2,070 matches
-
nerecunoscut chipul. Va fi nevoie de mari eforturi și de o operă prometeică, de personalități de tip Ťpresocraticť, spre a-i arăta drumul. Grecia este, pe plan spiritual, o corabie fără cîrmă. Ducem lipsă de figuri europene. Odată cu dispariția neokantienilor, intelectualitatea greacă europeană a rămas fără ecou. Nume importante, precum Nikiforos Vrettakos și Konstantinos Despotopoulos, adevărate călăuze spirituale, tălmăcesc cuvîntul adevărului, Konstantinos Axelos, și el o figură de seamă, dar toți sunt ca niște insulițe în largul mării. }ara care, de
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
câte ceva și din Andrei Pleșu, personaj social și sociabil prin definiție, care numai „experiența singurătății" n-o practică și nici nu respiră „aerul tare al singurătății". Dar rețin - sunt un iremediabil maniac colecționar de fișe - și astfel de formule pentru intelectualitatea lor. Îmi vine fără voie, în memorie, și o altă „fișă", antică, de această dată. O scenă din teatrul din Atena, unde o delegație spartană a oferit locul unui bătrân. Aplauze. De unde și comentariul său sarcastic: „Văd că atenienii cunosc
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
din pădurea de lângă Smolensk au primit, cred, cinstirea meritata, printr-un semn al Providenței care, îmbrăcat în haină unui accident aviatic, unde au murit nu numai președintele și soția sa, Lech Kaczcynski și Maria, dar și o parte din floarea intelectualității poloneze. Precum atunci. Doliul a fost universal, cine a avut ochi a observat amploarea să, din Europa în America, cum nu se mai întâmplase de la veghea, apoi mutarea în Casa Tatălui Ceresc, a unui alt polonez, tot prin aprilie, acum
Katin, Czestochowa, Gdansk by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6367_a_7692]
-
este baci”, rostită la Congresul al XI-lea din 1974. Nimeni nu a justificat mai insidios cultul personalității lui Ceaușescu decât Popescu. A fost megafonul acestui cult, legitimatorul său necondiționat. Pe criticii săi de după 1989, îndeosebi pe cei din rândurile intelectualității critice, îi disprețuiește și îi acuză de „necrofagie”. Cine îi reamintește că a fost arhitectul unei construcții simbolice perverse și pervertitoare este gratulat cu asemenea complimente: „E galeria imundă de la meciurile vîndute, asmuțită să justifice, prin vacarmul ei trivial, deciziile
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
ani are deja trei ani de la lansarea publică. Anumiți pași s-au făcut. Societatea românească nu este lipsită de instinctul binelui, nici de bun-simț. De exemplu, în anumite comunități locale lucrurile merg destul de bine. Economia privată are instinct prin definiție. Intelectualitatea anonimă, zecile de mii de oameni cu carte din orașe, orășele și comune sunt cât se poate de buni europeni. Dar, așa cum spuneam în titlu, la nivelul elitei și la cel superior al cârmuirii este o gravă carență de moralitate
Grava carenţă de moralitate. Articol scris de ASR Principele Radu al României pentru DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/47916_a_49241]
-
nu se întâmple), autoarea nu va rata prilejul să facă trimitere la un paragraf care, fără a avea mare importanță în ordinea demonstrației (nici a lui Cărtărescu, nici a Sandei Cordoș), a scandalizat, oarecum pe bună dreptate, mare parte din intelectualitatea de la noi. Nu m-am înșelat. Firește, Postmodernismul românesc e citat, și, mai mult decât atât, e descris în câteva fraze drept „o cercetare amplă, foarte bine informată, propunând o ipoteză (și, totodată, o sistematizare) consistentă asupra istoriei literare postbelice
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
ce?” - „Asta aflați de la ei”. Și deodată Bălănică a pronunțat tare în română. Eu n-am înțeles niciun cuvânt. Apoi a trecut la germană, iar maiorul a tradus: „Dumneavoastră le-ați făcut impresia unui om integru, instruit și necesar Rusiei. Intelectualitatea trebuie protejată și ei s-au hotărât să dea garanție pentru dumneavoastră. Dumneavoastră acceptați garanția lor?” „Iar eu ce ar trebui să fac pentru asta?” am întrebat eu. „Vreau să vă previn de la bun început că nici în poliție, nici
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
rolului lor în prezervarea culturii române în Ardeal. Unul dintre aceștia este canonicul blăjean Augustin Bunea. Născut în 1857 și școlit, evident, la Roma (de unde se întoarce, în 1882, cu un doctorat în teologie), Bunea este un exemplar reprezentant al intelectualității române din Transilvania sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Probabil cel mai mare orator al românilor din Transilvania și primul istoric modern al Ardealului, el a trecut prematur la cele veșnice, înainte de împlinirea unei opere istoriografice care
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
îți dai seama că anvergura personajului e însemnată. În totul, a fost un priceput avocat al cauzei românilor în Occident, știind să jongleze nu doar cu birocrația comunistă din țară, dar avînd totodată harul de a înmuia mefiența nemților față de intelectualitatea valahă. Pe scurt, Paul Miron a fost o mană cerească în vremuri de secetă culturală, un fel de Mecena fără bani, dar care a știut să obțină bani atunci cînd a trebuit, și mai ales un spirit coagulator, care a
Mecena de pe Dreisam by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5853_a_7178]
-
pe pămînt, în natură, ca și-n toate societățile omenești domnește o ierarhie. N-am putea fi egali decît în fața legii, nu și în esența ființei, în înzestrările, în actele de natură spirituală ale acesteia, în destin. Atîta vreme cît intelectualității nu i se recunoaște un statut de elită (care să nu se limiteze la două-treipatru nume), societatea rămîne fără orizonturi, bătînd pasul pe loc într-un prezent orb. Suntem ființe culturale, prin definiție. De ce, azi, în lume, se refuză, chiar
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
un titan al generației sale, un sentiment de adâncă stimă. Și te asigur că nu numai eu care, deși călcat adesea în picioare de dumneata, îmi păstram, totuși, în intimitatea mea, limpezimea unui sentiment, dar cred că toată scriitorimea și intelectualitatea noastră și cea apreciată și cea urgisită de d[umnea]ta, când e vorba de G. Că- linescu sau de Călinescu pur și simplu, cred acela[și] lucru. Și acum, dacă mă ierți, îți poți închipui ce-ar fi fost
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
momente și personalități pregnante, dar niciodată n-au existat epoci marcate de la un capăt la altul de intelectuali. Poate doar pe scufundata Atlantidă sau pe dispărutul continent Mu. Dar, cine știe, ele au fost distruse tocmai datorită coeficientului sporit de intelectualitate pe cap de locuitor... Istoria contemporană, cea pentru care datele pot fi adunate mai ușor, dărâmă mitul potrivit căruia intelectualii sunt alungați din „cetate” de către - se înțelege - politicieni. Dacă lăsăm de-o parte momentele tragice de extremism ideologic (nazismul și
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
O casă deschisă, în care se perindau numeroase figuri din viața culturală a orașului, dar și de peste hotare. Această atmosferă familială o cunoscuseră, probabil, cu patru decenii în urmă soții Mihail și Lili Jora. Câți dintre urmașii aristocrației și ai intelectualității românești de dinaintea instaurării regimului totalitar nu au încercat să se salveze astfel, în spațiul privat și grație unor prietenii de valoare? 1 Este vorba de vila lui George Enescu de la Sinaia. După cum este știut, Mihail Jora era văr primar cu
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
străine guvernanților. Dezinteresul și nepăsarea își puneau amprenta asupra "junglei culturii românești". La începutul anului 1932 un grup în frunte cu Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Ionel Jianu a format societatea culturală Criterion. Entuziasmul dezinteresat al tinerei intelectualități avea de luptat cu piedici inimaginabile în organizarea unor expoziții plastice, concerte și conferințe. Simpozioanele - celebre în epocă - erau consacrate lui Freud, André Gide, Charlie Chaplin, Lenin, Mussolini, Romanul românesc contemporan. Ele aveau loc în amfiteatrul permanent arhiplin al Fundației
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
tineri intelectuali, în frunte cu liderul mitizat Corneliu Zelea Codreanu, în noua formațiune politică, Garda de Fier. Astfel, Iașul se transformă într-o scenă de confruntări ideologice și politice, adesea în forme violente, între partizanii Gărzii de Fier și reprezentanții intelectualității ieșene de orientare democratică, populară, de centru stânga, liberali, țărăniști, social-democrați și comuniști, solidari în promovarea unei politici antifasciste, antirasiste, antidictatoriale, de alianță tradițional-istorică cu statele fostei Antante: Franța, Anglia, Rusia, partidele antifasciste din Italia, aliații vechiului Regat România care
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
sfârșitul paginii ce o consacră, la 24 septembrie 1963, studiului lui C. Brăiloiu despre Miorița, găsim însă această reflecție edificatoare: "Mioritza est surtout importante par ce qu'y ont vu les intellectuels roumains depuis un sičcle." 10) A pune impresiile intelectualității noastre mai presus de semnificațiile unei capodopere trădează structura intim intelectualistă a savantului. Scriu rînduile ce urmează cu un sentiment de jenă a celui ce-și dă seama că într-o operă prin excelență "deschisă", cum este Miorița, totuși e
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
necunoscută, deoarece mai bine de șase decenii a trăit, a scris și a publicat în Occident, unde a fost permanent stimulat să profeseze, să cerceteze și să se impună prin conferin- țele, articolele și cărțile sale unui important segment al intelectualității europene. O caracteristică fundamentală a complexei personalități a lui Alexandru Ciorănescu o constituie, așa cum rezultă din memorialistica sa, o curiozitate epistemică, rar întâlnită la intelectualii noștri. Pentru dascălul și îndrumătorul său, inegalabilul N. Iorga, pe care l-a venerat și
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
romanului Dan. Întâmplarea, desigur, fericită m-a surprins, recent, prin descoperirea unei epistole, necunoscute până acum, trimisă poetului si eseistului Nichifor Crainic (n. 1889 - m. 1972), care, în timpul întâiului cataclism mondial, se afla la Iasi, ca o bună parte a intelectualității românesti, si colabora intens la ziarele locale - România si Neamul Românesc. Poetul Alexandru Vlahuță, poposind la Bârlad din cauza ororilor războiului, intervine să se publice o poezie a lui Vasile Voiculescu, se interesează de starea sănătății lui Barbu Delavrancea si-l
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
nu pot fi văzute decât la fel. „Politica de centru - va scrie concluziv autorul Radiografiilor politice - este însăși tradiția acestei țări cuminți și cine o combate - combate însăși istoria noastră politică”. Susținător, alături de Camil Petrescu, al „statului noocratic”, în care intelectualitatea ar fi să joace rolul primordial, Vladimir Streinu îl elogiază în mai multe rânduri, în Radiografii politice, pe Regele Carol al II-lea, neezitând să vorbească despre „statura înalt morală a Monarhului”. Poate sunt cititori care se vor mira, presupune
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
și de scăzută în temperatură pasională. Situat la antipodul lui Don Juan - la care au trimis primii comentatori ai romanului -, bărbatul din „Femei albastre” pare să sterilizeze cam tot ce atinge. De vină sunt atât indecizia de fond, cât și intelectualitatea exacerbată, predispusă la chestionarea permanentă a afectelor. De aici, bizara frivolitate a personajului, pe cât de dornic de aventură (și plin de succese la acest capitol), pe atât de incapabil de a și-o asuma până la capăt și de a obține
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
și, la granița mântuitoare se află alții, membri răzleți ai unor trupe viteze, care, supremă tragedie, și-au putut să își desfășoare vitejia înaintea mecanicei a toate stăpânitoare. Dar, împreună cu ele, avem aici pe reprezentanții din toate domeniile ai unei intelectualități creatoare și însuflețitoare pentru care nimic n-a fost mai scump decât patria, căreia lovitura uluitoare i-a interzis să se jertfească. Unii știu ce vor și unde merg. Ceilalți, stau trăzniți de soartă înaintea prieteniei noastre. Tot ce putem
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
alte năzbâtii, mă critică fiindcă nu arăt în Cronica de familie pe muncitori și comuniști. Dar Cronica e romanul unei familii de mari moșieri, ea arată critic vechiul regim. N-am abordat în ea nici mica burghezie, nici negustorimea, nici intelectualitatea progresistă, nici un șir întreg de laturi ale vechii societăți. Cartea e o condamnare a clasei dominante și nimic mai mult, asta a vrut să fie, și cred că am reușit s-o fac așa. Cusururile căutate cu lumânarea arată numai
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
pamfletele unui Arghezi, a căror pecete personală n-a fost ștearsă de trecerea anilor. Au existat două derive, prima putând să-i dea de gândit lui Lovinescu atunci când reînvia sensul democratic al operei maioresciene în contextul alunecării unei părți a intelectualității românești spre o extremă dreaptă autoritară. Cealaltă s-a produs, în circumstanțe asemănătoare, un an după publicarea monografiei. E vorba de receptarea critică a propriei Istorii a literaturii române contemporane, versiunea din 1937, și apoi de aceea a Istoriei literaturii
Polemică și campanie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3106_a_4431]
-
efort sincronic mai mare decât oricând. De mult s-a dorit apropierea de marile literaturi europene, înainte de toate, și, pentru aceasta, s-a născut voința de ardere a etapelor. De la marele romantism spre modernitate au loc evidente mutații, pe linia intelectualității și a magiei limbajului, iar de la simbolism începe să se vorbească de noua artă și de practicarea ei în funcție de această paradigmă. Ca să nu mai spunem de avangardă (care are și unele priorități românești, Urmuz, dadaismul). Modernitatea, prinSburătorul și revistele afine
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
una aproape romantică, amintind de răzbunarea contelui de Monte Cristo: proaspăt ieșit din închisoare, nevoit să suporte bătăile periodice din beciul Miliției și Securității (pentru că refuza să-și toarne amicii de discuții de la Capșa, celebri foști deținuți politici, din floarea intelectualității interbelice), Dinu Pădureanu îl răpește pe fostul procuror al instrumentării dosarului său, devenit, între timp, important membru al Comitetului Central. Se ițește, astfel, un nou microroman carceral: Alexandru Nicolae Margine, soldatul devotat al partidului, „călăul“ de altădată, ajunge prizonierul victimei
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]