913 matches
-
mai multor lucruri, si sunt actual inteligibile. Faptul că modul de a fi al unei forme poate varia de la imperfect la perfect, de la potențial inteligibil la actual inteligibil antrenează supoziția că trecerea de la modul natural și material la cel imaterial, intențional și inteligibil nu este una spontană, ci una treptată, graduală. Această perspectivă mă va ajuta să găsesc răspunsul și la partea de întrebare care nu primise încă răspuns, adică pentru cazul organelor de simt care, într-o schemă a cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că imaterialitatea este modul cunoașterii, adică acesta este modul de a fi specific cunoașterii. Dar dacă imaterialitatea este modul cunoașterii și motivul pentru care cineva este un cunoscător, de ce în fragmentul despre cunoașterea îngerilor (I.4.) este subliniată distincția dintre intențional și natural? De ce nu este evidențiata distincția dintre imaterial și natural? Răspunsul poate fi ga sit în noțiunea de grade de imaterialitate. În primul rând, Toma se exprimă clar asupra unui lucru: cunoașterea se realizează cu ajutorul formelor (specii). Modurile variate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
variate de a fi ale acestor forme au dat naștere unor interpretări diferite ale criteriului cognitiv, printre care și cea care accentua rolul intenționalității. În lectură intentionalista, forma are un mod natural de a fi în înger și un mod intențional și inteligibil de a fi în îngerul care cunoaște alt înger. Dacă Toma nu ar fi avut nici o referință la inteligibilitate, aceasta lectură, apărată, printre alții, de Lisska și Kenny, care îl apro pie pe Toma de Brentano, ar fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poate avea, forma culorii are pe perete un mod de a fi natural, similar modului de a fi pe care forma unui înger o are într-un înger, dar în mediu formă culorii are doar un mod de a fi intențional și imaterial, nu și unul inteligibil. O formă are un mod de a fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
O formă are un mod de a fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ființe imateriale, cât și formei îngerului cunoscut, care există în îngerul cunos că tor, așa cum rezultă din (a). (B) În a doua parte se spune despre specii că diferă în funcție de modul de a fi pe care il au, natural sau intențional. (a) Când o formă este într-un obiect în mod natural, îl face să fie așa cum este el în realitate, așa cum am arătat mai sus. În acest caz, diferența constă în faptul că un lucru poate exista ca atare sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realitate, așa cum am arătat mai sus. În acest caz, diferența constă în faptul că un lucru poate exista ca atare sau poate exista ca obiect al intelectului unei alte ființe, fie ea om sau înger. (b) Modul de a fi intențional al unei forme nu aparține lucrurilor ca atare, adică așa cum sunt ele în starea lor naturală. Intenționalitatea este conținutul informațional al unui obiect și capacitatea acestuia de a fi într-un alt suport decât cel inițial, iar, în funcție de gradul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
informațional al lucrului. Intentionalita tea fără imaterialitate rămâne doar potențial cognitivă, deoa rece materialitatea este exclusă din criteriul cognitiv; de asemenea, imaterialitatea fără intenționalitate nu este cognitivă, deoarece îi lipsește conținutul informațional al lu crului cunoscut. Altfel spus, pentru că esse intenționale să fie o trăsătură a cunoașterii este nevoie să fie însoțit de esse immateriale, dar nici imate ria litatea, nici intenționalitatea singure nu sunt suficiente pentru cunoaștere. Având în ve dere toate infor matiile adunate până în acest punct, criteriul cognitiv
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nici intenționalitatea singure nu sunt suficiente pentru cunoaștere. Având în ve dere toate infor matiile adunate până în acest punct, criteriul cognitiv atinge ultima să formă: un cunoscător este cunosca tor pentru că poate recepta formă altui obiect în mod imaterial și intențional (CC4). Capitolul ÎI CARE SUNT ETAPELE CUNOAȘTERII UMANE? În capitolul întâi am circumscris primul termen (care este, de altfel, si termenul fundamental) din întrebarea care orientează demersul acestui vo lum a „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cu noas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simt, forma unei calități își va păstra caracterul potențial inteligibil, prin faptul că va fi încă legată de condițiile de materialitate ale obiectului, desi va avea un caracter imaterial și, în unele cazuri, precum este cel al văzului, un caracter intențional. Să vedem cum explică Toma din Aquino aceste aspecte, luând ca punct de reper cazul privilegiat al va zului: (ÎI.1.14.) Dicit ergo primo, quod cum soluta sit prima dubitatio, sustinendo quod videns non sit coloratum, am plius potest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mit mod“ pentru că reține asemănarea (similitudo) culo rii și a obiectului cunoscut. Reamintesc un aspect discutat în primul capitol despre vaz, anume că în actul perceptiv aferent vederii este implicată nu doar o schimbare spirituală (imate riala), ci și una intenționala. În urmă datelor adunate până acum putem conchide că, în funcție de tipul de schimbare, immutatio naturalis sau immutatio spiritualis, avem următoarea ierarhie: văzul este pe primul loc, fiind urmat de auz și de celelalte sim turi, între care nu se mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
organele de simt, cât și în mediul intermediar care face posibilă senzația ca atare. La fel ca în cazul primei or do nări ierarhice, văzul ocupă primul loc, fiind singurul simt în care este implicată doar schimbarea imateriala (spirituală) și intenționala, insă niciodată schimbarea de tip material. De data aceasta însă, auzul nu mai este pe locul al doilea, ci mirosul ocupă acest loc, deoarece, chiar dacă în obiect schimbarea este, ca și în cazul auzului, una naturală, în mediu schimbarea este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formele au capacitatea de a fi în două suporturi diferite (dublă existența a unei forme): în obiectul din care fac parte, în mod natural și material, și în mediul intermediar sau în organele de simt, în mod imaterial sau, uneori, intențional, acompaniat sau nu de o schimbare materială. Când am discutat, în subcapitolul ÎI.1 ., despre ce anume înseamnă a vedea, am explicitat exact această chestiune: când X vede culoarea roșie a unui măr, asimilează asemănarea (similitudo) culorii, devenind într-un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile este faptul ca speciile pot fi atât în obiectul extramental, cât și în organele de simt ale subiec tilor cunosca tori. În obiect, specia este în mod material și natural, iar în organul de simt, în mod imaterial și intențional. Cât privește modul de a fi al speciilor în organul de simt, nu există un consens al interpretărilor a unii interpreți spunând că ele au un mod semimaterial de a fi sau doar material, pe când alții afirmă că au doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fi al speciilor în organul de simt, nu există un consens al interpretărilor a unii interpreți spunând că ele au un mod semimaterial de a fi sau doar material, pe când alții afirmă că au doar un mod imaterial și intențional de a fi. Cert este că forma nu are același mod de a fi în obiectul extramental și în organele de simt ale subiecților cunoscători. Un exemplu concret pentru această dublă existența (dublu mod de a fi) a speciei sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
senzoriale. Rezultatele la care am ajuns pot fi rezumate astfel: mai întâi, obiectul extramental transmite prin mediu, datorită influenței sferelor cerești, speciile sale, care poartă sugestiv numele de species în medio. După ce traversează mediul, producându-i după caz modificări imateriale, intenționale sau materiale, speciile intra în contact cu organele de simt, devenind specii sensibile. Că și în cazul mediului, în organele de simt, speciile sensibile provoacă o serie de modificări care conduc la simțirea propriu-zisă a calităților particulare ale obiectului extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în obiectul extramental a unde reprezintă trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural a, cât și în simțurile interne ale unui subiect cunoscător a unde au un mod de a fi intențional și imaterial, deși au și o componentă materială, fiind receptate de către un organ corporal, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Toate cele patru caracteristici recomandă imaginile ca fiind candidatul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imagini se instaurează o relație cauzala, iar când spun asta am în vedere relația de asema nare dintre formele accidentale a care au un mod de a fi material și natural în obiectul extramental și un mod de a fi intențional în subiectul cunoscător a, identitatea formală dintre ele și formele așa cum sunt ele în obiecte, statutul de id quo al imaginilor în cunoaștere și dublă existența a imaginilor aferente obiectelor din natură, în moduri diferite, bineînțeles, în obiect și în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mintea subiectului cunoscător (A) Primul obiect al puterilor cognitive este obiectul extramental (ÎI) Primul obiect al puterilor cognitive (A) Realism (B.1.) Reprezen tatio nalism idealist (B.2.) Reprezentationalism realist sau doctrina act-obiect b) formă obiectului se află în mod intențional în minte. Deoarece posesia intenționala a formei este un criteriu asu maț de toți interpreții tomiști 134, rămâne că relația dintre formă din minte și forma din obiectul cunoscut să fie cea care diferențiază între interpretări. Prima interpretare catalogata de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect al puterilor cognitive este obiectul extramental (ÎI) Primul obiect al puterilor cognitive (A) Realism (B.1.) Reprezen tatio nalism idealist (B.2.) Reprezentationalism realist sau doctrina act-obiect b) formă obiectului se află în mod intențional în minte. Deoarece posesia intenționala a formei este un criteriu asu maț de toți interpreții tomiști 134, rămâne că relația dintre formă din minte și forma din obiectul cunoscut să fie cea care diferențiază între interpretări. Prima interpretare catalogata de cei doi autori americani este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formei caprei. Dar formă caprei este instantiata în mintea noastră într-un mod diferit de felul în care este instantiata în capră propriu-zisă: într-o capră formă are esse naturale (existența naturală), pe când în gândul despre capră formă are esse intenționale (existența intenționala). 134. Aceasta este concluzia la care ajung cei doi autori americani, ca posesia intenționala este un criteriu asupra căruia toate interpretările contemporane s-au pus de acord, însă, așa cum am văzut în primul capitol, lucrurile sunt mai complicate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Dar formă caprei este instantiata în mintea noastră într-un mod diferit de felul în care este instantiata în capră propriu-zisă: într-o capră formă are esse naturale (existența naturală), pe când în gândul despre capră formă are esse intenționale (existența intenționala). 134. Aceasta este concluzia la care ajung cei doi autori americani, ca posesia intenționala este un criteriu asupra căruia toate interpretările contemporane s-au pus de acord, însă, așa cum am văzut în primul capitol, lucrurile sunt mai complicate. Putem vorbi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în care este instantiata în capră propriu-zisă: într-o capră formă are esse naturale (existența naturală), pe când în gândul despre capră formă are esse intenționale (existența intenționala). 134. Aceasta este concluzia la care ajung cei doi autori americani, ca posesia intenționala este un criteriu asupra căruia toate interpretările contemporane s-au pus de acord, însă, așa cum am văzut în primul capitol, lucrurile sunt mai complicate. Putem vorbi, așa cum fac majoritatea interpreților, subliniind rolul posesiei intenționale, insă cred că o lectură mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cei doi autori americani, ca posesia intenționala este un criteriu asupra căruia toate interpretările contemporane s-au pus de acord, însă, așa cum am văzut în primul capitol, lucrurile sunt mai complicate. Putem vorbi, așa cum fac majoritatea interpreților, subliniind rolul posesiei intenționale, insă cred că o lectură mai fertila a textelor tomiste ar fi una în care nu se pierde din vedere sau nu se ignoră rolul posesiei imateriale. (ÎI.6.2.) Centrul concepției tomiste este că lucrul care face ca gândul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Asterix și în cea a lui Obelix. Dacă una și aceeași formă este atat în obiect, cât și în cei doi subiecți cunoscători, doar că în moduri de a fi diferite, în mod natural în cotletul propriu-zis și în mod intențional în mințile celor doi gali, putem concluziona că gândul lui Asterix și gândul lui Obelix despre cotlet sunt identice, căci dețin exact aceeași formă. Or, cine a citit măcar una dintre aventurile celor doi gali știe că Asterix și Obelix
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]