849 matches
-
unii indivizi să exercite responsabilități în cadrul sistemului de producție, iar pe alții să se supună și să execute. Spre exemplu, colegiile comunitare din SUA, ca și grupurile școlare de la noi declasează și elimină elevii sau studenții din mediile populare prin interiorizarea eșecului, stigmatizare, înscrierea pe traiectorii școlare închise, eliminarea oricărei aspirații școlare sau sociale înalte. 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii socialetc "2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale" Teorii neomarxiste asemănătoare sunt și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este importantă învățarea dirijată, efectuată sistematic, în conformitate cu un scop și bazată pe un program, stabilit în mod conștient. Învățământul își propune să creeze condițiile necesare pentru a optimiza însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor intelectuale și practice. Procedeele instructive devin, prin interiorizare, operații mintale. De aici însemnătatea acordată logicii obiectului de studiu și metodelor utilizate în învățare. Acestea trebuie să se conformeze specificului cognitiv al obiectului, pentru ca elevul nu doar să reproducă cunoștințele, ci să ajungă să gândească corect si independent. În
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
În clasă. Există, Însă, o serie de aspecte ale managementului comportamentului care Îi permit exersarea de noi deprinderi cognitive și comportamentale, dezvoltânduși abilitățile didactice. Cele mai importante aspecte ale managementului comportamentului sunt: Dezvoltarea unor credințe realiste; Abordarea pozitivă a comportamentului; Interiorizarea principiilor managementului comportamentului; Tehnici de promovare a comportamentului dorit. Prin tradiție profesorii i-au privit pe elevi ca pe niște receptori pasivi de cunoștințe. Ei au presupus În mod automat că au dreptul de a fi autoritari și că pot
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Novac, Ștefan Ion George, Eugen Relgis ș. a. Paginile de proză poartă semnăturile unor personalități ale culturii române. În primul rând e vorba despre Mircea Eliade, a cărui prezență nu a fost „precupețită” nici aici. Alături de articole și studii (Istorism și interiorizare, Teme inițiatice și teme literare, Democrație și feminism), Eliade publică nuvela 12 000 capete de vită (12/1953), în care se relevă „umorul ascuns” cu care autorul își conduce eroul și cititorii până la „poarta neașteptată și tulburătoare a misterului” (Nicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
decît este expresia” (Logica de la Port-Royal) Profunzimea expresiei eliptice rezultă din trăsăturile specifice figurilor de suprimare: ambiguitatea și indeterminarea. Tăcerea, ca extremă a figurilor reductive, poate fi goală sau redundantă, țipătoare și ostentativă, Încăpățînată sau plină de Înțeles, indiciu al interiorizării, absorbție a unor fapte exterioare În zonele intime ale subiectivității, conștiință a inadecvării dintre vorbire și nevoile spirituale, Înlesnire a contactului direct cu esențele. „Tăcerile cu valoare stilistică, tăcerile din punct de vedere literar expresive sînt totdeauna pline de Înțeles
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Încerc să recuperez timpul irosit așa. Mă gîndeam că acest peisaj urban anost nu prea te inspiră. Încercam să surprind ceva pe figurile oamenilor. Și m-am oprit la o anume absență. M-am fixat pe acea absență care semnifică interiorizarea sau alunecarea Într-o stare de nostalgie și reverie (un fel de teleportare). Ideea M-am gîndit la un contrast Între prezență și absență, mai precis, la starea celui care e obligat să stea Închis În birou, În clasă, În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
subiectele și cine le-a rezolvat se stabilește pe marginea acelei false puteri pe care puterea reală încă o mai concede apărătorilor și adversarilor săi ca loc în care să-și refuleze, academic, vechile sentimente. Chiar și minunatul drept la „interiorizare” - atribuit, de altfel, prin intermediul unui De Sanctis falsificat unui Leopardi falsificat - nu mai are nici o legătură cu realitatea de astăzi: aceasta pentru că, evident, se poate interioriza numai ceea ce este exterior. Omul mediu din vremea lui Leopardi încă mai putea interioriza
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
trăite aceste noi valori. Așteptând ca pasionalitatea să devină complet sterilizată și omologată, iar haosul să fie tehnic abolit, noua putere reală încă mai îngăduie un teren destul de vag pe care falsa putere de modă veche să poată proclama bunătatea interiorizării ca evaziune nobilă, dispreț al bunurilor posedate și consolare pentru cele pierdute. Elevii intră perfect în jocul impus lor de către autorități. Cei mai mulți dintre ei probabil că au dezvoltat subiectele așa cum își imaginau că doreau autoritățile; cu alte cuvinte, și-au
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de acum, când îmi recapitulez experiențele. La ce bun să fi simțit ceva? Nu există nici un "extaz" pe care memoria sau imaginația să-l poată reînvia!"75. În stările normale de sănătate, moartea este considerată ca venind din exteriorul ființei. Interiorizarea descoperă în subiectivitate o regiune unde viața se îmbină cu moartea, o regiune a transcendentului și iraționalității. Senzația de prezență a morții în structura vieții induce sentimentul de neant în ființare, lucru dovedit de frica de moarte; în timp ce pentru Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cine poate" cu "să ne salvăm unii pe alții", conchide Sábato93. La aceeasi concluzie a nevoii de iubire între oameni că salvare ajunge și Cioran, chiar dacă pe cai mai puțin optimiste. Ceea ce i se oferă omului în existența este ori interiorizarea, ori exteriorizarea, aparentă, nesemnificativul lucrurilor, dacă sunt privite ca atare, în ele însele, spune Cioran. Semnificația lucrurilor se dezvăluie numai prin interiorizarea faptelor brute, fapt care le vitalizează, existentă devenind în acest mod un pretext cu o anume semnificație, o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ajunge și Cioran, chiar dacă pe cai mai puțin optimiste. Ceea ce i se oferă omului în existența este ori interiorizarea, ori exteriorizarea, aparentă, nesemnificativul lucrurilor, dacă sunt privite ca atare, în ele însele, spune Cioran. Semnificația lucrurilor se dezvăluie numai prin interiorizarea faptelor brute, fapt care le vitalizează, existentă devenind în acest mod un pretext cu o anume semnificație, o teleologie obiectivă neputându-se construi și justifica decât pe o sumă de iluzii care sunt direct sesizabile și demascabile de luciditate. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
XIV-lea afirmă același lucru: regele a fost un copil sănătos, robust, voinic, care impresiona prin demnitate, grație și noblețe. De mic a manifestat aceeași trăsătură morală care l-a însoțit pe întreaga durată a vieții sale: o formă de interiorizare și totodată o curiozitate neobosită. Pentru rege, lumea exterioara a fost mereu asemeni unei jucării interesante, pe care trebuie să o studieze din toate unghiurile și din toate punctele de vedere. În același timp, orice formă de indiscreție vizavi de
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
intelectuală la elevi. În Învățarea fizicii, manualul constituie o sursă importantă de informație și, În același timp, un Îndreptar pentru munca sa independentă - oferind modele de gândire, de analiză, de organizare și interpretare a cunoștințelor. Pentru ca să se asigure preluarea și interiorizarea acestor modele În forma unor suple și adecvate sisteme de operații și deprinderi intelectuale, este necesară o valorificare corespunzătoare a funcțiilor sale instructiv - formative În contextul lecțiilor. Ce-i mai specific manualului de fizică și cum putem oferi modele de
Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]
-
administrate. Este la fel ca în medicina clasică. Doar că aici numele specialiștilor diferă. Ei se numesc preoți, duhovnici, profesori, maeștrii, părinți (nu neapărat ai Bisericii, ci și ai familiei), bătrâni cu școala vieții etc. Tratamentul lor presupune, în esență, interiorizarea permanentă și transformarea în fapt de viață a unor străvechi valori creștine: cumpătarea, credința, spiritul de sacrificiu, asceza, postul, dăruirea, acceptarea alterității, responsabilitatea, sinceritatea, prietenia, ordinea și rânduiala în viața personală și în cea comunitară etc. Nu există rețetă unică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
păgân și creatorul creștin, o parabolă vizuală a imaginarului, pe care am vrut să-l înțeleg mai bine. Ambii caută să controleze trecutul, prin omagierea comemorativă, cu speranța de a controla și propria lor imagine din viitor. De la rigoarea și interiorizarea nobilului roman, la dramatismul grupului statuar renascentist − nu întâmplător, conceput pentru a fi chiar monumentul funerar al artistului −, în principal imaginarul a fost cel care a "rostit" discursul colectiv despre "putere". De aceea am pus în paralel, prin imagini, cele
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
considerabilă. Literatura de specialitate realizează distincția dintre "un discurs "al informației" și un limbaj propriu-zis al publicității" (S. Dumistrăcel, 2007), aspecte care au consecințe serioase asupra metaforei jurnalistice: ca parte componentă a comunicării, metafora jurnalistică exprimă un anumit grad de interiorizare persoanlă, adică de conceptualizare a informației și de stăpânire a limbii, precum și de rafinare subiectivă a diferitelor forme de cultură, spre deosebire de metafora publicitară, strict informativă, iconică în cele mai multe cazuri. Așa se explică faptul că jurnalistul, în general, utilizează un limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele gimnaziale predominante sunt "preocupări comune"(50% și "criterii sociale"(21%. "Criteriile morale" apar sporadic În constituirea microgrupurilor atât În ciclul primar (12,5% cât și În cel gimnazial (18,7%. Interiorizarea normelor de către elevi semnifică posibilitatea lor de a se integra activ În viața socială a clasei. 8 Încălcarea normelor grupului Răspunsurile la itemul 8 au confirmat ideea că toate cadrele didactice cunosc cu exactitate câți elevi din clasa pe care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
realiste și parnasiene etc., în raport de competiție sau de colaborare.“ (A. Marino, Dicționar de idei literare) 3.1.1. Romantismul În sens general, conceptul de romantism exprimă o stare de spirit și o atitudine general umană, definită prin sensibilitate, interiorizare, natura visătoare, elegiacmedita tivă. În sens restrâns, Romantismul desemnează curentul artistic (literatură, muzică, pictură) apărut la sfârșitul sec. al XVIIIlea în Germania, Franța, Anglia, ca reacție la raționalismul și la constrângerile formale ale clasicismului. Este primul curent de anvergură universală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
orientare ludică, nonmilitantă și, de aceea, nu este o contrafacere, ci o lucrare cu o anumită independență, cu un caracter caricatural și cu anumite mărci stilistice. Pastișa poate viza un gen de discurs sau stilul unui locutor singular. Aceasta implică interiorizarea de către cel care face pastișa a regulilor de realizare a enunțurilor imitate, obținînd o competență discursivă care-l face capabil să producă el însuși alte enunțuri urmînd aceste reguli. V. competență discursivă, intertextualitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PATOS. În retorica
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
condițional la acțiunea stimulilor din ambianță; 4) Întipărirea - capacitatea ereditară (sub formă de reflexe Înnăscute) de reacționare sensibilă; 5) achiziția - Învățarea, dezvoltarea pe parcursul vieții; 6) motivația - stimularea internă; 7) socializarea - adaptarea la mediul social; 8) identificarea - realizarea „Eu-lui”; 9) inteligența - interiorizarea mintală, rezolvarea de probleme, crearea de modele de viată. 10) homeostaza - echilibrul psihofiziologic. Dinamica personalității, așa cum reiese din cele expuse mai sus, este propulsată de tendințe și, În funcție de diversitatea de combinații ale acestora, se dirijează spre un obiectiv sau spre
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să transforme individul (viitor actor al societății) după chipul său, astfel Încât să răspundă normelor, valorilor societății. Potrivit teoriei rolurilor fiecare dintre noi avem un status social și jucăm diferite roluri În funcție de cerințele, așteptările societății În general. Stadiul personalității, prilejuit de interiorizarea și adâncirea vieții umane, prin trăirea omului cu sine Însuși, În singurătate, reprezintă o etapă hotărâtoare În devenirea istorică. Omului biologic și omului social i se adaugă omul trăind În climatul valorilor spirituale, a vieții conștiente de menirea și obligațiile
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mentorului. c) Realizarea lecției: * conținutul științific al acesteia; * calitatea didactică a traducerii adecvate a conținutului, în cazul activităților de învățare vizînd înțelegerea temei și a specificului domeniului; * calitatea didactică a exersării conținului în aplicații, în cazul activităților de învățare vizînd interiorizarea informației, formarea de competențe specifice; * volumul și diversitatea activităților de învățare, teoretice și aplicative; * claritatea și coerența întregului demers didactic; * calitatea exprimării, comunicarea cu elevii; * gestionarea relației cu elevii; * gestionarea timpului; * organizarea activității; * valorificarea educativă a conținutului informațional, în perspectiva
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
corectate prin evaluare și prin intervenții punctuale. Numărul și corectitudinea exersărilor cresc șansa formării competențelor adecvate. Evaluarea presupune anumite repere, pretenții, pe care studentul le cunoaște de la Didactica specialității. Prin lecție nu i se cere studentului decît să facă dovada interiorizării informației didactice, cu ineditul contextului, prezența clasei de elevi, ce presupune un efort de adaptare socială. Așadar analiza lecției reprezintă o discuție, prin prizma reperelor didacticii aplicate, asupra unei prestații concrete. În această discuție studentul nu are motive să fie
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
sferelor de influență ș.a.m.d. Dar, după cum vedem, asta nu ne-a ajutat deloc să progresăm. Estonienii sunt un popor mai „rece”, care nu se inflamează cu una-cu două, și, poate de aceea, mai predispus spre reflecție, spre interiorizare. Această trăsătură de caracter i-a obișnuit să caute sursa puterii și slăbiciunii lor în ei înșiși, să nu arunce lumii o privire mânioasă decât după ce-și vor fi epuizat reproșurile adresate propriei conștiințe. Confruntarea a ceea ce vedeam și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lui Blaga: tăcerea, cuvântul, cântecul și o temă principală, orfismul, care încearcă să releve biografia poetului-cântăreț. Meșterul Manole L. Blaga scrie un teatru poetic, un teatru de idei, orientându-se spre mit, literatura populară, estetica expresionistă (tensiunea vizionară, sentimentul absolutului, interiorizarea ideilor, retrăirea fondului mitic primitiv, lupta conștiinței umane cu forțele iraționale). Meșterul Manole amplifică semnificațiile mitului creației (balada Mănăstirea Argeșului), dezvoltă tema sacrificiului ("jertfa creației") și evidențiază năzuința artistului spre absolut, căutarea adevărului ce depășește condiția umană, transformarea personajelor în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]