1,676 matches
-
din ce în ce mai mult la începutul mileniului III, adică pe masură ce presa, radioul televiziunea si internetul au distribuit rapid și pe scară largă informații despre actele de terorism. Se poate spune că terorismul este un factor perturbator al relațiilor interstatale și interetnice și un "parazit" al lumii contemporane. Războiul contra terorismului nu va fi decis cu o singură lovitură nimicitoare. El este un război care va cere răbdare, hotărâre de nezdruncinat, cooperare internațională și creativă, o îngemanare armonioasă a măsurilor defensive și
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
acestea scot în evidență incapacitatea teroriștilor de a se adapta la o situație de normalitate, aceștia neacceptând în nici o situație falsitatea convingerilor lor. Consider, că nu numai potențialul material al unei societăți determină riposta unei grupări teroriste, dar și conflictele interetnice între minoritățile care conviețuiesc în același spațiu geografic național în terorism se exercită prin grupuri sau grupări teroriste care se pot manifesta atât militar, cât și economic sau psihologic. Forma militară îmbracă aspectul conflictului armat între părți, de obicei prin
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de terorism. Specialiștii spun chiar că dreptul conflictelor armate ar putea servi ca model pentru o nouă reglementare juridică a problemei terorismului și în timp de pace. Se poate spune că terorismul este un factor perturbator al relațiilor interstatale și interetnice și un parazit al sistemului internațional. Este firesc în acest context ca brutalitatea actului terorist și imprevizibilitatea lui să tulbure regulile jocului tradițional al politicii. De aici necesitatea, pentru orice sistem democratic, de a replica în regim de urgență oricăror
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
un proces științific modern, printr-o cercetare comparatist-europeană, de o manieră interdisciplinară și printr-o reevaluare obiectivă a componentelor multiculturale, din perspectivă endogenă (pe structura sa internă, săvârșită în procesul de conviețuire multiculturală și interferare efervescentă și creatoare, a valorilor interetnice) și exogenă (decelând valorile receptate din afara cuprinsului spațiului românesc, prin dialogul cultural al popoarelor și etniilor care s-au întâlnit vremelnic sau durabil, timp de secole, influențându-se reciproc sau exercitarea, prin efectele unei dominații politice ori economice, unei semnificative
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte grupuri; * Un set comun de valori culturale subiective (credințe, mituri, stereotipuri despre propriul grup), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set de interacțiuni sociale idealizate și care formează un cod ce ghidează relațiile intrași interetnice între indivizi. Și în definirea identității etnice intervin aceleași două puncte de vedere: pe de o parte primordialismul ce susține că identitatea etnică este înnăscută, stabilă de-a lungul timpului și care accentuează criterii cum ar fi limba, naționalitatea, caracteristicile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
surprinsă, într-o oarecare măsură, doar problematica identității etnice, prin prisma aspectelor legate de relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității, accesând și identitatea națională și, parțial și aspecte ale identității culturale este Barometrul Relațiilor Interetnice (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală 45. Din păcate, acest barometru nu permite și o comparație rural/urban. Singurul aspect pe care am reușit să-l analizez distinct la nivelul ruralului, este cel al mândriei de a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în sectorul privat * Românii * Cei cu vârsta peste 65 de ani * Cei din sectorul bugetar și privat ...îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații * Cei fără nici o ocupație * Cei cu un venit de peste trei milioane * Românii * Pensionarii Sursă: Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: categoriile din tabel sunt rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
natură afectivă (faptul de a te simți român), religioasă (a fi botezat într-o biserică românească), sau de natură culturală (a păstra obiceiurile românești, a simți că aparține culturii românești). Iată mai jos, rezultatele obținute în cadrul aceluiași Barometru al Relațiilor Interetnice (2001), la întrebarea " După părerea dvs., care sunt cele mai importante trei lucruri, pentru ca cineva să fie considerat român." (întrebare închisă cu listă de răspunsuri; mai jos sunt afișate procentele cumulate pentru toate cele trei alegeri): * Să se fi născut
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și defecte ale românilor autoatribuite inteligență, hărnicie, ospitalitate, omenie, bunătate. Grafic 5.3 Trăsături de caracter ale românilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Alte cercetări empirice destinate surprinderii modului în care românii se reprezintă pe ei înșiși și a modului în care sunt văzuți de alții, arată că altruismul, elementul religios și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cazul auto-percepției avem de-a face cu o reprezentări idealizate despre grup, în timp ce în cazul hetero-percepției avem de-a face cu stereotipuri. Grafic 5.4 Trăsături de caracter ale rromilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Comparând cu țările Europei, România prezintă o toleranță scăzută față de rromi, cel puțin din perspectiva faptului ca aceștia să locuiască în proximitatea respondenților. Graficul 1 din anexa 5 arată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legat de respectul acordat diverselor etnii. Astfel, și românii și rromii consideră că în România, se bucură de cel mai mult respect românii, apoi germanii, maghiarii, evreii, și pe ultimul loc, cu procente foarte mici ale alegerii rromii. În ce privește relațiile interetnice între români și rromi, ce constituie fațeta atitudinal-comportamentală a identității etnice asumate de cele două categorii, se poate observa din analiza datelor că rromii au o imagine mai bună asupra acestor relații față de români (57,2% din ei consideră că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de azi; * dorința de a pleca definitiv din țară; * delimitarea clară a diferențelor etnice; * identificarea cu oameni de altă naționalitate din sat; * respectul pentru oamenii de altă naționalitate; * încrederea în oamenii de altă naționalitate (români, maghiari, germani, rromi, evrei); * colaborare interetnică. 4. Identitate teritorială * atașament față de comunitate; * importanța pământului în viața lui; * tipul de suprafață agricolă deținută; * mulțumirea în raport cu pământul pe care îl deține; * calitatea de membru într-o asociație agricolă; * eficiența muncii individuale sau colective asupra pământului; * intenția de a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Rural 2002 și 2005, realizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă și disponibile la www.osf.ro 3. Eurobarometrul Rural 2007, realizat de Agenția pentru strategii Guvernamentale și disponibil la http://www.publicinfo.ro/pagini/sondaje-de-opinie.php 4. Barometrul Relațiilor Interetnice 2001 (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și disponibil la www.edrc.ro 5. European Values Survey 1999 (EVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, în colaborare cu European Values Study Group și cu Catedra
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Michael, Panebianco Stefano. 2002. The Urban-Rural Employment Shift in Western Europe. An Empirical Analysis of the Employment Development in Britain, Germany and Italy. http://www.ersa.org/ersaconfs/ersa02/cd-rom/papers/422.pdf Kivu, Mircea. Comentarii pe marginea Barometrului Relațiilor Interetnice, în Poledna, Rudolf, Ruegg, François și Rus, Călin. 2002. Interculturalitate. Cercetări și perspective românești. Cluj-Napoca: Presa Universitară Sibiană. Kohler, Florent. 2002. Stereotypes culturels et construction identitaires: problematiques et viabilite. http://www.univ-tours.fr/ciremia/Article%20identit%E9.pdf Kumar, Anand
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Swinnen, Johan. 2002. Patterns of Agrarian Transition. în Economic Developement and Cultural Change, The University of Chicago, pp. 365-394. Madgearu, Alexandru. 2005. Români și pecenegi în sudul Transilvaniei, în Pinter, Zeno, Karl, Țiplic, Marian, Țiplic, Maria, Emilia (coord.) 2005. Relații interetnice în Transilvania secolele VI-XIII. București: Editura economică. Malița, Mircea. 2001. Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI. București: Editura Nemira. Marian, S., Fl. 1995. Nașterea la români. București: Editura Grai și Suflet Cultura națională. Marinescu, Valentina
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice căsătoria etnicilor români cu persoane aparținând altor etnii. Deși nu exista o lege În acest sens, ofițerii militari și oficialii guvernamentali erau supuși presiunii de a nu face mariaje interetnice. O prevedere limitată privind ofițerii militari, care interzicea căsătoria acestora cu o persoană de altă etnie decât cea română, a fost promulgată În anul 1938. Legi mai aspre de restricționare au fost promulgate În 1940, sub dictatura lui Carol al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar și pe cel al unui furnizor de condiții eugenice Îmbunătățite pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, Banu nu avea vederi socialiste. El dorea În continuare să limiteze toate măsurile propuse la populația de etnie română și se opunea căsătoriilor interetnice (metisajului), pe care le considera disgenice. Cu toate acestea, el era mai sensibil decât Moldovan la acțiunea factorilor practici, de mediu, care puteau să influențeze sănătatea națiunii prezente și viitoare, precum și la realitățile sociale și economice ale unei țări În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
renunțe la libertatea de a alege o soție de altă etnie, În schimbul unor poziții cu mai mare responsabilitate publică și cu mai multă putere, eugeniștii nu apelau, de fapt, la un sacrificiu semnificativ, pentru că nu exista o tradiție a căsătoriilor interetnice Între bărbați români și femei maghiare. Mai mult, eugeniștii puneau la dipoziția ocupanților tuturor profesiilor instrumente științifice și obiective, cu care aceștia puteau să Își reevalueze propria identitate și să demonstreze că nu erau cetățeni de rangul doi, În comparație cu conaționalii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a națiunii române. Eugeniștii se foloseau de unele date fundamentale despre trecutul populației românești din Transilvania pentru a susține un astfel de argument. Era un fapt larg acceptat că, prin forța Împrejurărilor sau În urma unei alegeri conștiente, nu existaseră căsătorii interetnice În rândul populației rurale sau nu Într-un număr semnificativ 32. Această viziune prevala În special printre intelectualii din Transilvania, dar și unii reprezentanți ai școlii de la București, printre care Banu, aveau un interes constant pentru subclasele rurale. Studiul lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rândul său, o schimbare. Eugeniștii au Încetat să mai aducă elogii rolurilor femeilor de mame și gardieni morali și au Început să descrie, În schimb, acțiunea disgenică a feministelor, abandonul căminului de către femei și comportamentul periculos al femeilor În căsătoriile interetnice. Unele susținătoare ale mișcării nu și-au retras sprijinul după această schimbare de ton, pentru că au considerat În continuare că implicarea lor În mișcarea eugenistă asigura o tratare a problemelor femeilor mai adecvată și mai eficientă decât cea pe care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
strictă cu inculcarea unor noțiuni eugeniste de ierarhie socială și condiție biologică 53. Un alt aspect al relațiilor de gen care a preocupat constant imaginația eugenistă a noii ierarhii sociale era cel al alegerilor conjugale. Numeroși autori au descris mariajele interetnice ca amenințări cu două tăișuri la adresa țesăturii relațiilor sociale sănătoase. Mai Întâi, astfel de căsătorii Însemnau o descreștere a bazei capitalului uman eugenic, pentru că, având un partener care nu era de etnie română, femeile urmau să dea naștere unor copii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
modalitățile de a controla rolurile sociale ale femeilor decât de a valida contribuția lor pozitivă la păstrarea sănătății națiunii 57. În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din structura socială sănătoasă, eugenică, ar fi putut contribui la solidarizarea societății normale. Această strategie a fost evidențiată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
schimbul social și identitatea grupurilor sociale. Relațiile politice se stabilesc între categorii și grupuri sociale pentru satisfacerea intereselor acestora în raport cu puterea politică. În cadrul acestora, indivizii, grupurile și comunitățile se implică în mod conștient în organizarea societății, având caracter programatic. Relațiile interetnice reprezintă o categorie aparte a relațiilor politice și necesită, de cele mai multe ori, o atenție specială. Relațiile politice au un caracter organizat și se manifestă prin intermediul instituțiilor politice, al unor strategii, planuri și programe bine definite, privind organizarea societății privită în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dimensiuni facilitează pacea (Ibidem). În sprijinul acestei perspective, unii exponenți ai realismului clasic (vezi, de pildă, Morgenthau, 1964, pp. 216-223) au observat că „fundamente morale și intelectuale comune sunt precondiții pentru stabilitate și pace” (Levy, 1998, pp. 657-658). Proliferarea conflictelor interetnice în perioada imediat următoare „războiului rece” a deplasat preocuparea cercetătorilor de la războaie interstatale spre cele intrastatale, o atenție deosebită fiind acordată cauzelor violențelor între diverse etnii, condițiilor în care acestea pot fi oprite și posibilului rol al intervenției internaționale în vederea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
imediat următoare „războiului rece” a deplasat preocuparea cercetătorilor de la războaie interstatale spre cele intrastatale, o atenție deosebită fiind acordată cauzelor violențelor între diverse etnii, condițiilor în care acestea pot fi oprite și posibilului rol al intervenției internaționale în vederea opririi războaielor interetnice (Levy, 2003, p. 16). Astfel deoarece conștiința culturală este în creștere după prăbușirea sistemului bipolar și conflicte ce implică clivaje și identități culturale sunt mai dificil de soluționat prin compromis, unii experți au lansat ipoteza potrivit căreia, în viitor, sursa
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]