915 matches
-
competența științei naturii, dintre ceea ce poate fi schimbat și, respectiv, nu poate fi schimbat ca urmare a progresului cercetării științifice. Fără îndoială că dezvoltarea neurobiologiei ne dă posibilitatea să discriminăm mult mai exact și mai fin determinantele cauzale de determinantele intenționale ale acțiunilor oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există criterii care ne permit să distingem cauzele acțiunilor de temeiurile lor, reacțiile spontane, involuntare de acțiunile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
progrese ale cercetării științifice ca cele menționate mai sus. Cât de impresionante și importante ar fi aceste progrese, ele nu pot arăta că liberul-arbitru este o iluzie. În schimb, ne pot ajuta în mod substanțial să deosebim determinantele cauzale și intenționale ale acțiunilor, să stabilim astfel dacă și în ce măsură sunt răspunzători pentru ele cei care le săvârșesc. Clarificările conceptuale sunt obținute prin demersuri cu totul diferite de cele ale cercetării specializate. În acest sens, Wittgenstein sugerează că noi facem primul pas
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
vizuale, prin asocierea noțiunii de autor cu concepte din planul picturii (portret, autoportret, desen), viziunea asupra agentului creator se individualizează, îmbogățindu-se cu trăsături semantice legate de intenționalitate (autorul, ca efect de text și de lectură, apare printr-o activitate intențională, fie a scriitorului care își desenează chipul în/prin operă, fie a cititorului care (re)compune "autoportretul în mozaic"), și de valoarea estetică (privită atât funcțional, ca efort de punere în discurs a sinelui, cât și din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și Courtés care vedeau în seducție o categorie a manipulării, caz în care competența manipulatului se modelează după o structură a vrea/a face. Parret respinge ipoteza asemănărilor dintre seducție și manipulare pe baza următoarelor motive: a) seducția nu este intențională, ea nu vizează competența de acțiune a seducătorului, principiul intențional fiind străin atât subiectului seducător, cât și celui sedus. Seducția nu se conformează unei structuri a vrea/a face, ea nu urmărește performanțe sau convertiri, ci, așa cum interpretează Baudrillard Jurnalul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
caz în care competența manipulatului se modelează după o structură a vrea/a face. Parret respinge ipoteza asemănărilor dintre seducție și manipulare pe baza următoarelor motive: a) seducția nu este intențională, ea nu vizează competența de acțiune a seducătorului, principiul intențional fiind străin atât subiectului seducător, cât și celui sedus. Seducția nu se conformează unei structuri a vrea/a face, ea nu urmărește performanțe sau convertiri, ci, așa cum interpretează Baudrillard Jurnalul seducătorului, seducția vizează maximizarea propriilor calități seducătoare ale subiectului; b
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ne oprim la doi autori din veacul trecut, Guénon și Husserl, care, deși au avut programe diferite de cercetare, au ajuns la unele rezultate comune privind ascensiunea omului. Guénon a fost pasionat de tradiții și ezoterism. Husserl rămâne autorul fenomenologiei intenționale, un alt mod de a pune în evidență rolul activ al subiectivității umane. Întâmplător, și unul și celălalt au făcut studii de matematică și filosofie. Meditând asupra problemei practice a crizelor, fiecare a ajuns la câteva idei majore: fie că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
zeci de mii de ani de către Guénon, adeptul ciclicității susținută de vechii indieni) sau, după doar circa trei mii de ani de formare a Europei spirituale prin greci și romani, la modernii care, naturalizând spiritul, vor trebui să practice fenomenologia intențională, după Husserl. Ambii autori au analizat problemele modernității în perspectiva intuitivă a rolului determinant al principiilor spirituale în întreaga existență (Guénon) ori a intuirii esențelor (Husserl). Ei au pus în antiteze, dar au și pledat prin critici mai aspre (Guénon
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
autori au analizat problemele modernității în perspectiva intuitivă a rolului determinant al principiilor spirituale în întreaga existență (Guénon) ori a intuirii esențelor (Husserl). Ei au pus în antiteze, dar au și pledat prin critici mai aspre (Guénon). Prin filosofia fenomenologică, intențională, se reface încrederea în spirit și în lupta cu decăderile vieții. Ambii au susținut ridicarea cunoașterii din planurile "de jos" ale materialității, utilității, bunului-simț în cele ale spiritualității sprijinită pe forme de științificitate. Guénon susținea plasarea în planul metafizic a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din ideile husserliene le-a folosit în elucidarea subiectelor din voluminoasa lucrare de filosofie, terminată în anul 1940, Doctrina substanței, publicată de-abia în anul 1988. Numărul pasionaților de fenomenologie ca o nouă cale de evidențiere a importanței subiectivității umane intenționale a crescut la noi și peste Ocean. Atât scrierile lui Guénon, cât și multe din cele ale lui Husserl (traduse în limba română după 1989) au fost apreciate de tot mai puțini români iubitori de filosofie, sustrași fie de lupta
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
inițiative reparatorii ale Occidentului. O explicație mai abstractă a crizei umanității europene a susținut Ed. Husserl în anul 1935, la venerabila vârstă de 76 de ani. Filosoful era îndreptățit să se refere la propriul sistem speculativ, denumit "fenomenologie transcendentală" sau "intențională". Această construcție i-a fost sugerată în cursuri de către profesorul său vienez, Franz Clemens Brentano (1838-1917). Husserl a dezvoltat câteva din problemele conștiinței intenționale perceptive, a rolurilor ei în existența și cunoașterea umană, blocate de fenomene degenerative și boli (în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de ani. Filosoful era îndreptățit să se refere la propriul sistem speculativ, denumit "fenomenologie transcendentală" sau "intențională". Această construcție i-a fost sugerată în cursuri de către profesorul său vienez, Franz Clemens Brentano (1838-1917). Husserl a dezvoltat câteva din problemele conștiinței intenționale perceptive, a rolurilor ei în existența și cunoașterea umană, blocate de fenomene degenerative și boli (în sens metaforic, n.ns) ale națiunilor europene. Înlăturarea acestor fenomene se poate face prin "terapeutica naturală" de sorginte empirico-tradițională sau/și prin "medicina naturalist-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prelucrate profitabil de firme ale celei mai mari țări din Vestul Îndepărtat. Ne îndoim că sinceritatea și dezinteresul pretins de corporația colonizatoare ar fi mai reale decât al celorlalte firme care au exploatat din antichitate aurul Apusenilor. Dacă prima "călăuză intențională" spre o nouă formă de viață, dominată de ideile normative specifice vieții intenționale, era doar "presentiment viu", grecii antici, favorizați și de exemplele unor popoare din jur, au mers mai departe prin filosofie și științe. De aici, au trecut la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
îndoim că sinceritatea și dezinteresul pretins de corporația colonizatoare ar fi mai reale decât al celorlalte firme care au exploatat din antichitate aurul Apusenilor. Dacă prima "călăuză intențională" spre o nouă formă de viață, dominată de ideile normative specifice vieții intenționale, era doar "presentiment viu", grecii antici, favorizați și de exemplele unor popoare din jur, au mers mai departe prin filosofie și științe. De aici, au trecut la "un tip uman aparte, care, deși trăiește în finitudine, tinde către polul infinității
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
poate fi analizată în relație cu conceptul de experiență (Erfahrung): tocmai trăirea șocului de termină, cum voi încerca să arăt mai jos, survenirea dialec tică a experienței. Proust opune memoria involuntară celei voluntare: cea din urmă depinde de intelect, este intențională și punctuală, vizează elemente, obiecte sau fenomene perfect circumscrise ale trecutului; memoria involuntară este întâmplătoare, nein tențională și ascunsă în contactul cu obiecte insignifiante (o prăjitură sau un creion) și nu conține informații despre tre cut, ci mai degrabă „urmele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în majoritatea scenariilor modernității, ci „recunoașterea“ bruscă, neanticipată a caracterului dialectic al lucrurilor: „Das dialektische Bild ist ein aufblitzendes. So, als ein im Jetzt der Erkennbarkeit aufblitzendes Bild, ist das Gewesene festzuhalten.“ Consecința este ieșirea gândirii din regimul ei reprezentațional, intențional. Nu mai este vorba de construcția unui obiect care este plasat în opoziție cu subiectul, ci de un moment „mesianic“ al istoriei unui obiect, anume cel al „răscumpărării“ trecutului său uitat. A cunoaște este echivalent, acum, cu a răscumpăra posibilitățile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
verklären.“ Fantasmagoria astfel precizată induce o imagine dialectică, tradusă acum în percepția obiectelor-marfă și a artefactelor lumii urbane. Mecanismul celor două fenomene este același, anume dia lectica reprezentărilor istorice, eliberată de iluzia „păcii“ conceptuale și de coerența unui act reflexiv intențional. Fixa rea prin gândire a unei constelații eterogene de determinații este metoda de cunoaștere prin care Benjamin recunoaște formele materiale ale secolului al XIX-lea și care, pe de altă parte, este reflectată în jocul percepției propriu unei figuri centrale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
justificării unui act politic, de exemplu, atât argumentul instituțional, cât și cel militant funcționează, primul determinând, s-ar putea spune, posibilitatea actului, iar cel din urmă, realitatea lui. Problema cu această diviziune a lui Böckenförde este că presupune o asumare intențională, programatică a discursului teologico-politic. Acesta din urmă este rezultatul unei raportări a subiectului politic la situație, plecând de la o „grilă“ teologică. În al doilea rând, diviziunea presupune faptul că cei doi poli ai relației (teologicul și politicul) sunt constituiți auto
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
forma imediată a prezenței, cea care pune lumea în relație tensionată dialectic cu originea ei. Limbajul este, dimpotrivă, forma mediată, căzută a acestei relații: „Das Wort soll etwas mitteilen (außer sich selbst)“. Imaginea despre care vorbește Benjamin nu este una intențională, abstractă, ci o amprentă a divinului, pe care lucrul nu face decât s-o recepteze pasiv. Dialectica celor doi termeni constitutivi ai ima ginii se sustrage comprehensiunii, întrucât ea nu este „de ordinul conceptului“, nu reprezintă o schemă intelectuală: indexul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
metodologic, sarcina chiffonnier-ului este descrisă în analogie cu alte imagini, de regăsit în Para lipomena la Über den Begriff der Geschichte. Prima este aceea a analizei spectrale, prin care este sesizată chemarea mesianică - nu ca o chemare directă, explicită sau intențională, ci ca posibilitatea unei profeții a prezentului despre lucrurile sau evenimentele trecute: „Der historische Materialist, der der Struktur der Geschichte nachgeht, betreibt auf seine Weise eine Art von Spektralanalyse. Wie der Physiker ultraviolett im Sonnenspektrum feststellt, so stellt er eine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
când li niile perspectivei din peisaj se închid între pereții camerei, survin similaritățile între lucruri, sub forma acelor trăsături care nu încetează a fi proprii, deși se regăsesc multiplu. Important de sesizat este faptul că identificarea acestor trăsături nu este intențională, nu se realizează din perspectiva unui concept al identității: „sind aber keinem Kriterium unterworfen und daher unbegrenzt.“ Similaritățile, astfel sesizate, conferă lucrurilor un chip, identificabil tocmai ca diferență: o prezență fizică (leib hafter Präsenz) a lucrurilor pe care privirea o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Momentele experienței flaneurului se oglindesc unele în celelalte și se constituie prin această oglindire. Mo dul de cunoaștere al flaneurului, poziționarea sa politică și, în fine, relația sa cu istoria citită mesianic sunt inseparabile. Ele nu sunt, cum spuneam, atitudini intenționale, ci semnificații ale privirii flaneurului și, ca o consecință, modalități ale lo cuirii sale. Inseparabilitatea lor corespunde complexității fizio no mice a orașului, cu mulțimile sale și cu amprentele memoriei colective recunoscute în forma străzilor sau a clădirilor. Col portajul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
descifrarea scriiturii urbane care oferă clădirilor, străzilor, oamenilor un chip sunt ispite ale acestui labirint, încercări și, în același timp, Ariadne. În felul acesta, memoria colectivă, involuntară poate să survină doar în momentul în care traseele urmate nu sunt predeterminate, intenționale. Evenimentul pur al întâlnirii cu un loc, cel care creează între acesta din urmă și trecător o relație de fami lia ri tate, o recunoaștere „reciprocă“, se petrece în penumbra feli narelor și în indecizia direcțiilor. Ia naștere astfel ceea ce
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
trece intenționat cu vederea alte probleme din relatarea lui Garnham, ca de exemplu ignorarea apariției și dăinuirii controversei publice din sectorul dominat de piață al mass media tipărite sau audiovizuale sau întrebarea dacă "o politică rațională și universalistă" descria țelul intențional sau practica propriu-zisă ale serviciului public de difuziune, la apogeul său. Mă voi concentra, în schimb, asupra dificultăților enorme întîmpinate de serviciul public de audiovizual contemporan și, deci, asupra pericolului de a încerca să legăm soarta idealului sferei publice de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
dat nemijlocit al acestei existențe. Într-un cuvânt, este un fenomen unic ce ființează în cadrul sistemului social. Prin caracterul său uman, educația este o acțiune ce se desfășoară în mod conștient, potrivit unor finalități stabilite în prealabil cu un sens intențional care vizează un rezultat bine conturat. Educația estetică, componentă a educației, se referă la relațiile estetice dintre om și realitate, la specificul însușirii estetice a realităților de către om. Arta este principala modalitate prin care se înfăptuiește relația estetică dintre om
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
a doua este analitică, critică și rațională. Cu toate acestea, Patrick J. Geary avertizează asupra faptului că prin postularea unei dihotomii între memoria colectivă și cea istorică este ignorat contextul social și cultural al istoriei, dar și "dimensiunea politică și intențională a celor două tipuri de memorie (...). Anumite evenimente istorice, în special cele care au consecințe pozitive, sunt asimilate de către memoria colectivă. În același timp, tradițiile orale au un rol esențial în felul în care istoricii își scriu textele"54. Astfel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]