685 matches
-
să le atingeți. Articolul 101 cu privire la politica externă dictează că prioritatea numărul unu a Americii ar trebui să fie apărarea teritoriului nostru, a cetățenilor și a bunăstării economice. Totuși, chestiunea apărării teritoriului a devenit mai presantă odată cu dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale și mai recent cu complotul terorist intercontinental. Experții în domeniul securității naționale obișnuiau să se refere la ,,harta strategică" a globului, arătând punctele de localizare a petrolului (sau, mai înainte, a cărbunelui), a căilor de navigație vitale și a amplasamentelor
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
externă dictează că prioritatea numărul unu a Americii ar trebui să fie apărarea teritoriului nostru, a cetățenilor și a bunăstării economice. Totuși, chestiunea apărării teritoriului a devenit mai presantă odată cu dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale și mai recent cu complotul terorist intercontinental. Experții în domeniul securității naționale obișnuiau să se refere la ,,harta strategică" a globului, arătând punctele de localizare a petrolului (sau, mai înainte, a cărbunelui), a căilor de navigație vitale și a amplasamentelor convenabile pentru bazele militare. Timp de zeci
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
început cu o vițică pe care mi-a dat-o tata. Aici, în Conțești. Lucram la Mașini Unelte, la un laborator C.T.C. Acolo m-a prins decembrie 1989 și am ieșit la revoluție, ca tot românul. Și la baricada de la Intercontinental am prins un glonț în căpățână în 21 decembrie. Eram cu vecinul meu de casă, Dan Iosif, fie-i țărâna ușoară. Locuiam atunci pe Pantelimon, lângă cimitirul armenesc. Ne-am găsit la Intercontinental cu Romeo Raicu, Radu Silaghi, Răzvan Toader
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ca tot românul. Și la baricada de la Intercontinental am prins un glonț în căpățână în 21 decembrie. Eram cu vecinul meu de casă, Dan Iosif, fie-i țărâna ușoară. Locuiam atunci pe Pantelimon, lângă cimitirul armenesc. Ne-am găsit la Intercontinental cu Romeo Raicu, Radu Silaghi, Răzvan Toader, care acum e director general la IMM-uri, în Ministerul Economiei, cu Dincă Gogoșaru. Fusesem la mitingul din 21 decembrie. Înainte să înceapă, am plecat pentru că aveam soția internată cu unul din copii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
central a fost ocupat de războiul nuclear general, pregătirea forțelor armate în vederea lui. Se admitea și utilizarea dozată a armelor nucleare în raport cu amploarea pericolului militar și ducerea nepedepsită a agresiunilor. În vederea ducerii unui război nuclear au fost desfășurate rachete balistice intercontinentale, care au devenit principal mijloc de atac nuclear. A fost elaborată concepția contraputerii exceptarea orașelor care preconiza ducerea unui război controlat, cu executarea loviturii nucleare prin surprindere în vederea nimicirii forțelor inamice și nu a populației civile. Strategia executării unei lovituri
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să renunțe la concepția loviturii de contraforță. După ce, la sfârșitul anilor '70, SUA recunosc paritatea armamentelor strategice, este adoptată descurajarea realistă care ținea cont de mutațiile calitative petrecute la armamentele strategice ale părților și de vulnerabilitatea crescândă a rachetelor balistice intercontinentale terestre 49. În 1974 se elaborează concepția strategică de selecție a țintelor, care relua ideea contraputerii, dar se baza pe un armament nou rachetele intercontinentale balistice Minuteman 3, rachetele balistice de la bordul submarinului Poseidon 3, avioanele B 52 G și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
mutațiile calitative petrecute la armamentele strategice ale părților și de vulnerabilitatea crescândă a rachetelor balistice intercontinentale terestre 49. În 1974 se elaborează concepția strategică de selecție a țintelor, care relua ideea contraputerii, dar se baza pe un armament nou rachetele intercontinentale balistice Minuteman 3, rachetele balistice de la bordul submarinului Poseidon 3, avioanele B 52 G și H înzestrate cu rachete dirijate cu componentă de luptă nucleară. Ținând seama de schimbările calitative la toate componentele triadei strategice, noua concepție cerea o planificare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nu putea fi prevăzut. Astfel, cheltuielile militare dedicate forțelor convenționale urmau să scadă în favoarea dezvoltării de armament strategic. În consecință, s-a procedat la diminuarea flotei de suprafață în favoarea submarinelor nucleare și la reducerea aviației de bombardament în favoarea rachetelor balistice intercontinentale. Prima doctrină nucleară sovietică era dezvoltată de către mareșalul V. D. Sokolovski și făcea referire la reacția masivă și totală a URSS la un eventual atac al SUA asupra sa sau a blocului comunist. Ulterior, conceptul descurajării nucleare suportă unele amendamente
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
președintele Regan lansa Inițiativa de Apărare Strategică, SDI (Strategic Defense Initiative) sau Apărarea contra Rachetelor Balistice (BMD), care făcea distincția între armele nucleare ofensive și cele defensive, prevedea desfășurarea de armament în spațiu, cu scopul de a distruge rachetele balistice intercontinentale lansate de inamic, inițiativă cunoscută sub numele de războiul stelelor. În discursul care oficializează Inițiativa de Apărare Strategică, președintele Ronald Reagan anunță ambiția sa de a marginaliza armele nucleare, lipsite de putere și perimate 63, printr-o apărare antirachetă globală
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
anunță ambiția sa de a marginaliza armele nucleare, lipsite de putere și perimate 63, printr-o apărare antirachetă globală, linie Maginot în spațiu, bazată pe sateliți și lasere spațiale, capabilă, în același timp, să intercepteze orice tip de rachetă balistică intercontinentală cu încărcătură nucleară venind dinspre Uniunea Sovietică. Cu alte cuvinte, armele nucleare nu sunt o sursă de securitate, ci de primejdie, de aceea prezența lor e intolerabilă 64. De cealaltă parte, în mai 1987, la reuniunea comitetului Consultativ al Tratatului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu trei niveluri. Nivelul superior (puterea economică și relațiile transnaționale fiind celelalte două niveluri) este, încă, reprezentat de puterea militară și, la acest nivel, se poate vorbi, într-adevăr de unipolaritate, Statele Unite fiind unica țară care are atât arme nucleare intercontinentale, cât și importante forțe aeriene, navale și terestre moderne, capabile de a fi desfășurate în lumea întreagă 86. Armele moderne au modificat rolul puterii militare, ea devenind mai puțin costisitoare și mai ușor de folosit. În ceea ce privește armele nucleare, J. Nye
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
reduce drastic numărul focoaselor nucleare funcționale. Sub coordonarea secretarului Apărării, Donald Rumsfeld și aprobat de către George Bush în luna ianuarie 2002, a fost realizat studiul Analiza situației nucleare, conform căruia, până în anul 2020, va deveni operațională o nouă rachetă balistică intercontinentală, iar, până în 2030, o nouă rachetă balistică cu posibilități de lansare de pe submarin, preconizându-se ca, până în 2040, să fie creat un nou bombardier. Studiul face referiri și la necesitatea modernizării instalațiile de producere a uraniului îmbogățit și a altor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
numărul de locații la una, însă a ridicat plafonul înzestrării la 100 de interceptori și 100 de instalații de lansare. Sovieticii au hotărât să-și protejeze Capitala, iar americanii și-au plasat interceptorii în jurul bazei de lansare a rachetelor balistice intercontinentale de la Grand Forks (Dakota de Nord). Mai târziu, SALT 2, semnat pe 18 iunie 1979, la Viena, de către Jimmy Carter și Leonid Brejnev, prevedea o limită de 2.250 de proiectile pentru fiecare parte semnatară. Acordul era valabil până în 1985
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
masă, de promovare a stabilității internaționale și de apărare a securități SUA au transformat aceste inițiative într-o importantă parte a politicii americane. Inițiativele finanțate în cadrul programului CTR au avut ca rezultat dezactivarea unor ogive nucleare, distrugerea de rachete balistice intercontinentale, desființarea unor depozite, demontarea de bombardiere cu rază lungă de acțiune și de rachete de croazieră aeropurtate, distrugerea de rachete balistice lansate de submarine și închiderea unor tuneluri destinate testelor nucleare. Programul CTR a permis cooperarea cu Rusia în vederea încadrării
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ei în limitele exigențelor de distrugere a armelor strategice ofensive din cadrul tratatului START și din cadrul altor acorduri de dezarmare, proiectele adiacente acestuia având în vedere eliminarea rachetelor balistice lansate de pe submarine, a submarinelor lansatoare de rachete balistice, a rachetelor balistice intercontinentale și a buncărelor lor, a bombardierelor grele, a motoarelor-rachetă și a carburanților. O altă parte a programului CTR s-a referit la siguranța și securitatea armelor nucleare rusești în timpul transportului și stocării lor, permițând Rusiei să-și îmbunătățească securitatea depozitelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
încă 127, 9 milioane de dolari pentru Rusia (lichidarea mai multor tipuri de arme nucleare, pentru modificarea reactoarelor de producere a plutoniului și pentru procurarea de containere cu material fisionabil), 76,7 milioane de dolari pentru Ucraina (distrugerea rachetelor balistice intercontinentale tip SS-19 și SS-24), și 300.000 de dolari pentru Kazahstan (sprijin logistic pentru tehnicile de comunicare). Tot în 1998, vicepreședintele american Al Gore și premierul rus, Serghei Kirienko, au semnat două acorduri preliminare menite să protejeze depozitul de plutoniu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
său nuclear, ca urmare dispozitivul nuclear se menține în Europa, dar nu vor fi desfășurate forțe nucleare pe teritoriul noilor membri 209. De asemenea, se are în vedere reducerea forțelor strategice puse la dispoziția aliaților NATO (arme care au rază intercontinentală peste 5.500 km în unele contexte, acestea mai pot să includă rachete balistice cu rază medie de acțiune), după ce, în 1991, NATO a hotărât să reducă cu peste 85% numărul de arme alocate forțelor sale substrategice din Europa (termen
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
orbească radarele proprii). La sfârșitul anilor 70, în condițiile în care ICBM-urile sovietice deveniseră tot mai numeroase și mai precise, în special odată cu operaționalizarea rachetelor SS-18, experții americani au luat în considerare un sistem de protecție pentru rachetele balistice intercontinentale care să utilizeze interceptori nonnucleari, astfel că, până la începutul anilor 1980, principalul obiectiv al programului de apărare antirachetă a fost acela de a se dezvolta mijloace de interceptare care să nu aibă nevoie de focoase nucleare. Astfel, succesorul ARPA, Defense
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
aparținând Forțelor Terestre, Forțelor Aeriene și Forțelor Navale, acestea includeau PAC-3 (Patriot Advanced Capability, utilizate împotriva rachetelor cu rază medie de acțiune), THAAD (Theater High Altitude Area Defense; o rachetă antirachetă lansată de pe sol, acționată de un radar împotriva rachetelor intercontinentale), Navy Air Defense (un sistem care utilizează, pe nave, rachete Standard și radare Aegis împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune), Navy Theater Wide (o rachetă antirachetă lansată de pe nave, care pot fi staționate la distanță de coastele țărilor ostile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
interceptori SM-3 Block IIA (aflați în faza de dezvoltare). În Faza a 4-a (până în 2020) va fi realizată o upgradare a interceptorului SM-3, denumită Block IIB, și va fi pusă în funcțiune o nouă capacitate, împotriva unei potențiale rachete intercontinentale lansate din Orientul Mijlociu. Sistemul SM-3 a fost testat de 8 ori începând din 2007. Toate fazele vor presupune dezvoltări ale sistemului de comandă și control al rachetelor 341. În Raportul privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice se analizează
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
împotriva rachetelor balistice se analizează rolul apărării antirachetă și se reamintește semnificația Ground-based Midcourse Defense GMD, a rachetelor-interceptori aflate la Fort Greely (Alaska) și la baza aeriană Vandenberg din California, pentru protejarea SUA împotriva unui eventual atac cu rachete balistice intercontinentale. Astfel, se precizează că sistemele americane de apărare antirachetă sunt esențiale pentru întărirea intimidării zonale, descurajarea (deterrence) fiind menținută, în continuare, la rang de instrument puternic, ce ar urma să fie consolidat, însă, se atrage atenția că, în situație de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
relicvă a Războiului Rece, în condițiile în care tehnologia rachetelor cu rază lungă de acțiune prolifera inclusiv în lumea a treia, iar amenințarea nu mai era generată de posibilitatea unui dezastru declanșat printr-o apăsare de buton, ci de șantajul intercontinental, al unor regimuri imprevizibile cum erau cele ale lui Saddam Hussein sau Kin Jong II. În pofida împotrivirilor președintelui Bill Clinton și a intenției sale de a reduce cheltuielile alocate Apărării (Casa Albă a amenințat cu utilizarea dreptului de veto), Senatul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fiind demonstrată manevrabilitatea imprevizibilă a acesteia, capacitate ce i-a fost dezvoltată în vederea neutralizării sistemelor de apărare antirachetă ale potențialilor inamici 367. În California, a fost efectuat (octombrie 1999) primul test al noului sistem de apărare antirachetă (o rachetă balistică intercontinentală fără focos lansată în Cosmos la o distanță de 7.000 de km de California a fost doborâtă deasupra Oceanului Pacific). De asemenea, în cadrul unui proiect finanțat de SUA, în noiembrie, în Israel, a avut loc lansarea cu succes a antirachetei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
amenințări îndreptate împotriva celor două state și în scopul întăririi securității acestora, acestea în schimbul renegocierii Tratatului ABM370. În pofida tentativelor Washingtonului de a aduce argumente că modificarea tratatului este în interes comun, având ca scop contracararea amenințărilor statelor care dețin rachete intercontinentale, Moscova a continuat să se opună ideii, autoritățile de la Kremlin reafirmând că renegocierea tratatului din 1972 nu constituie o prioritate, iar Rusia este în măsură să înfrângă orice sistem de apărare antirachetă american (adjunctul ministrului rus al Apărării, Nikolai Mihailov
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
paralel cu manifestarea disponibilității pentru interacțiune, Rusia nu renunța, însă, la a-și prezenta măsurile asimetrice, comandantul șef al Trupelor de rachete cu destinație strategică, Vladimir Iakovlev, anunțând intenția de a creștere cantitatea de încărcături de luptă de pe rachetele balistice intercontinentale. De asemenea, susținea că, în cazul renunțării la Tratatul privind apărarea antirachetă din 1972, Europa se va transforma din nou în prizoniera opoziției dintre superputerile nucleare, caz în care nu excludea ca Rusia, drept răspuns, să se retragă din Tratatul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]