275,179 matches
-
friză de concepte plastice, mărturie a unei vocații integratoare, dar și o formă de a sancționa labilitatea privirii. Pentru că imaginea, așa cum o percepem noi, este un permanent joc al relativităților, oscilație perpetuă între parte și întreg. în funcție de distanță și de interes, fondul și obiectul percepției sunt în permanentă mișcare. Limbajul este evaluat implicit ca un șir nesfîrșit de reformulări, de reinvestiri și de reconsiderări. Formele însele, în ansamblu și în detaliu, nu sunt decît capcane optice și semantice pe care Arcimboldo
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
mai spectaculos din seria cărților despre „generația pierdută", o romanță ca atîtea altele, orchestrată în gama minoră a literaturii melodramatice, Marele Gatsby a cîștigat cu trecerea vremii nu doar în succes, ci și în valoare" (pp. 93-94). Punctul de maxim interes al cărții lui Mircea Mihăieș îl constituie însă nu studiile despre scriitorii anglo-saxoni de pe cele două maluri ale Atlanticului (încîntătoare ca stil și corecte ca interpretare, dar care, să recunoaștem, nu produc mari revelații, nu schimbă de o manieră spectaculoasă
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
genere de caracter foarte tare. Deoarece se află la mijlocul scării valorilor personale. Spre stânga și spre dreapta se desfășoară un număr incomensurabil de caractere omenești care sunt caracteristice fiecărei persoane În parte. Deosebirile dintre femei și bărbați sunt vizibile cu privire la interesele de care se preocupă, la situațiile prin care trec, la lucrul sau carierele pe care și le aleg, deoarece deosebirile fizice se răsfrâng asupra nevoilor, sentimentelor, viziunii și dorințelor individuale. De aceea mi-am propus să scriu punându-mă În
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
foarte tari, precum există bărbați foarte slabi...și viceversa. La ora actuală, a scrie poezii sentimentale și mai cu seamă exprimând pe cele femeiești, poate să dea loc la critici acerbe. În genere, locul poeziei a fost delăsat În favoarea altor interese mai palpabile. Totul devine mai materialist, mai egoist, mai neomenos. De aceea mulți poeți care persistă să creadă că poezia este o artă și un scop În sine la nivel de profesie, Încearcă să se adapteze cerințelor prin producerea unor
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
expune jurnalistei teorii incisive despre specia literară ca atare și rolul jurnalismului în câmpul literar: " Trei pătrimi din ceea ce se scrie în ziare sunt prostii. Jurnalismul nu este făcut pentru a scrie lucruri inteligente, ci este făcut pentru a trezi interesul publicului și a-i face eventual poftă să se uite la cărți... dar nu trebuie să ne așteptăm din partea jurnalismului să facă tratate de literatură." Parantezele dramatizante de genul "( intervine din nou brusc, agresiv, dar vădit incitat)" fac din acest
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
în critica modernă". Desigur, doar detaliu, dar bine venit să definească intelectualul, ambițiosul, îndrăgostitul, angajat total în participarea la istoria romantismului. Femeie cu mintea ascuțită și iscoditoare, inteligentă și cultivată, pasionată de lecturi face să pulseze în textul său critic interesul identificărilor, susceptibile să pună în valoare un patrimoniu comun de cultură. În Jupânul care face aur de Adrian Maniu, citim: "Ceea ce Rilke a redat mai mult prin muzicala ritmicitate a versului său, d-l Maniu vrea să redea prin jocul
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
guriștii cotropiți de ură își vor pierde auditoriul. Un auditoriu nu întotdeauna naiv. Adesea e și ticălos, și bolnav, și intoxicat de cucuta xenofobiei și de balele nesimțirii. Așa cum liderii extrem-naționaliști sunt o combinație de ură sinceră, dezaxare psihică și interes politic, sprijinitorii lor sunt dominați, în oglindă, cam de aceleași gingașe sentimente față de semeni. Lepra naționalismului nu va dispărea cu una, cu două, ba chiar sunt semne că dă lăstari și în țări civilizate, unde o astfel de boală părea
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
interioară, de o dialectică exersată, autorul își apropie actualitatea într-un mod mult mai real și mai autentic decât majoritatea celor care se instituie oficial drept actori și acționari ai ei - obținând, pe de altă parte, o deschidere maximă către interesele sale teoretice. Fiind, la modul cât se poate de evident și de detașat, un erudit, format, în plus - după o expresie a lui Martin Esslin aplicată lui Bertholt Brecht - de disciplina intelectuală marxistă (mai mult, cred, chiar decât de convingerile
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
de pagini intitulat Addenda, care instrumentează cu două cazuri concrete - donquijotești - cel de-al doilea eseu are, de altfel, autentice virtuți literare. Ulterior, tonul autorului va deveni preponderent teoretic - precum în eseul Nietzsche și Marx, în finalul căruia își motivează interesul pentru cei doi autori �recuperați" și maltratați ideologic de către național-socialiști, respectiv de către comuniști - precum și resorturile personale ale demersului său: "în ceea ce mă privește, m-am ocupat și de Marx, și de Nietzsche, pe măsura puterilor mele, înainte ca și după
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
Fără de care un scriitor nu-și are rostul. - Aveți insomnii pentru cărțile pe care nu le-ați scris? - Bineînțeles că am. Mă refer la insomnii. Însă nu din pricina cărților pe care n-am apucat să le scriu, ci din cauza dispariției interesului pentru carte. Sper că temporară. Și îmi mai apar frecvent și o mulțime de alte insomnii fie datorită unei indigestii, când am băgat în mine ce nu-mi îngăduie dietetica modernă, fie c-am fumat prea mult, fie că m-
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
calculat strategii partidului de guvernămînt momentul cînd ar putea avea loc anticipatele după care visează. După socotelile mele, oricum ar întoarce lucrurile echipa premierului Năstase va mai petrece măcar o jumătate de an la Palatul Victoria. Opoziția nu are nici un interes să forțeze alegerile. Nu e pregătită pentru așa ceva și ar fi culmea ca după succesul de la Praga al Puterii, succes urmat de un spor de imagine pentru premier și pentru partidul său, Opoziția democratică să viseze că va răsturna situația
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
superioare (protocronismul, bată-l vina!) și așa se întîmplă cu Bacovia care nu are deocamdată "fizicienii" lui, dar despre care toată lumea știe că este "simbolist", "decadent", "monocord", poetul toamnei, al tîrgului de provincie și al plumbului. Intrată în sfera de interese a noii critici, opera lui Bacovia își recuperează încet dar sigur propria sa esență, devine "a noastră", depășind pragul atît de greu de trecut al clișeelor critice, o mare importanță în acest proces avînd cartea lui Mircea Scarlat (urmată de
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
preocuparea constantă a lui Nicolae Bălcescu de a aduce lumină acolo unde istoricii, după opinia sa, au greșit. În faptul de a nu fi văzut decât "lupte de pretendenți la tron" și de a fi pierdut tocmai esența, "principiul și interesele ce fiecare pretendent reprezintă." Altfel spus, că fiecare s-a arătat sensibil numai la vibrația pasională a evenimentului, fără să identifice în spatele acestuia sâmburele care l-a generat, pentru ca reconstituirile să ducă, în urma contactului cu realitatea, la îndreptățite judecăți de
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
fără mica avere în dolari americani pe care o ținea pe burtă, nimic nu amintea pe cetățeanul de peste mări și țări în afară de orice bănuială, care fusese domnul Carol. Jandarmii i-au deschis valiza. După ce i-au frunzărit fără prea mare interes, dar încruntându-se, caietul de elev în care scria din când în când, în franceză, poezii, au vrut să știe mai multe despre manuscrisul neterminat cu reportajele sale despre America de Nord. Manuscrisul era dactilografiat de pe timpuri, în românește, și asta i-
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
aici aflându-și, "după vreo zece ani de șovăire", "echilibrul", cum constata Liviu Rebreanu în 1919: "A renunțat de a mai râvni să fie o nouă academie. Se mulțumește anume să devină ceea ce trebuie, într-adevăr, o întovărășire pentru ocrotirea intereselor profesionale ale scriitorilor". Istoria S.S.R., în cei patruzeci de ani, va înregistra o sumă de șocuri, de zguduiri, în urma contactelor inevitabile cu cealaltă istorie, cu Istoria. Astfel, primul război mondial aduce refugiul, aduce morții pe front și răniții, un contingent
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
avea și o mare speranță decurgând din restabilirea democrației și din deschiderea unui nou timp istoric, al libertății și legalității. Iar acest lucru a declanșat o mișcare culturală foarte largă și foarte activă. Am descoperit cu multă bucurie un mare interes pentru autorii și operele de limbă spaniolă, multe fiind traduse și în românește. - Vă mai amintiți întâlnirea cu scriitorii de la sediul Uniunii Scriitorilor din România? - Da, mi-o amintesc foarte bine. A fost pentru mine o plăcută surpriză să descopăr
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
să ne învețe Uniunea Europeană cum e cu independența Justiției și cu procesele lui Antonie Iorgovan, că imediat le demonstrăm noi tuturor europenilor că știm mai bine decît ei și cu ce se mănîncă Justiția și cum se rezolvă conflictele de interese între meseria de avocat și funcția de parlamentar. În privința Corupției, ni se joacă acum o piesă ca Puterea și Adevărul a răposatului Titus Popovici sau ca Niște țărani a lui Dinu Săraru. Acesta din urmă a avut oarece legături și
Corupția și adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14506_a_15831]
-
va avea o soartă mai bună în epocă. Apărut și el într-un moment nefavorabil, în plin război, la sfârșitul anului 1943, într-un tiraj redus și la o editură fără prea mare prestigiu, nu va stârni în primele luni interesul prea multor critici, pentru ca apoi, în timpul bombardamentelor din primăvara lui 1944, să se "epuizeze, așa dintr-o dată, pentru totdeauna..."1, când a fost distrus localul editurii "Moderne", unde erau depozitate toate exemplarele existente. Când aflăm că și cel de-al
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
care au cunoscut un succes de public sau de critică mai mare sau mai mic în ultimul deceniu. E vorba de "literatură adevărată", precizează Pierre Jourde, nu de literatură de consum. Și, în orice caz, de o "literatură la modă". Interesul acestor analize constă în a oferi, nu un tablou al literaturii franceze recente, dar o privire de ansamblu asupra principalelor tendințe, atît literare, cît și editoriale, cu alte cuvinte, nu doar asupra calității și originalității estetice a acestei noi literaturi
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
în ospețe artistice la care vin să se înfrupte mare parte din corifeii protipendadei legislativului și executivului muzicii contemporane. Or, probabil că Barrie însuși ne-a făcut amnezici la toate aceste realități, amintindu-ne în schimb să ne cruțăm reciproc interesele și să ne cultivăm schimburile de bune oficii. Și dacă - vorba lui Voltaire - "cei răi au complici, voluptuoșii au tovarăși de desfrâu, interesații au asociați, politicienii au partizani, omul comun și leneș are relații, iar prinții au curteni, doar virtuoșii
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
sesizantă decît a foarte multora și totodată a supune unui examen extrem de pertinent fenomenul de care s-a lăsat atras într-un anume grad și de care se dezice cu tărie. Ambele aspecte ale discursului în cauză înfățișează un deosebit interes. Ce găsim în "fierbintea vară a lui 1944", în Franța aflată sub ocupația trupelor hitleriste, cea atît de producătoare de orori. Mihai Șora, un tînăr român studios, în vîrstă de 28 de ani, a scris, acolo și atunci, acea carte
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
Nu știam că este și laș". Exagerări s-ar putea spune, dar ale unor realități incontestabile! Tot din jurnalul lui Traian Chelariu aflăm că autorul lui Mitrea Cocor ar fi intrat în francmasonerie, instituție aptă a deschide multe uși, "din interes material, căci la momentul oportun a trădat-o, fiind, in effigie nomineque, ars între coloane după ce s-a dat cu comuniștii". Așijderea demne de toată atenția ni se înfățișează liniile destul de numeroase consacrate lui Arghezi, cu care diaristul întreținea relații
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
Roxana Racaru Deși problema visului în literatură reprezintă un subiect foarte generos și față de care literatura română a manifestat un interes marcat, cel puțin în secolul care tocmai s-a încheiat, acesta nu a generat la noi și o analiză critică pe măsură. De aceea semnalăm ediția a doua a studiului lui Ovidiu Moceanu, Visul și literatura (prima ediție în 1999
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
generat la noi și o analiză critică pe măsură. De aceea semnalăm ediția a doua a studiului lui Ovidiu Moceanu, Visul și literatura (prima ediție în 1999), lucrare de literatură comparată cuprinzînd și analize dedicate fenomenului românesc. Autorul continuă aici interesul pentru fenomenul oniric din Visul și împărăția, publicată în 1998, în care visul era tratat din perspectivă creștină. Pornind de la premisa că "datele fundamentale ale unei epoci pot fi determinate prin studiul situării ei față de ficțiune", autorul abordează problematica visului
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
linii istorice generale urmărind de fapt evoluția definiției dominante dată visului. Analizele consacrate unuia sau altuia dintre autori sau conceptelor teoretice dezvoltate în cadrul unui curent sînt extrem de utile pentru o înțelegere comparatistă a visului, dar secțiunile de cel mai mare interes, credem noi, sînt cele privitoare la grupul oniric (direcție, reprezentanți, concepte teoretice) sau la latura onirică a literaturii optzeciste. Un alt avantaj al acestui studiu este analiza unor opere ca Istoria ieroglifică a lui Cantemir sau Viața lumii a lui
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]