23,182 matches
-
acțiune reprezintă cadrul social în care participanții își vor defini strategiile și vor interacționa, fiind condiționați de pozițiile pe care le ocupă, de nivelul de informație pe care îl dețin asupra situației și de potențialele costuri și beneficii aferente rezultatelor. Interacțiunile indivizilor pot fi formalizate în cadrul teoriei jocurilor ca jocuri capabile să reprezinte multiple situații simplificate (Ostrom, 2005, p. 6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică, ce nu ține
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sistematic. Situația de acțiune. Ostrom afirmă că „situația de acțiune reprezintă spațiul social în care participanții cu preferințe diverse interacționează, schimbă bunuri și servicii, rezolvă probleme, se domină reciproc sau se luptă” (Ostrom, 2005, p. 14). Orice activitate care presupune interacțiunea cu cel puțin un alt individ are loc în situația de acțiune. În consecință, situația de acțiune poate fi: parcarea blocului, curtea școlii, bucătăria propriului apartament, biblioteca, Piața Universității, Congresul SUA, iazul de la marginea satului etc. Să luăm exemplul Școlii
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Tooby, 1994, p. 327), utilizând normele sociale și reușind să evite echilibre Pareto inferioare. Cu alte cuvinte, indivizii sunt capabili să depășească dilemele de cooperare și să rezolve conflictul între un comportament individual rațional și rezultatele colectiv-iraționale. 1.3.3. Interacțiunile și rezultatele Interacțiunile și rezultatele sunt reprezentate de concretizarea strategiilor adoptate de indivizi, după ce aceștia și-au evaluat alternativele, ținând cont de contrângerile enumerate. Predicțiile cu privire la rezultate depind de condițiile interacțiunii. De exemplu, dacă într-o arenă de acțiune dată
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
327), utilizând normele sociale și reușind să evite echilibre Pareto inferioare. Cu alte cuvinte, indivizii sunt capabili să depășească dilemele de cooperare și să rezolve conflictul între un comportament individual rațional și rezultatele colectiv-iraționale. 1.3.3. Interacțiunile și rezultatele Interacțiunile și rezultatele sunt reprezentate de concretizarea strategiilor adoptate de indivizi, după ce aceștia și-au evaluat alternativele, ținând cont de contrângerile enumerate. Predicțiile cu privire la rezultate depind de condițiile interacțiunii. De exemplu, dacă într-o arenă de acțiune dată numărul participanților este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
comportament individual rațional și rezultatele colectiv-iraționale. 1.3.3. Interacțiunile și rezultatele Interacțiunile și rezultatele sunt reprezentate de concretizarea strategiilor adoptate de indivizi, după ce aceștia și-au evaluat alternativele, ținând cont de contrângerile enumerate. Predicțiile cu privire la rezultate depind de condițiile interacțiunii. De exemplu, dacă într-o arenă de acțiune dată numărul participanților este redus, regulile care acționează asupra acestora sunt respectate în totalitate, iar participanții beneficiază de o informație completă, strategiile lor pot fi anticipate cu ușurință. În consecință, nu există
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
dată numărul participanților este redus, regulile care acționează asupra acestora sunt respectate în totalitate, iar participanții beneficiază de o informație completă, strategiile lor pot fi anticipate cu ușurință. În consecință, nu există mari dificultăți în a formula predicții cu privire la rezultatele interacțiunilor. Dificultățile în a formula predicții apar cu precădere în cercetările de teren, unde comportamentul uman este constrâns de multe ori de „norme neobservate de dreptate sau conservare ce pot schimba rezultatele dramatic” (Ostrom, 2005, p. 64). În timp ce într-un experiment
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
a noi reguli de acțiune colectivă și de reguli constituționale care modelează regulile operaționale. În cazuri de acest fel, oferirea de predicții este problematică pentru că participanții pot înțelege, reacționa și internaliza diferit respectivele reguli. Spre deosebire de alte modele deosebit de simplificate ale interacțiunilor, capabile să ofere predicții deductive în privința rezultatelor, CADI oferă explicații inductive, ce pornesc de la observațiile empirice asupra comportamentului uman. Prin urmare, deși formularea de predicții poate fi într-adevăr dificilă, compromițând capacitatea deductivă a cadrului, comportamentele studiate sunt autentice, facilitând
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
CADI. Să presupunem așadar faptul că evaluăm modalitatea în care s-au creat asociațiile cooperative producătoare de cafea în Camerun sau sistemele de irigații în Nepal. Vom studia variabilele exogene care structurează fiecare dintre arenele de acțiune și care constrâng interacțiunile ce au facilitat, în timp, aceste rezultate. Această metodă este cu precădere utilizată atunci când se dorește evaluarea unei politici deja funcționale ale cărei rezultate există și pot fi studiate în concordanță. Nu în ultimul rând, aprecierea calitativă a rezultatelor prin intermediul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
tragediei bunurilor prin intermediul dilemei prizonierului. Ostrom (2007a, 2003) consideră că aceste modele sunt prea rigide și că în situațiile reale, spre deosebire de cele imaginate de jocurile de tipul dilema prizonierului, indivizii pot comunica între ei și se pot moni toriza reciproc. Interacțiunile care apar în contextul relațiilor dintre membrii unei comunități sunt interacțiuni repetitive, care permit apariția unui sistem de recompense și pedepse care să asigure respectarea mutuală a normelor. În plus, în cazul acestor interacțiuni, actorii pot comunica, pot conveni asupra
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
modele sunt prea rigide și că în situațiile reale, spre deosebire de cele imaginate de jocurile de tipul dilema prizonierului, indivizii pot comunica între ei și se pot moni toriza reciproc. Interacțiunile care apar în contextul relațiilor dintre membrii unei comunități sunt interacțiuni repetitive, care permit apariția unui sistem de recompense și pedepse care să asigure respectarea mutuală a normelor. În plus, în cazul acestor interacțiuni, actorii pot comunica, pot conveni asupra unui sistem de reguli care să le guverneze acțiunile și implicit
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și se pot moni toriza reciproc. Interacțiunile care apar în contextul relațiilor dintre membrii unei comunități sunt interacțiuni repetitive, care permit apariția unui sistem de recompense și pedepse care să asigure respectarea mutuală a normelor. În plus, în cazul acestor interacțiuni, actorii pot comunica, pot conveni asupra unui sistem de reguli care să le guverneze acțiunile și implicit pot adopta strategii comportamentale în funcție de predicțiile pe care le fac despre comportamentul celorlalți. Cu alte cuvinte, în cadrul interacțiunilor sociale avem de-a face
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
În plus, în cazul acestor interacțiuni, actorii pot comunica, pot conveni asupra unui sistem de reguli care să le guverneze acțiunile și implicit pot adopta strategii comportamentale în funcție de predicțiile pe care le fac despre comportamentul celorlalți. Cu alte cuvinte, în cadrul interacțiunilor sociale avem de-a face cu instituții. Instituțiile, fie că sunt definite ca entități organizaționale, fie că sunt definite ca seturi de norme, reguli și strategii adoptate de indivizii care acționează într-o anumită arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și impuse predictabil
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
să se țină seama atunci când discutăm problema guvernării în comun a bunurilor este cel al raportului dintre numărul de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă și modalitățile de exploatare deținute de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea și aplicarea regulilor necesită costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de carateristicile resursei, de metodele de exploatare și de excludere de la dreptul de utilizare și de raportul dintre regulile de la nivel
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
2007a, p. 215). Aceste caracteristici le întâlnim și în cazul satelor devălmașe din Vrancea. Numărul de participanți este reprezentat de totalitatea locuitorilor (cel puțin în faza inițială era foarte dificil ca cineva din afara comunității să aibă acces la resursele acesteia). Interacțiunile sociale se desfășurau după obiceiul locului - cunoscut, agreat și respectat de toți participanții -, iar monitorizarea regulilor era făcută de fiecare dintre participanți și de un organ administrativ de conducere, respectiv adunarea obștească. Acest tip de organizare oferă tuturor participanților influență
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fiecare familie, decide în privința desemnării și a modificării zonelor asupra cărora se manifestă uzufructul și are atribuții de monitorizare. Regulile care sunt necesare pentru ca aranjamentele instituționale de guvernare în comun a resurselor să funcționeze apar la mai multe nivele de interacțiune a participanților. Interacțiunile dintre participanți și dintre aceștia și mediul extern vor fi analizate, în cazul satelor devălmașe, prin prisma relației dintre diferitele nivele de decizie. În teoria lui Ostrom există trei niveluri de decizie care influențează regulile, acțiunile și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în privința desemnării și a modificării zonelor asupra cărora se manifestă uzufructul și are atribuții de monitorizare. Regulile care sunt necesare pentru ca aranjamentele instituționale de guvernare în comun a resurselor să funcționeze apar la mai multe nivele de interacțiune a participanților. Interacțiunile dintre participanți și dintre aceștia și mediul extern vor fi analizate, în cazul satelor devălmașe, prin prisma relației dintre diferitele nivele de decizie. În teoria lui Ostrom există trei niveluri de decizie care influențează regulile, acțiunile și rezultatele așteptate: a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mediul extern vor fi analizate, în cazul satelor devălmașe, prin prisma relației dintre diferitele nivele de decizie. În teoria lui Ostrom există trei niveluri de decizie care influențează regulile, acțiunile și rezultatele așteptate: a) nivelul operațional: influențează deciziile permanente și interacțiunile zilnice ale participanților; b) nivelul alegerii colective: influențează activitățile de la nivelul operațional prin aceea că determină cine este eligibil și care sunt regulile după care se pot schimba regulile operaționale; c) nivelul constituțional: alegeri colective referitoare la regulile ce vor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
este eligibil și care sunt regulile după care se pot schimba regulile operaționale; c) nivelul constituțional: alegeri colective referitoare la regulile ce vor guverna viitoarele decizii colective de a autoriza acțiuni (Ostrom, 2007b, pp. 44-45). Regulile de la nivelul operațional influențează interacțiunile care au loc permanent între participanți. Regulile operaționale diferă în funcție de sistemul în care sunt aplicate, fiind adaptabile la condițiile locale (Ostrom, 2007a, p. 104). Regulile de la nivelul alegerii colective influențează regulile de la nivel operațional prin aceea că ele sunt modalități
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și stabilesc cine și în ce condiții acționează. În sfârșit, regulile de la nivelul constituțional reprezintă reguli de guvernare a sistemului; ele stabilesc modul în care se organizează și funcționează acesta. La nivelul operațional, regulile afectează indivizii care participă la diferite interacțiuni fără a avea repercusiuni asupra comunității în ansamblu. Regulile de la nivel operațional sunt stabilite și respectate mutual de către participanți fără să fie nevoie de agenți de monitorizare și impunere special desemnați. Spre deosebire de nivelul operațional, regulile de la nivelul alegerii colective și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
respectate pentru că exista o capacitate de predicție asupra comportamentelor și strategiilor celorlalți. În regimul devălmășiei absolute, satele erau compuse dintr-un număr mic de actori, ceea ce făcea posibilă monitorizarea reciprocă și detectarea necooperării unor membri. Numărul mic de membri și interacțiunile repetate fac posibilă apariția unor mecanisme coercitive de ordin moral care țin de relația indivizilor cu comunitatea din care fac parte . De asemenea, în comunitățile restrânse și tradiționale, membrii au așteptări în ceea ce privește predictabilitatea strategiilor comportamentale adoptate de ceilalți. Odată ce un
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
străinilor pătrunși în comunitate și parte din cauza chiaburilor care doresc, și în final reușesc, să schimbe modul de distribuție a proprietății. Schimbarea regulilor de la nivelul operațional este ușor de făcut și pornește de la disfuncționalitățile pe care actorii le întâlnesc în interacțiunile zilnice. Regulile informale puteau fi schimbate la nivelul alegerii colective, unde participau toți cei vizați. De asemenea, se corectau eventualele imperfecțiuni ale funcționării sistemului devălmaș. Conform opiniei lui Ostrom (1998), monitorizarea respectării regulilor este una dintre principalele caracteristici care contribuie
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
către cei din afara comunității. Acest lucru era posibil datorită diferențelor majore care existau între regulile de la nivelul constituțional și regulile de la celelalte niveluri. Schimbarea putea fi rezultatul unui proces de încercare și eroare care afecta modul în care se desfășurau interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care afectează modul de organizare a sistemului. Necesitatea de a plăti birul atrage după sine nevoia apariției unei reguli de alegere colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează la nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Odată înrudit cu o familie băștinașă, cumpărătorul pătrundea în comunitate și putea exercita dreptul de folosință asupra întregului patrimoniu devălmaș. Indigenatul de cumpărătoare apărea în alte situații. Contractele de vânzare-cumpărare sunt reguli care apar la nivel constituțional și influențează decisiv interacțiunile de la nivelul operațional. Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]