757 matches
-
în 4 și 5 iulie 1949, la Londra: constituirea Uniunii Socialiste a Europei Centrale și Orientale (USECO), compusă inițial din partidele socialiste exilate din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia și Iugoslavia 26. Congresul de la Frankfurt stabilește drepturile și îndatoririle USECO în cadrul Internaționalei: ea poate să asiste la congresele sale și să ia cuvîntul, nedispunînd însă de dreptul de vot. Patru din reprezentanții săi au de asemenea posibilitatea să participe la reuniunile Consiliului Internaționalei, dar numai în scop consultativ. Aceste dispoziții discriminatorii provoacă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Congresul de la Frankfurt stabilește drepturile și îndatoririle USECO în cadrul Internaționalei: ea poate să asiste la congresele sale și să ia cuvîntul, nedispunînd însă de dreptul de vot. Patru din reprezentanții săi au de asemenea posibilitatea să participe la reuniunile Consiliului Internaționalei, dar numai în scop consultativ. Aceste dispoziții discriminatorii provoacă decepția membrilor USECO, care ar fi dorit, evident, să aparțină Internaționalei ca membri cu drepturi egale. Această "distanțare" a Internaționalei față de socialiștii din Europa de Est este explicabilă din mai multe motive: în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cuvîntul, nedispunînd însă de dreptul de vot. Patru din reprezentanții săi au de asemenea posibilitatea să participe la reuniunile Consiliului Internaționalei, dar numai în scop consultativ. Aceste dispoziții discriminatorii provoacă decepția membrilor USECO, care ar fi dorit, evident, să aparțină Internaționalei ca membri cu drepturi egale. Această "distanțare" a Internaționalei față de socialiștii din Europa de Est este explicabilă din mai multe motive: în primul rînd, datorită refuzului IS de a se lăsa antrenată în dificultățile interne întîlnite de către aceste partide, așa cum se întîmplă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
reprezentanții săi au de asemenea posibilitatea să participe la reuniunile Consiliului Internaționalei, dar numai în scop consultativ. Aceste dispoziții discriminatorii provoacă decepția membrilor USECO, care ar fi dorit, evident, să aparțină Internaționalei ca membri cu drepturi egale. Această "distanțare" a Internaționalei față de socialiștii din Europa de Est este explicabilă din mai multe motive: în primul rînd, datorită refuzului IS de a se lăsa antrenată în dificultățile interne întîlnite de către aceste partide, așa cum se întîmplă adesea într-o organizație constrînsă la emigrare, ruptă de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dar generatoare de interminabile greutăți: astfel apar membrii USECO Internaționalei care preferă să-i cantoneze într-o organizație specifică avînd un rol de filtru, pentru a-i monitoriza ținîndu-i mai mult sau mai puțin la distanță. USECO nu permite astfel Internaționalei Socialiste să se implice prea mult în problemele specifice ale emigrației socialiste din Europa Orientală, probleme inerente oricărei emigrații politice al cărei sfîrșit este greu de prevăzut. Acestei prime cauze de ordin funcțional i se adaugă o a doua, politică
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
politică. În decembrie 1949, USECO obține autorizația de a-și lărgi rîndurile cu partidele socialiste exilate din Lituania, Estonia și Ucraina, fără însă ca acestea să țină de COMISCO. Această problemă va face obiectul unor lungi și complicate dezbateri în cadrul Internaționalei Socialiste, cel puțin pînă în 1953. Ar fi inutil să relatăm aici toate detaliile. Să reținem doar că, în situația dată, vom regăsi distincția, pe cale de a se stabili în același timp în IS, între "ideologi" și "diplomați" și aceasta
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu numai ca o manifestare anticomunistă, ci și antisovietică. O asemenea alegere ar crea obstacole suplimentare oricărei încercări de apropiere diplomatice eficace, față de Uniunea Sovietică. Începînd cu 1951, această poziție a socialiștilor englezi și francezi începe să se consolideze în cadrul Internaționalei. Ca urmare a numeroaselor dezbateri, propunerile în legătură cu această chestiune, avansate de președintele Internaționalei, Morgan Phillips, sînt adoptate la Congresul de la Stockholm (1953), putînd fi rezumate astfel: • reprezentarea în congresele IS a doi delegați ai USECO cu drept de cuvînt, dar
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
crea obstacole suplimentare oricărei încercări de apropiere diplomatice eficace, față de Uniunea Sovietică. Începînd cu 1951, această poziție a socialiștilor englezi și francezi începe să se consolideze în cadrul Internaționalei. Ca urmare a numeroaselor dezbateri, propunerile în legătură cu această chestiune, avansate de președintele Internaționalei, Morgan Phillips, sînt adoptate la Congresul de la Stockholm (1953), putînd fi rezumate astfel: • reprezentarea în congresele IS a doi delegați ai USECO cu drept de cuvînt, dar fără drept de vot, pentru partidele bulgar, ungar, polonez, ceh și iugoslav; • admiterea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai ales la chestiunile ridicate de acestea din urmă au și o latură premonitorie pentru situația întîlnită în 1990. Dilema guvernelor occidentale, dorința de a nu face nimic din ceea ce ar putea stînjeni pe Gorbaciov amin-tesc de atitudinea rezervată a Internaționalei Socialiste de la începutul anilor '50. Aceasta nu înseamnă însă că orientarea actuală a Țărilor Baltice are vreo legătură cu socialismul! Dar să nu anticipăm... În definitiv, rațiunile diplomatice și cele ale unei "Realpolitik" sînt cele care determină alegerile politice ale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Socialiste de la începutul anilor '50. Aceasta nu înseamnă însă că orientarea actuală a Țărilor Baltice are vreo legătură cu socialismul! Dar să nu anticipăm... În definitiv, rațiunile diplomatice și cele ale unei "Realpolitik" sînt cele care determină alegerile politice ale Internaționalei față de socialismul de emigrare din Europa Orientală. Dacă anticomunismul continuă să se erijeze în principiu de bază, în schimb el nu poate să împiedice ca realismul de tip britanic al președintelui IS să influențeze deciziile luate. Ele se apropie mai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
din moment ce dezbaterile se încheie în 1955. Acest proces se continuă și după 1956 pentru a ajunge la o dată importantă din istoria relațiilor dintre socialism și comunism după cel de-al Doilea Război mondial: în 1962, unul din importantele partide ale Internaționalei, SFIO, acceptă principiul unei alianțe electorale cu PCF, ceea ce constituie revizuirea principiului de bază enunțat încă din 1948, care interzicea orice formă de alianță sau de cooperare între o organizație socialistă și una comunistă. Totuși, această revizuire nu încurajează nici o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
principiul unei alianțe electorale cu PCF, ceea ce constituie revizuirea principiului de bază enunțat încă din 1948, care interzicea orice formă de alianță sau de cooperare între o organizație socialistă și una comunistă. Totuși, această revizuire nu încurajează nici o condamnare a Internaționalei, mai mult încă, ea va fi urmată la puțin timp, în 1966, de constituirea în Finlanda a unui guvern de coaliție între social-democrați și comuniști, guvern pe care IS îl acceptă, în ciuda profundei schimbări de orientare pe care această politică
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
IS îi interzic acesteia orice măsură de constrîngere față de membrii săi, atît pe plan politic, cît și pe plan organizațional. În cazul unui dezacord, acesta va fi înregistrat, însă fără a provoca neapărat o ruptură. Ponderea organizațională și politică a Internaționalei nu este suficientă pentru a putea impune vreo decizie importantă unuia dintre membrii săi; • noul context internațional în care IS intervine face ca atitudinile moștenite din perioada Războiului Rece să fie din ce în ce mai perimate: destinderea progresivă, reluarea construcției Europei și sfîrșitul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
prevalează, în timp ce bilanțul IS pare să fie foarte scăzut: astfel, anul 1968 în Europa va trece aproape neobservat. Această slăbiciune nu se explică numai prin incertitudinile politice: ea provine din și carențele organizaționale, precum și din lipsa de afirmare a conducătorilor Internaționalei pe toată această perioadă. Conducerea și funcționarea Internaționalei Construirea Europei și lupta nemiloasă împotriva comunismului: iată cele două axe principale de intervenție ale socialismului european în deceniile care urmează reconstituirii sale într-o mișcare structurală. O examinare rapidă a modului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
scăzut: astfel, anul 1968 în Europa va trece aproape neobservat. Această slăbiciune nu se explică numai prin incertitudinile politice: ea provine din și carențele organizaționale, precum și din lipsa de afirmare a conducătorilor Internaționalei pe toată această perioadă. Conducerea și funcționarea Internaționalei Construirea Europei și lupta nemiloasă împotriva comunismului: iată cele două axe principale de intervenție ale socialismului european în deceniile care urmează reconstituirii sale într-o mișcare structurală. O examinare rapidă a modului de funcționare al organismului său internațional, precum și a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
fost acuzată, cel puțin într-o primă fază. În Internaționala constituită la Frankfurt, europenii dețin o majoritate zdrobitoare de voturi și putere: această caracteristică nu a putut să nu se facă simțită și pe plan organizațional. Ca și în cazul Internaționalei a II-a, apoi a ISM, Congresul reprezintă instanța supremă. Reunit teoretic în prezența tuturor membrilor IS, acesta permite intervenția partidelor sale membre care se pot exprima liber și care au drept de vot. Am văzut la socialiștii din țările
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Congres, Consiliu, Birou: aceste instanțe care amintesc de cele ale Internaționalelor precedente, diferă cel puțin dintr-un punct cel al compoziției de predecesoarele lor: neproporționalitatea partidelor reprezentate este expresia ascunsă a unei concepții politice și organizaționale, alta decît cea a Internaționalei Socialiste a Muncii. Aparent neînsemnată, această dispunere are consecințe atît asupra vieții politice a organizației, cît și asupra modului său de funcționare. Dacă istoria Internaționalei a II-a și a ISM au fost într-o anumită măsură supradeterminate de hegemonia
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
partidelor reprezentate este expresia ascunsă a unei concepții politice și organizaționale, alta decît cea a Internaționalei Socialiste a Muncii. Aparent neînsemnată, această dispunere are consecințe atît asupra vieții politice a organizației, cît și asupra modului său de funcționare. Dacă istoria Internaționalei a II-a și a ISM au fost într-o anumită măsură supradeterminate de hegemonia socialismelor german și apoi britanic, în perioada imediat următoare Primului Război mondial, nu același lucru putem spune și despre Internaționala Socialistă, unde raporturile de forță
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Primul Război mondial. La inițiativa socialiștilor britanici, lucrurile vor lua un alt curs începînd din 1951. Paradoxal, aproape că am putea spune, într-o primă fază, influența lor politică se exercită într-un mod negativ, printr-o limitare a activității Internaționalei și a internaționalismului său. Această limitare corespunde perfect obiectivelor conducătorilor Laburiști ale căror eforturi au constat, din 1945 pînă în 1951, în frînarea oricărei manifestări de internaționalism 29. Pragmatismul și neîncrederea lor față de orice organizație internațională, considerată a fi prea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
obiectivelor conducătorilor Laburiști ale căror eforturi au constat, din 1945 pînă în 1951, în frînarea oricărei manifestări de internaționalism 29. Pragmatismul și neîncrederea lor față de orice organizație internațională, considerată a fi prea puternică, continuă și în primele două decenii ale Internaționalei Socialiste, iar dacă intervenția acestora în cadrul mișcării nu poate fi negată, ea constă mai ales în a-i împiedica acțiunea. Din acest punct de vedere, regula după care fiecare partid este reprezentat de un vot, le favorizează scopurile: ea obligă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de concertare, decît unul de organism de decizie politică. Aici deosebirea de Komintern este totală, a cărui existență va fi dintre cele mai scurte. Aceste dispoziții statutare, precum și consecințele politice pe care le antrenează convin Laburiștilor, care nu acceptă reconstituirea Internaționalei decît cu condiția expresă ca funcția sa politică și mijloacele organizaționale să fie restrînse. Pe timpul unei lungi perioade, ce a durat aproximativ două decenii, obiectivul său principal a rămas același: încredințarea un rol secundar organizației. Mult vtimp după 1950, o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
funcția sa politică și mijloacele organizaționale să fie restrînse. Pe timpul unei lungi perioade, ce a durat aproximativ două decenii, obiectivul său principal a rămas același: încredințarea un rol secundar organizației. Mult vtimp după 1950, o cifră, cea a fondurilor vărsate Internaționalei de Laburiști, arată acest refuz, determinat de o organizație prea puternică și susceptibilă de a cîntări politic partidele care îi sînt afiliate: în 1977, în timp ce austriecii donează anual Internaționalei 23.500 de lire, germanii 35.500, iar suedezii 35.000
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
organizației. Mult vtimp după 1950, o cifră, cea a fondurilor vărsate Internaționalei de Laburiști, arată acest refuz, determinat de o organizație prea puternică și susceptibilă de a cîntări politic partidele care îi sînt afiliate: în 1977, în timp ce austriecii donează anual Internaționalei 23.500 de lire, germanii 35.500, iar suedezii 35.000, Laburiștii plătesc numai 11.600 de lire, sumă inferioară celei furnizate atunci de venezueleni 30. În timpul acestor decenii, laburiștii refuză cu ultimele puteri orice tentativă de mutare a sediului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
venezueleni 30. În timpul acestor decenii, laburiștii refuză cu ultimele puteri orice tentativă de mutare a sediului IS în altă parte decît la Londra, unde se găsește din 1951. Ar fi, bineînțeles, exagerat să vorbim de un sechestru al Laburiștilor impus Internaționalei, dar influența lor reală asupra acestei organizații, asemănătoare cu cea cunoscută și de ISM, se exercită cu obiective total diferite în scopul unei limitări conștiente a rolului său. Din acest punct de vedere, statutele IS facilitează intențiile Laburiștilor. După ce am
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
asupra acestei organizații, asemănătoare cu cea cunoscută și de ISM, se exercită cu obiective total diferite în scopul unei limitări conștiente a rolului său. Din acest punct de vedere, statutele IS facilitează intențiile Laburiștilor. După ce am amintit faptul că reconstruirea Internaționalei nu a fost posibilă decît cu acordul Laburiștilor nu trebuie să subestimăm acum importanța influenței britanice asupra vieții acesteia din urmă, în timpul acestor două decenii. Pe toată perioada inițială a IS, Laburiștii își mențin în linii mari analiza raporturilor mondiale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]