471 matches
-
poate fi doar parte a unei relații sociale mai cuprinzătoare (vezi relația tată-fiu). În cursul istoriei, relațiile educaționale s-au separat și specializat. Oricum, acest tip de relații este modelat cultural și reglementat social. Pe de altă parte, relațiile educaționale interindividuale pot fi integrate în sisteme educaționale mai complexe. Rolurile sociale din aceste sisteme diferă între ele și de alte roluri sociale, ceea ce conferă autonomie domeniului de interes al sociologiei educației. În fine, un ansamblu specific care sintetizează și combină rolurile
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
valorile umane de bază ale lui Schwartz și religiozitatea subiectivă a fost, la rândul ei investigată succesiv în diferite contexte culturale și religioase și constatările acestor studii arată că religiozitatea constituie unul din cei mai importanți factori care determină diferențele interindividuale în ceea ce privește preferințele valorice (Schwartz, Huismans, 1995). Schwartz și Huismans (1995) și mai târziu, Roccas (2005) au dezvoltat o serie de ipoteze în legătură cu asocierea dintre cele zece valori de bază și religiozitate. Dintre valorile conservatorismului, religiozitatea ar trebui să fie cel
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă, intuitivă . • După modul de dirijare și orientare, învățarea poate fi: dirijată și puternic orientată, semidirijată și independentă; explicită și implicită. • După tipul relației interindividuale, distingem între învățarea indusă, inter învățare și învățare reciprocă. • După acțiunea schemelor comportamentale utilizate, vom distinge între învățarea prin: coordonare, stocaj, clasificare, rețea de noduri, hărți cognitive, succes, învățare negativă, învățare pozitivă. • După strategia și/sau metoda complexă utilizată dominant
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
educație a părinților enumerăm: - părinții doresc să se informeze asupra dezvoltării copilului și asupra rolurilor educative pe care le au; - există suficiente informații și competențe utile care pot fi sistematizate și transmise părinților; - implicarea părinților în educație îmbogățește calitatea relațiilor interindividuale în comunitate; - lucrul cu părinții amplifică rezultatele obținute în activitățile socioeducative desfășurate cu copii la școală sau în alte instituții; - educația părinților favorizează emanciparea adultului și copilului, activează autonomia, îmbogățește personalitatea, încurajează maturizarea prin dezvoltarea responsabilităților sociale; - parinții devin parteneri
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
educațional presupune a poseda un minim volum de informații despre această realitate complexă referitoare la: definirea grupului, condițiile În care acesta s-a constituit, avantajele pe care grupul le oferă membrilor săi (integrare, socializare, securizare, reglementare a relațiilor Întra și interindividuale, particularițățile structurale ale grupului (structura de comunicare, structura formală și cea informală, procesele care au loc În interiorul grupului (de realizare a sarcinii, de comunicare, afectiv -apreciativ, de influență, relațiile și interacțiunile dintre membri, climatul psihosocial al grupului (preferințe, intenții
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
simte singur și părăsit. Aceste constatări atrag atenția asupra complexității conceptului de grup, mult utilizat, chiar suprasolicitat În literatura sociologică și psihologică din ultimele decenii. În sociologie, termenul de grup are un sens mai larg, semnificând o relație socială sau interindividuală, o unitate socială, o legătură, o clasă de indivizi cu atribute comparabile și care Întrețin anumite relații. Notele esențale ale grupului social sunt: - este o entitate particulară; - grupează membrii după criterii funcționale; - dezvoltă interacțiuni În limitele unor reguli prestabilite. Interacțiunile
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
influență mutuală interpersonală. Pierre De Visscher (1996 de la Universitatea din Liège, unul dintre cei mai avizați specialiști În domeniu, definește grupul ca: - o unitate de timp și spațiu, un "aici și acum" comportând o anumită proximitate, dar și o distanță interindividuală minimală; - o semnificație; o rațiune de a fi și a rămâne În ansamblu, fără a se impune obiective identice sau experiențe comune; - un mod de a fi comun, Împărtășirea În comun a evenimentelor sau a experiențelor; - o durată suficientă de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
grupului. Pentru ca un grup să se integreze În categoria grupurilor psihosociale este necesar ca dimensiunile acestuia sa permită fiecărui membru posibilitatea de a avea o percepție indiviuală asupra altor membri, deci să fie suficient de restrâns pentru a facilita raporturi interindividuale și chiar apariția subgrupurilor. După Arbousse-Bastide¹, grupul nu trebuie să conțină mai mult de 12 membri. Cercetările experimentale de laborator nu folosesc grupuri mai mari de 15 membri, din două rațiuni: a una psihologică, potrivit căreia numai În grupurile restrânse
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
comună pentru toți membrii, ritmurile individuale de lucru sunt variate, iar performanțele sunt diferite, În funcție de posibilitățile personale. 2 Procesul de comunicare: clasa ca grup este un mediu de comunicare (elev - elevi; educator - elevi care facilitează realizarea sarcinii comune, stimuleză relațiile interindividuale. O comunicare deschisă, fără restricții, formalisme și ritualuri inutile sporește Încrederea membrilor În virtuțile grupului și, implicit, productivitatea. Blocarea comunicării prin răcirea relațiilor, prin birocratism, conduce la scăderea randamentului membrilor. Funcționând corect, pe principiul feed-back-ului, procesul de comunicare asigură coeziunea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fără inhibiții păgubitoare și stresante. - În grup, copilul Își reprimă anumite manifestări / conduite, mai ales pe cele care pot fi ținta ironiilor sau blamului și Își impune conformarea la normele grupului, la exigențele celorlalți. Cu alte cuvinte, grupul reglementează relațiile interindividuale prin aprobarea / dezaprobarea mutuală. - Trăind alături și Împreună cu alte persoane, stabilind raporturi interpersonale, copilul descoperă imginea altora despre el Însuși; are ocazia să compare propria imagine cu imaginea altora despre sine. Pentru copil, grupul este un adevărat "semafor" care prin
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
ales eliberarea tensiunilor afective În viața individuală și a grupurilor mici"². J.L.Moreno, pe numele său adevărat Jacob Lévy, evreu de origine română, s-a născut la București În 19 mai 1892. El a dat un elan decisiv studiului relațiilor interindividuale și a impus În limbajul curent neologisme ca: sociometrie, sociogramă, sociomatrice, atom social, tele- sentimente. A pus bazele unei științe noi - sociometria - ea utilizează metodele testului sociometric, a sociogramei și a psihodramei ca modalități de cunoaștere a grupurilor mici și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
poate antrena însă și grupuri de indivizi sau o mare parte dintre indivizii unor grupuri și, atunci, informarea sau modificarea de comportament devine fenomen social care produce transformări într-o comunitate întreagă. În mod curent, comunicarea este considerată un fenomen interindividual, o relație între persoane, realizabilă prin intermediul limbii. De altfel, unele concepții științifice atribuie limbii în mod exclusiv funcția de a realiza comunicarea, celelalte întrebuințări ale ei fiind subordonate acesteia. Pe de altă parte, deși comunicarea se poate realiza prin mai
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1997 * Ilie, E., Didactica literaturii române, Fundamente teoretico-aplicative, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2008 </reflis> Recuperarea deficienților de auz și psihodrama Recuperarea deficienților de auz implică o pluralitate de comportamente informative și mai ales formative, interindividuale și de grup, cuprinzând totalitatea măsurilor psihoterapeutice și sociopedagogice menite să diminueze efectele carenței auditive prin folosirea funcțiilor rămase valide, dezvoltarea acelor abilități necesare echilibrării personalității și integrării lor sociale. Abordările clasice ale recuperării sunt centrate pe procesele informative și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
este, încă o dată, imprecis, conservând o reminiscența comunistă, deoarece "protecția socială" (asigurările de pensii, de sănătate, de șomaj etc.) este, potrivit legilor organice subsecvente Constituției, bazată în primul rând pe principiul contributivității individuale și, în al doilea rând, al solidarității interindividuale și intergeneraționale a cetățenilor înșiși. Prin urmare, potrivit propriilor sale legi fundamentale, nu statul ca atare oferă în mod direct "protecție socială", ci colectează, mai bine sau mai rău, aceste contribuții și, desigur, administrează (re-)distribuirea lor, în acord (uneori
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
mai studioși. Comunicarea nonverbală definește un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaționării didactice, nu poate fi despărțită de comunicarea didactică. Clasa de elevi și colectivitatea școlară în general, este un mediu de comunicare prilejuit de sarcina comună și de relațiile interindividuale ale membrilor. O comunicare deschisă, fără restricții, fără formalism și ritualuri inutile mărește încrederea membrilor în virtuțile grupului școlar. În școală se regăsesc și bariere de comunicare cum ar fi distorsiunile sau inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
vârstnici până la 180 mg/dl) și nu scad spontan sub 50 mg/dl. Creșterile "fiziologice" legate de vârstă devin semnificative numai după 60 de ani (45). Valoarea glicemiei, recoltată după un post de 12-14 ore, prezintă cea mai mică variație interindividuală. Valorile glicemiei determinate prin metoda cu glucozo-oxidaza, trebuie interpretate astfel: - valori normale la o glicemie à jeun > 60 mg/dl și sub 110 mg/dl; - valori anormale (scăzute sau crescute), când glicemia à jeun este < 50 mg/dl sau mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Conflictul nu e doar între soluții divergente, ci între indivizi, grupuri, el are natursocială. Evoluția cognitiva copilului nu poate fi disociatde mediul social școală, clase de eleviîn care acesta este plasat. Conflictul sociocognitiv integreazdouconflicte: pe de o parte, un conflict interindividual socială, determinat de divergența răspunsurilor partenerilor la o problem pusși un conflict intraindividual, de naturcognitivă, care apare ca urmare a conștientizării de către copil a diferenței dintre răspunsul său și răspunsurile celorlalți. Confruntarea directa argumentelor în interacțiune socialsporește probabilitatea ca un
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
cognitiv. Nu este o simplactivitate asupra obiectului, ci o activitate la divergența răspunsurilor. Problema puscopilului nu este numai cognitivci și socială. Pentru el nu este vorba atât de a rezolva o problemdificilă, cât înainte de toate, de a angaja o relație interindividuală, o relație cu celălalt. Pentru a produce progrese individuale așteptate, un conflict sociocognitiv trebuie sîndeplineasccâteva condiții: ♦ existența unor răspunsuri inițiale diferite asupra aceleași probleme si obligația coordonării finale între parteneri pentru a oferi un răspuns comun; copiii cu un nivel
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
programe de recuperare fizică, incluși În activități care să dezvolte interacțiunea și comunicarea cu cei din jur. Manifestările din sfera motricității trebuie privite În strânsă relație cu dezvoltarea intelectuală, cu expresia verbală și grafică, cu maturizarea afectiv-motivațională și calitatea relațiilor interindividuale ca expresie a maturizării sociale. Nu de puține ori, pot fi Întâlniți copii care prezintă o slabă dezvoltare a mișcărilor mai complicate ale mâinii, dificultăți În trecerea de la o mișcare la alta sau În executarea unor mișcări pe baza anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de o multitudine de factori, cum ar fi: 1. marea diversitate a categoriilor de victime; 2. apartenența victimelor în ponderi diferite la toate categoriile de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol social, economic, etc.; 3. diferențele mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitatea și rolul jucat în comiterea infracțiunii. Cele mai multe clasificări iau în atenție criteriul privind gradul de implicare și responsabilitate al victimelor. Astfel, Hans von Hentig, "părintele victimologiei", plecând de la diferențierea victimelor înnăscute, de victimele societății
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
oferi (sau a impune), iar celălalt prin a primi. Dacă se întrerupe cooperarea se întrerupe și procesul de comunicare, încît cei doi agenți nu mai cunosc transferul de la unul la altul. În mod curent, comunicarea este privită ca un fenomen interindividual, ca o relație între persoane, relație care se produce prin intermediul limbajului articulat, adică prin limbă. Rezultă de aici că cei care comunică între ei trebuie să posede aceeași formă a limbajului articulat, să vorbească aceeași limbă, și, pe această bază
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îmbrăca mai multe aspecte, dar forma cea mai relevantă se realizează în sectorul culturii și al limbii. Ceea ce trebuie observat în acest caz este că influența la nivelul grupurilor etnice nu presupune comunicarea prin aceeași limbă, ca în cazul influenței interindividuale, ci are loc în condițiile unor limbi diferite, situație explicabilă, de altfel, prin faptul că grupurile etnice se delimitează între ele tocmai fiindcă folosesc limbi diferite. Pe de altă parte, ca să se poată exercita influența culturii și limbii unui grup
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
persoane, diferite de vârstă, experiență, realizare. Raportul de Învățare este inevitabil, precum și unul de dominare, de subordonare, de dirijare și ascultare. Acest unghi larg de includere a responsabilității morale este și mai mult dimensionat de atotcuprinzătoarea acțiune de comunicare. Relațiile interindividuale sunt Înțelese ca rezultat al comunicării efective și eficiente. Relațiile umane devenind fundament al dezvoltării optime a persoanei. Succesul elevilor În „comunicare” abia se regăsește În programa școlară care este fragmentată pe discipline și etape; el se poate evidenția prin
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
niciodată singur În momentele lui dificile, că are rolul și rostul său În cadrul colectivului de elevi - de aici valorizarea unității și unicității elevilor, a colectivului și a fiecărui elev-persoană ca model de Învățare și dezvoltare deplină. Tratarea diferențiată - Înțelegerea diferențelor interindividuale În Învățare - constituie o sursă de sprijin, iar nu o barieră În procesul instructiv educativ. Lucrul În grup, cu respectarea stilului personal de Învățare și cunoaștere, constituie un bun prilej pentru ca fiecare copil să trăiască bucuria succesului. Sensul tratării individuale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2169]
-
Pentru cea mai mare parte a genelor umane, presiunea selecției naturale nu este atât de puternică, iar evoluția este atât de înceată, încât nu va fi vizibilă într-un număr mic de generații. Un exemplu foarte citat privind lipsa variabilității interindividuale la nivel de fitness între fenotipurile homozigote și heterozigote este cel al albinismului (pentru detalii, vezi informațiile recente raportate de Organizația Națională a Albinismului și a Hipopigmentării, www.albinism.org). De exemplu, în cazul unei maladii autozomale recesive homozigote, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]