688 matches
-
Corpul Al doilea element al Întâlnirii dintre mine și celălalt, sau ceilalți, este corpul. Corpul este prezența mea fizică, dar, concomitent, și a celuilalt. În cadrul acestei Întâlniri, Eu am tendința de a lua contact fizic cu celălalt, pentru a-l interioriza În sfera mea emoțională, dar și În sfera conștiinței mele. Această interiorizare este realizată În mod simbolic, prin Întinderea și strângerea reciprocă a mâinilor, care este prima formă de atingere corporală. A doua formă o reprezintă Îmbrățișarea, care este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ea și imaginea mea despre mine, care mă Îndeamnă să mă asociez, În mod automat sau reflexiv, cu cineva asemănător. În funcție de aceasta, eu aleg sau refuz o anumită persoană, În conformitate cu un model ideal pe care mi l-am construit și interiorizat anterior. Dar, În centrul acestui model pe care doresc să-l realizez, Eu mă plasez pe mine. Aleg prin urmare, pe cel care-mi seamănă, socotind că mă potrivesc numai cu acesta. Eu Îmi caut partenerul de cuplu după acea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe iubire este comuniunea. Prin comuniunea dintre persoane, sau dintre om și Dumnezeu, eu mă regăsesc În tine și tu te regăsești În mine, Într-o relație de reciprocitate totală, de dăruire, dar În care cele două persoane, deși se interiorizează reciproc, rămân totuși independente și inconfundabile. Este, completare reciprocă. O sursă de trăiri și experiențe sufletești noi, permanente, o stare de echilibru Între persoane, alimentată de un flux emoțional continuu. Deși iubirea este un sentiment sufletesc și moral specific uman
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
valori ce caracterizează modelul respectiv. Eu ader, accept, admir și doresc să fiu conform cu un anumit model, Întrucât acest model moral reprezintă pentru mine o anumită valoare către care tind, cu care doresc să mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât „a-fi-conform-cu-oanumită-valoare”, dar nu cu orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ale persoanei respective, de care depinde atracția sau refuzul acesteia pentru un anumit sistem de valori, sau model moral; bă aspectul moral, reprezentat prin sistemul de valori oferite persoanei și pe care aceasta, selectându-le În virtutea propriilor sale aspirații, le interiorizează, construindu-și din ele Supra-Eul, depozitarul unui sistem de valori și norme personale care va controla conduitele, acțiunile și relațiile persoanei respective. Geneza tipurilor psihomorale Un factor important În Înțelegerea tipurilor psihomorale este legat de factorii care contribuie la formarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Hipocrate, Pende, Sheldon, Kretschmer, Vialla etc.Ă, tipul psihomoral se formează În decursul vieții individului sub influența mai multor factori. Aceștia sunt reprezentați prin câteva grupe de influențe: modelul exemplar-uman exterior; evenimentele vieții trăite de individ În lume; valorile morale interiorizate prin imitație sau educație. Modelul uman exterior și influența acestuia În formarea tipului moral le-am studiat În mare măsură mai sus. El este ales sau oferit individului În familie, la școală, În profesiune și viața socială, precum și În mediul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
gândește așa cum este. Și fiecare individ este așa cum a fost Înzestrat de natură și așa cum a fost format, educat și instruit pentru viață, Așa cum s-a dezvoltat În raport cu modelele care i-au fost oferite și pe care și le-a interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ci și a naturii eului, a formelor de manifestare ale acestuia. De felul În care Eul este modelat, atât de propriile sale virtualități, cât și de modelele de educație și normele morale, culturale și religioase, pe care și le-a interiorizat În decursul formării sale. Valorile morale completează forțele sufletești interioare. Le atribuie un sens, o vectorialitate. Ele vor constitui, În final, profilul moral al persoanei respective. Voința și forța de acțiune, fermitatea acestuia. Acest om va fi stăpânul său. Al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Împăcarea este un act reparator. Despărțite prin conflicte, cele două persoane, În cazul În care a existat o anumită atracție simpatetică Între ele, vor regreta această ruptură și vor face eforturi de Întoarcere. În aceste cazuri, conflictul nu a fost interiorizat, ci a rămas ca o formă de dezacord exterior, care a rupt relația, fără Însă să o traumatizeze. Separarea celor două persoane nu a avut caracter nevrotic, Întrucât ea nu a afectat legăturile afective interne. O dovadă În acest sens
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
imorale, din sfera Inconștientului și a supraeului acestuia. Persoana agresivă are o psihobiografie semnificativă În direcția unei dezvoltări de factură perversă. Ea are carențe emoțional-afective sau de educație, este frustrată, s-a format sub influența unor modele negative și a interiorizat antivalori care au dus la formarea unui supraeu slab sau imoral, fapt care permite ca pulsiunile agresive primare ale Inconștientului să fie eliberate cu ușurință sub formă de conduite violente. Aceste persoane sunt complexate, dominate În special de complexul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
reflectă trecutul și anticipează viitorul va dezvolta atitudini specific diferențiate față de aceste două etape ale vieții persoanei pe care o reprezintă. Acestea vor fi manifestate, În primul rând, prin sentimente sufletești și morale. Trecutul, cu evenimentele sale, Încarcă persoana. Aceasta interiorizează evenimentele trăite și semnificațiile lor. Din natura acestor evenimente se vor dezvolta amintiri, impresii, idei, dar mai ales sentimente. Fiecare individ va reacționa față de propriul său trecut În raport cu semnificația afectivă și morală a evenimentelor trăite. Acest aspect este atât de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un ansamblu de factori frustranți și represivi. Imitația este legată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o prelucrare tematică a unei convingeri mistico-magice. Aspectele mai sus prezentate se raportează la anumite modalități de prezentare și explicare a suferinței psihice. În cazul posesiunii demoniace, asistăm la o bizară personificare a nebuniei, considerată ca ceva străin, care este interiorizat de către persoana umană Împotriva voinței sale. În concluzie, se poate spune că nebunia oferă un cadru larg de aspecte ale umanului, dintre care se diferențiază „tablouri particulare”, În raport cu aspectul și semnificația lor. Aceste tablouri au rolul de a ilustra particularități
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Elementul axial al oricărei psihoterapii morale este, pentru H. Baruk, conștiința morală În cadrul căreia „libertatea este inseparabilă de responsabilitate”. Persoana umană este sursa și utilizatoarea valorilor pe care aceasta le produce pentru nevoile sale. Ele se transmit prin educație, fiind interiorizate de către individ care le primește de la modelul său și, asimilându-le, contribuie la formarea sa. Trebuie Însă făcută diferența Între educație, psihoterapie și terapia morală. Educația reprezintă totalitatea metodelor de formare ale personalității. Terapiile sunt metodele prin care se urmărește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
iubirii, anulând angoasa care umple vidul singurătății persoanei. În locul angoasei existențiale pe care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă iubirea celuilalt. Iubirea este sentimentul fundamental, sufletesc și moral prin care persoana este primită și interiorizată de celălalt, dar care, la rândul ei, Îl primește și Îl interiorizează pe cel care-i vine În Întâmpinare. Iubirea nu este numai deschiderea mea către celălalt. Ea este o „punte exterioară” Între două persoane, dar și o experiență interioară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă iubirea celuilalt. Iubirea este sentimentul fundamental, sufletesc și moral prin care persoana este primită și interiorizată de celălalt, dar care, la rândul ei, Îl primește și Îl interiorizează pe cel care-i vine În Întâmpinare. Iubirea nu este numai deschiderea mea către celălalt. Ea este o „punte exterioară” Între două persoane, dar și o experiență interioară comună a acestora. Prin iubire, eu Încetez de a mai fi singur
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
imperativ al oricăror acțiuni umane. Libertatea devine un mijloc prin care persoana Își poate exercita datoriile, ca acte de conștiință morală. Aceste persoane cultivă valorile morale ale binelui, ca virtuți către care tinde și pe care dorește să și le interiorizeze, cu care vrea să se identifice. dă Spiritele mistice, Înclinate către devoțiune, sunt cele care corespund valorilor sacrului, ale sfințeniei, orientate către lucrurile divine, către Dumnezeu. Aceste persoane aspiră continuu către viața mistică, ca formă de Împlinire ideală plenară a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fă Spiritele formative ocupă un loc special În această galerie de tipuri spirituale la care facem referință. Ele au ca scop educația, formarea omului În conformitate cu principiile umaniste ale adevărului, binelui și frumosului. Idealul lor este omul educat, cel care a interiorizat valorile, care trăiește În conformitate cu ele, devenind astfel propriul său stăpân. El este tipul Înțeleptului, care poate deveni, la rândul său, model și educator pentru ceilalți. Se poate desprinde, din cele de mai sus, faptul că idealul, ca formă de Împlinire
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și depozitarul evenimentelor trăite de către individ și la care acesta a avut o participare activă sau pasivă. Destinul este, prin urmare, o răspundere asumată, inseparabilă de existența persoanei umane. Trecerea prin viață Încarcă persoana. Evenimentele trăite se succed și sunt interiorizate. Acestea devin cu timpul experiențe personale, de care ținem seama sau pe care le ignorăm, dar, indiferent de felul lor, plăcut sau neplăcut, nu ne putem sustrage Întâlnirii cu ele și nici nu putem evita efectele lor asupra noastră. Cea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vieții și lăsată să se desfășoare după moartea individului, la Judecata de apoi. Care sunt efectele Judecății de apoi? Ce rol are ea? Este știut că viața Încalcă persoana umană. Depozitară a evenimentelor trăite, persoana se confruntă cu acestea, le interiorizează și răspunde la efectele acțiunii lor. Acest proces face ca individul să se afle Într-o permanentă schimbare. Conștiința supremă la Judecata de apoi, pe care acum o vom considera ultimul și supremul proces de conștiință, Îmi va arăta cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Rolul major pe care televiziunea îl are în ceea ce Luckmann și Berger numesc construirea simbolică a realității și efectele sale asupra copiilor cu vârste între 7 și 10 ani, copii aflați, în opinia acelorași autori, la vârsta „socializării secundare” când interiorizează norme și reguli de comportament ce le vor fi „naturale” toată viața, fac necesară studierea modului în care copiii privesc la televizor, a timpului pe care ei îl acordă acestui tip de media și a emisiunilor pe care le urmăresc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
7 și 10 ani, în detrimentul altor forme de petrecere a timpului liber, ridică un semn de atenționare cu privire la modul în care acești copii percep realitatea „prin ochiul de sticlă al televiziunii” (Dâncu, 2000) și la normele pe care ei le interiorizează, la regulile de comportament pe care le adoptă, cu atât mai mult cu cât oferta televiziunilor nu este adecvată acestei categorii de vârstă, copiii urmărind în special emisiuni care nu li se adresează. Bibliografie Berger, P.; Luckmann, T. (1997), Construcția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cuprinde două subdiviziuni: apaticul ca manifestare în raport cu cei din jur și inconștientul sau cel care se află în stare de comă. Apaticul manifestă o stare de indiferență față de tot ce se întâmplă în jurul său, nu manifestă dorințe sau interese, este interiorizat, nu acuză nici durerea. Apaticul prezintă următoarele trăsături: se află într-o stare de indiferență totală față de tot ce se află în jurul său; poate manifesta un simptom de autism, care pune în dificultate persoanele din jur; întregul corp se află
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu energiile iubirii și armoniei. Este util în procesul de schimbare și transformare pe plan emoțional. Întărește afirmațiile pozitive. Eliberează emoțiile neexprimate, și stările de supărare, mâhnire și elimină condiționările emoționale. Vindecă dezechilibrele afective și atenuează durerile ce au fost interiorizate. Acest cristal, deschide centrul inimii spre dragoste și afectivitate. Foarte util în caz de despărțiri la nivel de cuplu, atenuează tristețea și vindecă acest tip de răni emoționale. Învață ființa umană să se iubească pe sine și să poată iubi
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
stradă. Cu ani în urmă Danny, care se îmbătase, i-a povestit cum fusese el martor la o crimă. Atunci i-a intrat în cap să devină polițist și a ajuns interesat de criminalistică. Era un bețiv rece: alcoolul îl interioriza și mai mult. Îl făcea și mai misterios, și mai insistent. Dar era clar că, mai devreme sau mai târziu, va insista la cine nu trebuie și se va alege cu un glonte. Ce îl surprindea era faptul că Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]