307,654 matches
-
Albert Kovacs International Dostoievski Society - la care a fost afiliată, în cadrul adunării generale al celui de-al XI-lea Simpozion internațional (Baden-Baden, 4-8 octombrie 2000), și Asociația Dostoievski din România - continuă să desfășoare o activitate prodigioasă. În plan mondial, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, s-a schimbat viziunea dominantă asupra operei lui Dostoievski, schimbare la care au
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
în a doua jumătate a secolului al XX-lea, s-a schimbat viziunea dominantă asupra operei lui Dostoievski, schimbare la care au contribuit și exegeții din România. Pe parcursul deceniilor, am informat pe larg pe cititorii "R.L." (cronicile mele despre simpozioanele internaționale ținute în Austria, Franța, Italia, Norvegia fiind reluate și în volumul Dostoievski: quo vadis homo?, Univers, 2000). În cadrul acestui proces, s-a trecut de la afirmarea unor teze speculative, ideologice și religios-dogmatice, la interpretarea mai adecvată a moștenirii artistice și filosofice
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
Simpozionul din Japonia și cel de-al patrulea studiu al meu din seria Quo vadis homo? - vreau să spun aici cîteva cuvinte. Nu de mult am primit un volum masiv, de 560 pagini, care cuprinde textul comunicărilor prezentate la Conferința Internațională cu titlul Secolul XXI cu ochii lui Dostoievski: viitorul omenirii, care s-a desfășurat în orașul Chiba și, parțial, la Tokio în perioada 22-25 august 2000. Chiba-University, care a găzduit lucrările, a fost și principalul lor sponsor, alături de Societatea Dostoievski
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
rămână În picioare, căte bucăți să punem În oală și ce să cultivăm pe ogor cu banii lor. Oare nimeni nu observă că suntem sufocaț i de dator i i Împovărătoare și regulile jocului sunt impuse de marile instituții financiare internaționale? Face cineva grevă În fața acestora? Nimeni! Înainte de a muri, Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului, le-a adresat celor care Îl judecau aiurea o predicțiune, care s-a adeverit ulterior: Nu veți fi În stare să văruiuți blocurile, pe care le-a
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
scriitorului argentinian. În ansamblu, revista oferă, ca întotdeauna, pagini de lectură care merită citite, dau de gândit și au avantajul de a reintegra amănuntul literar - așa cum titlul însuși al revistei o sugerează - în cadrul mai larg al vieții sociale și politice internaționale. O singură nedumerire nu mă lasă să închei această recenzie: de ce în notele de la sfârșitul revistei, cele în care sunt prezentați semnatarii articolelor, se ocolesc cu consecvență formele feminine ale unor substantive precum "scriitor" sau "ziarist"? Observația nu vine dintr-
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
își dă demisia, ocupă funcția înaltă de responsabil editorial. Între timp, scrie și publică mult - romane, eseuri, povești, librete de operă și scenarii. Devine tată, divorțează, suferă de depresii. Practică muzica de cameră ca violonist și violoncelist. Inițiază un Festival internațional de operă și teatru baroc la Versailles. Colaborează cu Alain Corneau la realizarea a două ecranizări după romanele sale. Foarte cultivat, pasionat de antichitatea greacă și latină, de vechea filosofie chineză și indiană, de arta barocă, muzician rafinat, el e
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
în ultimii ani și publicului din țara sa natală, Toma Pavel a început să influențeze benefic gîndirea literară românească, mai ales pe cea a tinerelor generații. Prin prestigiul intelectual solid de care se bucură în rîndul specialiștilor din lumea academică internațională, precum și al unui public tot mai larg, Toma Pavel este astăzi poate cea mai notorie figură de umanist român afirmat în străinătate. Rep. Domnule Toma Pavel, tocmai ați ținut o conferință de formidabil succes la New Europe College, unde pretențiile
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
și nu numai de ei. Înaintașii dlui Brâncuș, în explorarea acestei perioade, sînt, la rîndul lor, cîteva somități ale lingvisticii noastre, locul de frunte deținîndu-l Al. Rosetti. Polemicele care i-au opus pe unii altora au avut adesea un caracter internațional, savanți austrieci, unguri etc. intrînd în aceste bătălii care au fost cîteodată, din păcate, intens politizate, în detrimentul științei, firește. Am, cum am sugerat din capul locului, și un motiv special de a recomanda această carte, dincolo de seriozitatea ei științifică. Limba
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
cărora se confruntă mai multe sisteme ( nume reproduse complet, prenume abreviate, reproducerea exactă a formulei alese de autor în textul citat), la noi funcționează regula nescrisă de reproducere integrală a prenumelor feminine, chiar cu riscul inconsecvenței. Sub presiunea unor sisteme internaționale de indicare a referințelor, din numele unei autorități științifice de sex feminin poate fi eliminat prenumele, purtător al informației de gen ( mai ales în scurte trimiteri între paranteze, de exemplu "cf. Manoliu Manea 1993"). Citarea în text recuperează pe cît
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
nu toate lucrările pot avea o valoare egală. Sugerăm autorilor să aplice aici o selecție ( mai) strictă alegîndu-se operele definitorii pentru fiecare ( ceea ce, trebuie recunoscut, nu este tocmai ușor...). În plus, considerăm că titlurile apărute într-o limbă de circulație internațională nu ar mai avea nevoie să fie traduse, de ex.: Cioran, Exercices d^admiration sau D. Țepeneag, Roman de gare. De asemenea, pentru a cîștiga spațiu, poate că s-ar putea renunța la menționarea numelor avute la naștere de unii
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Theatrum Mundi cu Regele moare și pentru explorarea universului ionescian. Pentru cel de-al doilea, acordat lui Felix Alexa( absent de pe Listă) pentru regia spectacolului O noapte furtunoasă de la Teatrul Național din București, a fost invitat Yan Herbert, președintele Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru. De asemenea, alegerea Angelei Gheorghiu, o imensă artistă dincolo de orice frontiere, pentru a-i înmîna trofeul lui Victor Rebengiuc a provocat un val de emoție, chiar și celui premiat. Ca și compania formidabilă, un adevărat tur
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
Rodica Bin Ce vremuri sunt acelea în care o conversație despre copaci este aproape o crimă fiindcă ea înseamnă a trece sub tăcere adevăratele crime" exclama Bertolt Brecht într-un poem scris în 1939. Tîrgul Internațional de Carte de la Leipzig și-a deschis porțile exact în ziua în care începuse canonada menită să ducă la răsturnarea de la putere a lui Saddam Hussein și a regimului său. La un salon de carte precum cel din metropola saxonă
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
anumite posturi și să fie considerați oameni de bine! - Există așadar o diferență între emigrația de la 1848 și cea din 1948. - Diferența pe care eu o subliniez este de altă natură; ea constă în existența, în perioada 1848 a două "Internaționale" nemărturisite, dar extrem de puternice: aristocrația și masoneria. Reprezentativ pentru această teorie a mea este exemplul călătoriei lui Ion Câmpineanu în Occident ca deputat dintr-o provincie considerată turcească (noi nu eram o țară independentă, ci un mic popor foarte necunoscut
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Externe al țarului, acuma șef al emigrației poloneze, cu ușile deschise către cabinetele importante ale Occidentului, prinț care îi asigură acestui român (înrudit cu Cantemireștii, cu Cantacuzinii) intrarea peste tot. - Situația se prezintă altfel în 1948. - În 1948, aceste două "Internaționale" tainice nu mai sunt la fel; prima a dispărut complet din circulație, în nici o țară din Europa ea nu mai joacă nici un rol, iar francmasoneria a slăbit foarte mult, nu mai are rostul pe care l-a avut la sfârșitul
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Cornea, Mădălina Vârtejanu, Ennio Sanzi, Bogdan Burtea, Luminița Munteanu, Arion Roșu, Radu Bercea, Florentina Vișan, Șerban Toader și Sanda I. Ducaru. Studiile sunt redactate în limbile franceză, engleză, germană și italiană, fiind evidentă intenția de integrare a periodicului în fluxul internațional al literaturii de specialitate. Regretabil ori pur și simplu firesc, profilul academic și tirajul de colecție fac această publicație cu totul inaccesibilă cititorilor neinstituționalizați, dar cu perseverență în domeniu. Ocaziile majorității autorilor periodicului de a se impune publicistic în plan
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
decorative. Este cu atât mai regretabilă această mentalitate a managerilor culturali cu cât, după 1990, odată cu "liberalizarea pieței", cea mai performantă deschidere spre Occident a fost în domeniul "artelor minore". Un singur exemplu pe care îl considerăm edificator: la Festivalul Internațional al Sticlei "Glaszomer 2002 - Amsterdam, Leerdam, Haga" una dintre cele mai importante manifestări pe plan mondial în domeniul sticlei, au participat patru artiști români dintre care trei cu expoziții personale la Amsterdam și Leerdam. Este vorba de Mihai Țopescu, Alexandru
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
spus: „N-am nevoie de nimic. Am totul aranjat”. Taximetristul a deschis portbagajul și mi-a dat valiza. Una mare, după cum am mai spus, și cu mânerul Împodobit cu banderole de hârtie multicolore, atestând, dacă mai era nevoie, o călătorie internațională cu avionul. Am smuls pe loc banderolele de hârtie, dar ele deja Își făcuseră efectul. În timp ce schimbam cu taximetristul urări de anul nou, tânărul individ binevoitor a continuat: „Unde mergeți? Avem microbuze În orice direcție!” „N-am nevoie, mulțumesc” - i-
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
buni de vecini și colegi dacă va mărturisi că s-a născut în România". În acest context e grăitoare împrejurarea că dintre toți locuitorii planetei românii par a fi cei mai puțin mîndri de naționalitatea lor. Potrivit rezultatelor unui sondaj internațional, Planet Project, care s-a desfășurat între 15 și 18 noiembrie 2000 pe Internet, România se află pe ultimul loc, cu numai 46 la sută răspunsuri afirmative (dar despre această chestiune vom discuta cu altă ocazie)... Alți români ajunși în
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
pentru întreaga operă a primit Premiul Kellgren al Academiei Suedeze și Marele Premiu al Academiei De Nio. De-a lungul anilor, scriitorul suedez a participat la nenumărate festivaluri de poezie din întreaga lume, printre care și la Festivalul și Colocviul Internațional "Zile și nopți de literatură" de la Neptun, din anul 2002. Cercetătorul literar Camera, pe înserate. Hârtia așteaptă, riguros. Examineaza cu migala costumul bardului căruia i-a dat de urmă la casa de împrumut pe amanet. Plimbă lupa de-a lungul
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
Bush în această intervenție, vicepreședintele Cheney nu-și poate convinge fiica de această deosebire. v În ZIUA, Dan Pavel accentuează asupra acestei deosebiri: "Războiul din Irak este consecința faptului că SUA și Marea Britanie au refuzat să accepte starea de anarhie internațională pe care Consiliul de Securitate (al O.N.U., precizare Cronicar) a consfințit-o după încetarea Războiului Rece, dacă nu chiar de la începuturile O.N.U. De fapt, Consiliul de Securitate a ratat majoritatea ocaziilor de a interveni în numeroasele
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
-o după încetarea Războiului Rece, dacă nu chiar de la începuturile O.N.U. De fapt, Consiliul de Securitate a ratat majoritatea ocaziilor de a interveni în numeroasele războaie care se desfășurau în lume.(...) Cînd mijloacele tradiționale sau moderne ale diplomației internaționale au eșuat în încercarea de a-l dezarma pe Saddam, devine clar că pacea cu orice preț este mijlocul prin care dictatorilor li se dă voie să facă tot ce vor în țările lor. În dorința de a impune pacea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cuvântul cultură nu și-a mai găsit nici unde locul în tot cuprinsul Constituției. Pe de altă parte, statul român și-a asumat în mod expres anumite obligații culturale într-o serie de tratate internaționale pe care le-a semnat sau la care a aderat. Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la data de 10.12.1948, prevede că: "Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
de 10.12.1948, prevede că: "Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viața culturală a colectivității, de a se bucura de arte, și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui." Pactul Internațional cu privire la Drepturile economice, sociale și culturale, la care România este parte din 1974, prevede că: "Statele părți la respectivul pact recunosc fiecăruia dreptul de a participa la viață culturală și de a beneficia de progresul științific și de aplicațiile sale
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
și sunt esențiale pentru libera sa dezvoltare." Or, din mulțimea obligațiilor referitoare la cultură, asumate de statul român în tratatele menționate, doar aceea privind protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, prevăzută de art. 27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și pct. (33) al Documentului Reuniunii de la Copenhaga și-a găsit locul în textul actualei Constituții, și anume în art. 6, alin.(1) la care ne-am referit. Și aceasta, în mod evident, pentru că legiuitorul
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
care ne-am referit. Și aceasta, în mod evident, pentru că legiuitorul constituant de la 1991 n-a avut în vedere în mod direct cultura, ci... minoritățile naționale. În perioada interbelică, Dimitrie Gusti, șeful școlii sociologice de la București (școală cu autentică audiență internațională în epocă), vorbea despre manifestările sociale creatoare constitutive de valori materiale și spirituale - economia și cultura - și de activitățile sociale regulative - politica și dreptul. O organizare socială bună, respectiv o constituie bună, trebuie să fie locul geometric al îndreptățirii echilibrate
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]