319 matches
-
descrise în MD FS potrivit amenințărilor actuale și de a elabora opțiuni pentru implementarea acestor arhitecturi 411. În luna februarie 2007, SUA anunța intenția de a amplasa componente ale sistemului antirachetă american în Europa. Era vorba de amplasarea a 10 interceptoare de rachete în Polonia și o stație radar în Cehia, componente ale unei strategii în valoare de 3,5 miliarde de dolari menită să apere Statele Unite și o parte din Europa de posibile atacuri cu racheta din partea Iranului. În urma reuniunii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
acordată rachetelor de apărare sol/apă. Extinderea scutului american antirachetă. Posibila cooperare cu Federația Rusă la realizarea unui sistem de apărare antirachetă În septembrie 2009, președintele american Barack Obama a abandonat planul fostului președinte George Bush de amplasare a zece interceptoare antirachetă în Polonia și a unei baze radar în Cehia cu motivația că vechiul sistem era prea scump, netestat, axat, în principal, pe o viitoare amenințare a rachetelor intercontinentale iraniene, și prea puțin pe rachetele cu rază scurtă și medie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
antirachetă în Europa, în luna octombrie 2009, vicepreședintele american, Joseph Biden, a vizitat România în cadrul unui turneu în Europa Centrală, destinat prezentării planurilor revizuite privind scutul american antirachetă care au înlocuit decizia din timpul Administrației Bush de instalare a unor interceptoare în Polonia și a unui radar în Cehia. O lună mai târziu (16 noiembrie 2009), cu prilejul unei vizite de lucru la Washington, Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE, a avut întrevederi cu oficiali americani din cadrul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
invitat oficial România să participe la scutul antirachetă. Mesajul președintelui american a fost adus la București de Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. În aceeași zi, CSAT a decis să aprobe propunerea de a găzdui interceptori tereștri de tipul SM-3 ca parte a planului Administrației Obama privind abordarea gradual-adaptivă a sistemului de apărare antirachetă în Europa. Decizia ca România să găzduiască SM-3 a fost explicată de către asistentul secretarului Departamentului american de Stat, Philip J. Crowley, ca
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
la amenințări cu rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Un alt motiv este faptul că, în contextul acestei vulnerabilități, s-a considerat că România este, din punct de vedere strategic, în cea mai bună poziție pentru a găzdui interceptori tereștri din componenta sudică a scutului. ● consecințele adoptării deciziei: proiectul bilateral cu SUA va contribui substanțial la întărirea securității României și la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, va reprezenta, așa cum este conceput, o contribuție consistentă la viitorul program NATO de apărare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
ratificării Parlamentului urmând ca, ulterior, să se treacă la faza de implementare efectivă a acestora. ● în ce constă participarea la sistemul antirachetă. România va fi implicată în faza a doua a proiectului de scut antirachetă, ceea ce va presupune găzduirea de interceptori tereștri, respectiv rachete de interceptare SM-3 bloc 1B, care vor deveni operaționale din 2015. Participarea României presupune numai amplasarea de interceptori tereștri, nu și radare, care vor fi găzduite de alte state, și nu vor fi instalate rachete de interceptare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
antirachetă. România va fi implicată în faza a doua a proiectului de scut antirachetă, ceea ce va presupune găzduirea de interceptori tereștri, respectiv rachete de interceptare SM-3 bloc 1B, care vor deveni operaționale din 2015. Participarea României presupune numai amplasarea de interceptori tereștri, nu și radare, care vor fi găzduite de alte state, și nu vor fi instalate rachete de interceptare pe nave românești sau străine în Marea Neagră. Rachetele interceptoare vor fi amplasate exclusiv pe uscat. ● finanțarea sistemului. România nu va trebui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
care vor deveni operaționale din 2015. Participarea României presupune numai amplasarea de interceptori tereștri, nu și radare, care vor fi găzduite de alte state, și nu vor fi instalate rachete de interceptare pe nave românești sau străine în Marea Neagră. Rachetele interceptoare vor fi amplasate exclusiv pe uscat. ● finanțarea sistemului. România nu va trebui să cumpere nici rachete interceptoare SM-3 și nici nu va plăti pentru instalarea sau amenajarea locației acestora de pe teritoriul României, cheltuielile pentru implementarea abordării gradual-adaptive a sistemului antirachetă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
care vor fi găzduite de alte state, și nu vor fi instalate rachete de interceptare pe nave românești sau străine în Marea Neagră. Rachetele interceptoare vor fi amplasate exclusiv pe uscat. ● finanțarea sistemului. România nu va trebui să cumpere nici rachete interceptoare SM-3 și nici nu va plăti pentru instalarea sau amenajarea locației acestora de pe teritoriul României, cheltuielile pentru implementarea abordării gradual-adaptive a sistemului antirachetă vor fi suportate de Statele Unite. România va pune la dispoziție locația pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
să cumpere nici rachete interceptoare SM-3 și nici nu va plăti pentru instalarea sau amenajarea locației acestora de pe teritoriul României, cheltuielile pentru implementarea abordării gradual-adaptive a sistemului antirachetă vor fi suportate de Statele Unite. România va pune la dispoziție locația pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale. ● posibilitatea generării unui risc de securitate. În opinia Ministerului de Externe, nivelul de securitate națională a României nu este afectat negativ de acest proiect, ci dimpotrivă, va crește semnificativ. Proiectul anterior
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
cazul în care planurile vor continua, va desfășura rachete nucleare în enclava rusă Kaliningrad. Comunicatul ministerului rus de Externe, dat publicității la 5 februarie, preciza că Federația Rusă își exprimă preocuparea în legătură cu acceptul României de a găzdui pe teritoriul său interceptoare de rachete americane terestre, că există unele îngrijorări și, deci, este nevoie de unele clarificări. Problema va fi abordată în cadrul contactelor cu partenerii americani și europeni. De asemenea, purtătorul de cuvânt al ministerului, Andrei Nesterenko, afirma că este vorba de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
la eventuala amplasare a scutului antirachetă american în România și Bulgaria 462. De asemenea, atât președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, Konstantin Kosaciov, cât și adjunctul său Leonid Sluțki, au apreciat că anunțul României privind instalarea de interceptori SUA pe teritoriul său, confirmă, o dată, în plus justețea poziției Rusiei care condiționează semnarea START de problematica legată de scutul antirachetă, iar decizia ar putea complica dialogul de încredere între Rusia și Statele Unite ale Americii. Decizia SUA de amplasare a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
contribuție a Rusiei la sistemul defensiv antibalistic 467. Reacțiile analiștilor politici și ale experților militari au fost, însă, mai nuanțate decât luările de poziție oficiale, aceștia căutând să confere explicații gestului României, de la motivații până la efectele deciziei de a amplasa interceptori pe teritoriul țării. Alexandr Hramcihin, expert al Institutului de Analiză Politică și Militară, consideră că, dincolo de argumentele că rachetele sunt o componentă a principiului apărării integrității statului, nu este exclus ca, în spatele deciziei să fie un interes pur pragmatic: acordul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
securitate euroatlantică, inclusiv în sfera apărării antirachetă. Expertul analizează astfel decizia de amplasare a sistemului de apărare antirachetă în România: partea rusă a fost, încă o dată, pusă în fața faptului împlinit; partea americană nu a oferit nicio informație despre numărul de interceptori care urmează a fi amplasate, despre locul în care se vor afla, despre înălțimea la care se preconizează a avea loc interceptarea și despre modalitățile de dirijare a rachetelor antirachetă; în plus, SUA intenționează ca, până în 2018, să amplaseze baterii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
multilateral SOFA cu membrii NATO). http://www.globalsecurity.org/military/facility/sofa.htm/2010 336 La 8.12.2010, în cadrul întrevederii de la Washington cu președintele polonez Bronislaw Komorowski, Barack Obama a afirmat că vor fi dislocați în Polonia, până în 2018, interceptori de tip SM 3. www.whitehouse.gov. 337 http://www.defense.gov/bmdr/docs/BMDR%20as%20of%2026 JAN10%200630 for%20web.pdf/2010 338 Alex Spillius, Până în 2010, în pofida obiecțiilor Rusiei, SUA urmează să amplaseze, în România, un scut antirachetă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Baconschi, la Baku, Agerpres, 18 martie 2010. Potrivit unui comunicat al Ministerului moldovean al Afacerilor Externe și al Integrării Europene, dat în urma unor consultări moldo-române pe teme de securitate la nivel de directori politici ai Ministerelor Afacerilor Externe, la Chișinău, interceptorii tereștri care vor fi instalați pe teritoriul României în cadrul scutului american antirachetă nu vor conține ogive nucleare, ci distrug ținta în spațiul extraatmosferic prin impact cinetic. (Mediafax, 18 februarie 2010). În opinia expertului american Daryl Kimball, directorul executiv al Arms
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
în următoarea decada. Nu este clar care parte a costurilor va fi plătită de către România sau alți parteneri din NATO. Va exista probabil, în viitor, o presiune asupra statelor europene, care ar putea să beneficieze de protecția parțială asigurată de interceptoare, să împartă povara fiscală a sistemului. (www.HotNews.ro, 26 februarie 2010). De menționat că decizia României de amplasare a elementelor scutului american antirachetă a fost condamnată de Partidul comuniștilor din Transnistria, Partidului Democrat din Republica Moldova, Partidului Comuniștilor din Republica Moldova
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
să se adreseze unui public cointeresat și motivat să aibă o reacție spontană, atunci modelul comunicării vii, la fața locului, este alterat și inutil. Arta contemporană devine din ce în ce mai mult un proiect de asumată link-uire comunitară în care spectatorul e un interceptor provocat să dea drumul la minge exact în momentul în care o primește, care refuză să mai stea pe tușa privirii și constatării, pentru ca, la sfârșit, să se ridice și să plece acasă exact așa cum a venit. De la bun început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
sistem muzicuță, numit astfel deoarece se apelează la componente speciale, sub variate forme, care servesc ca aparate de ascultat clandestin, în timp ce aparatul este așezat în furcă, dar operațiunea are loc nu în sistem continuu, ci sub controlul de la distanță al interceptorului neautorizat de semnale. O astfel de „muzicuță” va „cânta” doar la comandă, ceea ce ar însemna că, în momentul când pe linie se transmite un anumit semnal, se dă comanda de activare a unor microfoane speciale, ocolindu-se sistemul care activează
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]