323 matches
-
de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de vegetație arborescentă, fapt care a favorizat dezvoltarea proceselor geomorfologice. În lucrarea Dealul Mare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Dar, oricum, pentru a argumenta locul care ni se cuvine În geografia neamului românesc, trebuie să ne cunoaștem istoria și să ne afirmăm demnitatea. Cu acest gând a fost abordată Înlănțuirea de evenimente prin care a trecut și trece populația interfluviului Nistru - Prut, ca parte inseparabilă a Daco-României. O generație Întreagă trebuie să fie informată, să cunoască realitățile care fundamentează opțiunile românilor și Înaripează idealul de viitor al unui popor. Așa vom putea descifra și proiectele contemporane intersectate de traiectoriile unor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
alături de „cronica” Hlipicenilor, în care, așa cum e firesc, dumnealui se plasează în „centru”, sunt și unele referințe la trecutul așezării, pe care le-a cules după cum a putut - adesea din spusele unora sau altora, precum și o prezentare mai largă, a interfluviului Siret - Prut, geografico istorică, informația fiind, desigur, extrasă din compunerile unor diverși autori. Așa încît ni se pare oportun și util să punem alături de amintirile domnului Petru Rezuș cîteva (foarte succinte) repere ale istoricului satului, cu precizarea că, pînă în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
alături de „cronica” Hlipicenilor, în care, așa cum e firesc, dumnealui se plasează în „centru”, sunt și unele referințe la trecutul așezării, pe care le-a cules după cum a putut - adesea din spusele unora sau altora, precum și o prezentare mai largă, a interfluviului Siret - Prut, geografico istorică, informația fiind, desigur, extrasă din compunerile unor diverși autori. Așa încît ni se pare oportun și util să punem alături de amintirile domnului Petru Rezuș cîteva (foarte succinte) repere ale istoricului satului, cu precizarea că, pînă în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
folosit pentru piscicultură și ca sursă de irigație. Apele freatice se găsesc la adâncimi variate în strânsă legătură cu condițiile de relief și litologie. Astfel pe văile înguste apar la 1-1,5 m, pe versanți la 3-10 m, iar pe interfluvii la adâncimi mai mari de 10 m. La circa 10-20 m deasupra văilor apare o linie de izvoare dintr-un strat freatic ce stă pe depozite de argilă saliferă. Apele sunt în general alcaline și dure, contribuind la declanșarea alunecărilor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom cambic. c) Aspecte hidrologice: pâraiele ce drenează teritoriul sunt despărțite de interfluvii evidente prelungi și domoale mai mult sau mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
evidență contabilă la nivel de balanța de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repara amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, si cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174418_a_175747]
-
evidență contabilă la nivel de balanța de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repara amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, si cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176758_a_178087]
-
ulterior de înfrângerea de mari proporții înregistrată de geto-daci și de bastarni în anul 28 î.Hr, în cursul campaniilor întreprinse în regiunea Dunării de Jos de guvernatorul roman al Macedoniei, Marcus Licinius Crassus. Consolidarea sarmatică în anumite sectoare ale interfluviului pruto-nistrian se va produce, așadar, gradual, procesul în sine fiind apreciat de istorici ca unul complex și de durată 1, paralelizat într-o oarecare măsură cu expansiunea romană din direcția opusă spre gurile Dunării. Propunându-și să realizeze o prezentare
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sistematizate în ultimele două decenii de V.I. Grosu și Vitalie Bârcă, prezentate în acest cadru într-un catalog minimal, precedat de un scurt segment analitic în care sunt evocate principalele probleme caracteristice acestei tematici. ELEMENTE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN Conexate masivului nordic al trunchiului iranian, împreună cu diversele ramificații ale populațiilor central-asiatice desemnate inițial sub numele de dahai, saci și massageți, care i-au premers pe alani, triburile sarmatice au fost implicate în repetate restructurări comunitare și conglomerări etnice
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
situații atipice sunt reprezentate de înmormântările cu fața în jos de la Dubăsari și Roșcani și de mormintele de la Seliște, Tocmagiu, Burlănești și Văratic, care conțineau câte două schelete. Alte elemente care pot contribui la elucidarea ritului funerar al sarmaților din interfluviul pruto-nistrean sunt reprezentate de prezența în unele cazuri a rămășițelor de sicrie, atestate în mod cert în cinci morminte, sau de depunerile rituale pe fundul gropilor a cretei, cărbunilor din lemn, cenușei, resturilor provenite de la ospățul funerar sau a unor
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
suprafață moderată, fiind atenuată în principal de existența pădurilor. Culmile fragmentate au profile de creste larg vălurite, dominate însă de vîrfuri rotunjite (Teișu, Măgura) în timp ce platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pădurilor. Culmile fragmentate au profile de creste larg vălurite, dominate însă de vîrfuri rotunjite (Teișu, Măgura) în timp ce platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere în geomorfologia climatică” Tricart și Cailleaux
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Prahovei, însă privind foaia următoare constatăm că după ce se apropie la mai puțin de 4 km Prahova (merge paralel câțiva kilometri), Provița se îndreaptă dintr-o dată spre sud, apoi chiar spre sud- vest, îndepărtându-se tot mai mult de Prahova. Interfluviile ce însoțesc pârâul sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nord impun creșterea radiației solare dispărând rapid toți norii care vin din nord-vest, de peste munți. Așa cum am menționat deja temperatura medie anuală este de 8 - 9°C, cu variații de 1 - 2°C, între culoarele de vale și înălțimile de pe interfluvii. Amplitudinea termică este de 21 - 22°C (temperatura medie în ianuarie fiind de -3°C, iar în iulie de 18 - 19°C). Zilele cu îngheț sunt în număr de 20 - 30/ an. Primul îngheț apare la 20 - 25 octombrie, iar
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
conturează în urma lui cursul superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu pietrișurile și nisipurile rostogolite de apele coborând din munți, pe interfluviile de câmpie ce răsăreau treptat de sub ape, se depunea loessul spulberat eolian din albiile acestor ape. Această depunere se realiza în perioadele reci, cu luncile uscate, când pe Carpați se formau ghețari, iar câmpia era acoperită cu o vegetație ierboasă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
atracție și circulație a marilor fluxuri de neamuri străine doritoare de îmbogățire, pe de alta. Oamenii acestor locuri deschise, expuse prin natura împrejurărilor numeroaselor invazii prădalnice, au avut și au folosit codrii din luncile Bârladului și Siretului, cât și de pe interfluviul dintre aceste ape, drept pavăză și adăpost în vremuri de pericole, pădurea constituind, pentru trăitorii meleagurilor noastre, principalul element de existență și de supraviețuire din cele mai vechi timpuri și până în epoca modernă. E aici o mică parte din ținutul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit și în Evul Mediu ne-o demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada respectivă, situate pe traseul său ori în imediata apropiere, grăitoare în acest sens fiind urmele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce cu gândul la drumul dacic despre care am relatat, el aflându-se, după cum se constată lesne de către cunoscătorii locului, pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura, o face și acum, între Umbrărești și Movileni. Luăm în considerație și precizarea prin care în hotarnică se specifică faptul că moșia Bârlădeni „păr/ă/ aici vine tot alăture cu hotarul Umbrăreștilor”, urmând apoi hotarul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din punct de vedere morfologic precum: iarba de sărătura - Suaeda confusa și Suaeda maritima. Dintre speciile de insecte rare în fauna României, menționăm cosașul de stepă - Saga pedo. 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geomorfologie Culmile, podurile și toate interfluviile reflectă adesea o adaptare generală la structura monoclinală și sunt acoperite de straturi subțiri, de 1-4 m și discontinue de luturi loessoide eluviale. Formele structurale sunt bine reprezentate în relief, impunându-se prin cueste unde se pune în evidență asimetria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
mai tinere, formate în urma distrugerii unor depozite mai vechi, în funcție de acțiunea factorilor de eroziune. Depozitele mai tinere sunt reprezentate prin depozite aluviale - terase și lunci, coluvii - glacisuri, proluvii - conuri de dejecție, deluvii - pe versanți și eluvii - la nivelul platourilor și interfluviilor. Terasele reprezintă rezultatul evoluției rețelei hidrografice, care a început să se formeze începând cu momentul exondării - Badenianul superior. Deși numărul, altitudinea teraselor și alcătuirea petrografică variază de la o vale la alta, ele prezintă elemente comune. 2.2.3. Hidrologie a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Deși numărul, altitudinea teraselor și alcătuirea petrografică variază de la o vale la alta, ele prezintă elemente comune. 2.2.3. Hidrologie a. Hidrostructuri de suprafață - freatice Situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei se identifică în hidrostructuri de descărcare de tip interfluviu, ale căror acvifere se află la baza depozitelor loessoide și în depozitele sarmațianului superior, cu alimentare pluvio-nivală și din apele de suprafață. În cadrul acestei hidrostructuri sunt incluse o serie de strate acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]