457 matches
-
Nicotinamidadenindinucleotid) și NADP+ (Nicotin amidadenindinucleotid fosfat). NAD+ și NADP+ sunt coenzime ale enzimelor numite dehidrogenaze, care catalizează reacțiile de oxidoreducere în metabolismul glucidelor, lipidelor, aminoacizilor. În procesele redox cele două coenzime acționează ca agenți de transfer ai H+ și e---prin intermediul nicotinamidei: Lipsa acidului nicotinic și a amidei sale din alimentație produce la om și animale boala numită pelagră caracterizată prin dermatite specifice și manifestări nervoase. Carența în vitamine PP afectează cel mai mault animalele hrănite în special cu porumb boabe
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
a căror exemplificare constă în proprietățile individuale. 4. "Creația" sau jocul liber al imaginației și al înțelegerii Obiectul natural se află într-o relație deschisă cu acțiunea artistică. Libertatea artistică are ca substitut necesar arbitrarul esențial în dezvoltarea artei. Pin intermediul arbitrarului, adevărul artei este pus la îndoială: arta poate să mintă. Acest lucru se datorează creației care este lipsită în mod absolut de orice fel de normă. Obiectul de artă adus în existență prin intermediul creației este autonom și liber de
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se poate face numai prin gândirea conceptuală care extrage din fenomenalitatea imaginii ceea ce corespunde conștiinței istorice. Astfel, imaginea se opune scrisului întrucât imaginea este specifică imaginației, iar decodarea imaginilor înseamnă înțelegerea simbolurilor care, odată transpuse în cuvinte, dețin metacodul. Prin intermediului metacodului, putem intra în specificitatea filmului. Filmul este înțeles ca fiind compus din imagini cinetice. Filmul are în plus față de fotografie sunete și texte. Textele nu au ca scop explicarea imaginii, ci aduc un surplus compoziției imaginii, contribuind la narațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
decât scara care separă spațial observațiile. Turbioanele care conțin cea mai mare parte a energiei din atmosfera liberă sunt rezolvate de rețeaua de observații sinoptice. Totuși, în stratul limită, turbioanele turbulente nerezolvate de observații au o importanță foarte mare. Prin intermediul transportului de căldură și umezeală de la suprafață acestea mențin echilibrul energetic la suprafață iar transportul impulsului la suprafață mențin echilibrul impulsului. Acest din urmă proces alterează foarte mult echilibrul impulsului în curgerea la scară mare din stratul limită astfel încât
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
ființării poetale la rostitul actual al ființei poetice. Imaginea poetală nu e una de primă instanță, nu se impune ca prezență evidentă la suprafața textului, nu intră în orizontul de vizibilitate al ființei textuale. Inaparența ei este un fond clar-obscur, intermediul translucid al ivirii semnificabilului originar. Ceea ce este de prim abord și apare în textul unui poem este imaginea deja constituită, prinsă în complexul semnificațiilor ca element al unei lumi imaginare. Este imaginea poetică textuală ca obiect al tematizării interpretative, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în mișcare, mișcate de energia vitală pe care ochiul le surprinde anevoie, căci ele se mișcă între două stări instabile: "forme călătoare" (Fulgii), "muzică a formei în zbor" (Umanizare), "miraj fluid, formă fugară" (Peisaj retrospectiv). Fluiditatea definește constant dinamismul acestui intermediu lichid, al apelor originare din care tot ce prinde viață e unduire, "undire infinită" (Solie), "șerpuitoarea formă veșnic vie" (Munții). O formă arcuită, vălurită - cum citim în poemul Elan -, "călătoarea undă" care se propagă din formă în formă, în unde
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o apă între noi"6, "Apa inertă ca un ochi ce nu mai așteaptă"7. Apoi, dezvăluirea neașteptată, limpezirea, lumina în care totul devine transparent, arătându-și noua înfățișare: "tăcerea e acum albastră,/ a schimbat cineva lumina la față"8. Intermediul creat - mijlocirea asigurată de această paradoxală relație - este cel dintre ceea ce luminează, oferindu-și totodată un posibil semnificabil și o formă aparițională, și ceea ce e luminat, adică înțelegerea albă în care lumina se manifestă. În ultimă instanță e intervalul imperceptibil
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al lumii dislocate 14. Loc al lumii poemului ridicat la un alt nivel al vederii: "Desprins, dorul simte inima aproape,/ Gândul înflorit, leagănă iubire sub pleoape,/ Cântă deasupra cuvintelor, suflet și ape". Distanță a desprinderii - care e chiar spațiul dorinței, intermediul dorului -, actul imaginării tensionate convertește depărtarea în apariție proximă, dezvăluie - în perspectiva inversă invocată 15, a lumii dezafectate - esența afectivității. Ceea ce se simte nu e ceea ce se vede, căci lumină nu mai e, a celor puse în vedere. Dar în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și cânt", așa cum apare în poemul Stele 13: "Cum ne aplecăm pe livezi/ Aripile nu ni le vezi;/ Vezi numai, veghind prin arțari,/ De foc ochii noștri prea mari./ Strălimpezi la trup și obraz". Trupul "strălimpede" e imaginea filtrată a intermediului transparent, a trecerii și a luminii, a răsfrângerii și a răscrucii. A oglinzii ce aprinde "lumină-n inimă", în care "se întretaie/ Pe ger de ape aripe de rai" și unde zboară "foc alb prin înstelatele domnii" (Heruvim)14. Totodată
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care sfârșea". Schimbare ce înseamnă mai întâi o adâncire a vizibilului, albastrul adânc ducând vederea lumii sfârșite spre nesfârșirea transparentă a unui dincolo de vedere. Adâncul trans-vizibil al albastrului nu numai că pune peisajul într-o altă lumină, dar corespunde unui intermediu translucid, "țărmul dintre ape și câmpii", dezertat de prezența umană, căci pe linia acestui hotar al nedeterminării, situat între ape și câmpii, din care până și natura s-a retras, totul e posibil, stă să fie. Interval al posibilului însuși
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mea nu mai întârzie./ Zbucnește afară în limpezimi petale/ Să lege rod tainic, bob de poezie"58. Frumusețea ce respiră în ritmul inimii creează frumusețe, apare și se descoperă ca limpezime. Ceea ce e astfel limpezit este un mediu de creștere, intermediul translucid al posibilului care rodește în trupul poetal al rostirii 59. Imagine care nu spune și arată originea, nu pune în vedere așa cum s-ar pune un obiect învăluit în lumină. Imaginea este lumina; prin ea "inima vede ca la
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unui poem. "Ce limb se-ntemeiază-aici?", "ce duh își are cuibu-aici?", "dar cine se rostește-aici?". Aici nu denumește spațiul identificabil al unei prezențe și nici nu trasează perimetrul nelocuit al absenței. E locul unui neloc, locul fără loc, intermediul unui limb transparent, cuibul gol al posibilului: "un vid în care noimele se-arată/ ca aburi pe-o miriște arată". Ceea ce apare în golul apariției este chiar faptul de a apărea, de a se arăta ca gol; dar e un
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trece prin vălul imaginii ca, de pildă, atunci "când, pe plajă, răsfir scoicile și nu știu/ că-n El sunt cum nu știe oglinda". Un drum neștiut - al necunoașterii - spre chipul nevăzut în care tot ce se creează se oglindește. Intermediul acestei transformări este locul imaginii, posibilul imposibilului. "Înaintea splendorii", conform acestei adevărate asceze estetice 85, a crea înseamnă acum a imita sau a urma decreația divină, a învăța "felul de-a fi al picăturii de apă"; a-ți apropria apropierea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îi șterge apariția din orizontul vizibilității; mai mult, orizont nici nu mai este, ci doar dispariție, evanescență a oricărei pozitivități în care ceva ar putea să apară. Faptul că până și acest miez e putred arată, dincolo de mediul alterării selenare, intermediul unei inversiuni 9. Dacă miezul nu mai e miez, decade din condiția sa de reper temporal (conform datelor conștiinței imediate), el propune afirmarea altei semnificări, a tăcerii ce se înalță laolaltă cu întunecarea înțelesului. Ce semn e acesta a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pune în vedere cu insinuanța clarității. Totuși, o imagine oblică văzută prin lumina răsfrântă; întunecarea nu închide vederea, la fel cum vântul nopții nu aduce eclipsarea vizibilului, căci lumina nu e a ochiului și nici a imaginii văzute. Ea aparține intermediului transparent - diafan - ce face cu putință atât nașterea imaginii cât și vederea ei. Imagine cu atât mai luminoasă cu cât e profilată pe un fond de spațiu mai întunecat. Aici ceea ce se arată e dedesubt și deasupra totodată, în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
extraindividual, un instrument folosit de membrii unei culturi pentru a comunica unii cu alții. Comunicarea se realizează însă pe baza limbajului care, așa cum spunea Rubinstein “este limba în acțiune”. Limbajul semnelor (mimico-gestual) ca formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între interlocutori și recepționate cu ajutorul văzului, este cel mai important element al cultuii surzilor indiferent dacă acesta este sau nu recunoscut oficial. Limbajul acesta nu este o simplă traducere
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
în reacții de cicloadiție , după un mecanism similar celui care are loc la iradierea polivinilcinamatului Poliamide aromatice fotosensibile au fost obținute și în condițiile impuse de metoda de policondensare directă Yamazaki-Higashi. Grupa cinamoil a fost introdusă în structura poliamidelor prin intermediul aminei, 2 ′ -(cinamoiloxi)etil-3,5-diaminobenzoat. Amina a fost condensată cu acizii tereftalic, izoftalic și difenil eter-4,4 ′ -dicarboxylic, în prezența trifenilfosfitului, a piridinei și a clorurii de litiu, în NMP . Caracterizarea poliamidelor PI-PIII este prezentata . Sinteze de poliamide fotosensibile Polimerii
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
sau nevrotică la intrarea în psihoza propriu zisă. 2. Forme cu debut acut în care intrarea în boală este anunțată de un acces delirant halucinator sau unul catatonic. 3. Forme intermediare sau ciclice cum le numește Ey, care reprezintă un intermediu între celelalte două și sunt caracterizate prin apariția de episoade importante (" asalturi progresive"- Ey) grefate pe un fond schizoid. 4. Formele monosimptomatice, în fine, sunt caracterizate prin apariția unor simptome cu atât mai deconcertante și mai dramatice cu cât sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau economic, iar cel mai adesea recăderea este referită la necesitatea respitalizării. Noțiunea de agravare clinică este luată în calcul de o manieră nespecifică. Așa cum subliniază Peron Magnan (1991), astăzi însă, evaluările clinice ale gravității par mai bine codificate prin intermediul scalelor specifice, iar anii '90 par să marcheze un interes crescând pentru factorii psihosociali și implicarea asistențelor paramedicale pentru a culmina cu concluziile studiului Chesnut Lodge Research Institute (Fenton & Mac Glashan, 1987) oarecum paradoxale cum că schizofrenii ce prezintă un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
timpul. Există un echilibru între tendința de a gira în totalitate acțiunile schizofrenului și aceea de a-l considera ca fiind capabil de a se descurca în totalitate singur (Schultz, 1975; Forzy, 1977). 2. Atenuarea defectului narcisiac de bază prin intermediul diferitelor aspecte ale unui transfer relațional, ceea ce va permite o evoluție de la personalitatea hipernarcisiacă și megalomanică- ceea ce reprezintă o apărare împotriva unei amenințări permanente de anihilare (Schultz, 1975). 3. Remanierea sectoarelor excluse: o cale de a face suportabil insuportabilul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la act nu mai devine necesar. Indiferența apare finalmente, ca o apărare fața de detresa profundă trăită, sau ca o agresivitate reprimată adesea. Evenimentele trăite de o manieră dramatică , relațiile imposibile sunt adesea exprimate prin momente de criză, eventual prin intermediul unei metaforizări delirante (de exemplu, în delirul său, pacientul poate să considere că toată lumea îl urmărește, vorbește despre el, etc. pornind de la un sentiment de insignifianță trăit anterior), după cum un sentiment profund de culpabiliatate se poate mula în idei de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
căutarea unui loc de muncă, recreere (Liberman, 1992 a, b). Rezultatele a cinci studii controlate, întinse pe o durată de circa doi ani și incluzând 274 subiecți, ajung la rezultate care sunt în favoarea unor abordări a pacienților psihotici prin intermediul terapilor familiale, comportamentale și/sau antrenamentul în abilitățile sociale (Liberman, 1988). Aceste metode ajută pacientul să facă față emoționalității exprimate de anturaj și să trăiască în comunitate cu o mai bună adaptare. Toate studiile au fost efectuate pe pacienți care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
decizia de a construi centre finan ciare specializate. Acestea îi adună laolaltă p e p articipanții de pe piețele fi nanciare, consolidând, astfel, capacitatea aces tor a de a se cunoaște, prin in termediul sediilor, cluburilor de afaceri sau p rin intermediul practicilor de rutină bine stabilite în cadrul centrului respe cti v. Se observă că finanțele au devenit mai centralizate în anumite centre f ina nciare - Londra și Nev York -, pe măsură ce unele dintre componentele lor au devenit mai globalizate. Astfel, teritoriul își
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cercetători susțin că simplul fa pt după care banca centrală poate influența mă rim ea diferitelor prime de risc implică o politică autonomă în stabilir ea ratei dobânzii. Așa cum deja s a văzut, segmentarea indirectă poate să apară p rin intermediul pieței valutare. Integrarea piețelor valutare reprezintă integrare monetară și trebuie deosebită de integrarea financiară. O monedă comună reflectă o puternică integrare monetară, dar nu in dică, în mod necesar, și in tegrare financiară. De exemplu, statele New Yor k ș
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
scos bicicleta din garaj și după câteva pompe (presiunea în cauciucuri te ajută sau îți încetinește mersul), dezamăgire: computerul meu de bord de care eram atât de încântat, mă lăsase. În mod obișnuit senzorul de pe spiță trimite un semnal prin intermediul traductorului către minicalculator, imediat ce se învârte roata. Toate încercările de remediere s-au dovedit inutile, și timpul trecea. Cred că ar fi trebuit să interpretez, dacă eram atent și la cerul noros, că astea sunt semne (în literatură, de multe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]