679 matches
-
dezvolta masteratele și școlile doctorale europene, pe bază de colaborări internaționale bilaterale sau multilaterale. Programele de studii comune vor Încuraja mobilitatea studenților, vor valorifica mai bine resursele umane și materiale ale universităților și vor crește capacitatea competitivă cu universitățile europene • internaționalizarea sistemului de Învățământ superior din România prin deschiderea către recrutarea de tineri talentați din alte țări, selecționați pe criterii de valoare dovedită prin documente; oferirea de facilități pentru tinerii străini care doresc să studieze la noi, prin simplificarea formalităților de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
institutie revoluționară, în ciuda alegerilor libere pe care le cîștigase. Parlamentarii Sinn Fein au adoptat și un program reformator, prin care se încerca construirea unui stat democratic, bazat pe principiile libertății, egalității și dreptății. Republicanii și-a pus mari speranțe în internaționalizarea cauzei Irlandei, de aceea au adresat un Apel către națiunile libere din lume, în care scriau că "starea de război de acum dintre Irlanda și Anglia nu va înceta decît după ce forțele armate engleze vor părăsi Irlanda". Primul Dail a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a numit pe Eamon de Valera, aflat încă în închisorile engleze, în funcția de președinte al noii Republici și pe Cathal Brugha în cea de prim-ministru al unui Cabinet format din patru miniștri. Conștientizînd faptul că nu era posibilă internaționalizarea problemei Irlandei, Sinn Fein și-a îndreptat atenția către situația internă din insula, situație dominată de britanici și unioniști, care dețineau pîrghiile importante ale puterii. În aceeași zi în care Dail-ul aflat în ilegalitate se întrunea pentru prima oară, a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
stare de dezordine decît prin menținerea prezenței situații". În ciuda retoricii revoluționare a lui Michael Collins și a altor lideri ai partidului Sinn Fein, nu toți liderii republicani doreau un război cu Anglia. Motivul era superioritatea zdrobitoare a englezilor. După eșecul internaționalizării conflictului din Irlanda și mai ales după ignorarea delegației irlandeze la Conferința de Pace de la Paris, curentul adepților folosirii metodelor violente a cîștigat teren. Planul original al Sinn Fein era nonviolent și presupunea folosirea acelorași metode utilizate de maghiari între
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
8. Inovații de sistem 148 3.9.8.1. Maquiladora mexicană 148 3.9.8.2. Externalizarea serviciilor (outsourcing) 149 3.9.8.3. Noua teorie a manufacturării 150 3.9.8.4. Întreprinderea suplă 151 3.9.9. Strategia internaționalizării 152 3.9.9.1. Cadrul general 152 3.9.9.2. Companiile multinaționale (CMN): sursă de conflict sau factor de creștere? 159 3.9.9.2.1. Temerile și preocupările statelor-gazdă 160 3.9.9.2.2. Beneficiile statelor-gazdă
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de impact asupra structurii CMN și a procesului său decizional 173 3.9.9.6.1. Factorii interni 173 Caracteristicile grupului multinațional sau ale firmei-mamă 173 Ramura de activitate 173 Tipul Întreprinderii 174 Naționalitatea 175 Mărimea Întreprinderii 178 Gradul de internaționalizare 179 Relațiile dintre firma-mamă și filialele sale 181 Înființarea filialei și compoziția capitalului social 181 Interdependența rețelei internaționale 184 Caracteristici ale filialelor 185 Țara de implantare 185 Mărimea filialei 186 Rezultatele 187 Vârsta filialei 187 Tipologia factorilor contextuali interni după
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la nivelul sectorului; • inovațiile și noile aplicații ale produsului sunt tot mai greu de obținut. Firmele Își epuizează marile idei noi și metodele de stimulare a entuziasmului clienților; • maturitatea tehnologică, standardizarea produselor și strategiile de reducere a costurilor conduc la internaționalizarea competiției. Firmele orientate spre creștere caută noi piețe și se instalează În țările cu mână de lucru ieftină. Companiile naționale și străine se confruntă frontal, recurgând la strategii protecționiste, pentru a bloca intrarea noilor competitori. Poziția de lider a sectorului
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pentru inovația inițială. Aceasta deoarece firmele japoneze Își perfecționează fără Încetare procedeele, obținând avantaje mai durabile decât firmele americane ori europene, care se concentrează pe inovația de bază. Firma poate controla ritmul difuzării tehnologice În diverse moduri: depunerea de brevete, internaționalizarea dezvoltării echipamentelor, integrarea verticală În direcția tehnologiilor-cheie și politici de personal ce Împiedică fluctuația. Principalele avantaje rezervate precursorului sunt: reputația (este mai dificil de câștigat pentru firmele mici); poziționare privilegiată; alegerea circuitelor de distribuție; curbă de Învățare exclusivă; acces privilegiat
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și să-și unească toate eforturile creative și productive. Respectarea acestor principii suple simultan cu elaborarea unei noi teorii a manufacturării ar garanta succesul la toate nivelurile strategice ale corporației viitorului. 3.9.9. Strategia internaționalizăriitc "3.9.9. Strategia internaționalizării" 3.9.9.1. Cadrul generaltc "3.9.9.1. Cadrul general" „Exporter ou mourir.” (Paule Reynaud) Statele lumii se angajează ireversibil În era globalizării la ritmuri variate, dar din ce În ce mai accelerate. Cauzele principale ale acestor schimbări sunt următoarele: - diversificarea crescândă
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
străinătate, cât și situația proprie a acelei filiale. În aceste condiții, factorii contextuali pot fi clasificați În categorii ce pot fi examinate separat: caracteristicile firmei-mamă sau ale sistemului Întreprinderii multinaționale În ansamblul ei (ramura de activitate, naționalitatea, dimensiunea, gradul de internaționalizare, strategia Întreprinderii) ori caracteristicile filialei considerate (țara În care este implantată, talia, rezultatele, vechimea). De altfel, este utilă și examinarea separată a unor aspecte ale relațiilor Între firma-mamă și filială, cum ar fi participația la capital sau gradul de interdependență
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al finanțelor, deși În domeniile decizionale privind funcționarea Întreprinderii, În special (de exemplu, deciziile relative la personal, cu excepția numirii directorului general), sediul ține să-și exercite un control mai puțin strict, pe măsură ce talia Întreprinderii crește. Gradul de internaționalizaretc "Gradul de internaționalizare" Pentru a măsura gradul de internaționalizare al unei Întreprinderi multinaționale, se poate lua În calcul numărul țărilor În care Întreprinderea respectivă are filiale. Din păcate, nici relația dintre acest indicator și gradul de autonomie al filialei nu este evidentă, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
privind funcționarea Întreprinderii, În special (de exemplu, deciziile relative la personal, cu excepția numirii directorului general), sediul ține să-și exercite un control mai puțin strict, pe măsură ce talia Întreprinderii crește. Gradul de internaționalizaretc "Gradul de internaționalizare" Pentru a măsura gradul de internaționalizare al unei Întreprinderi multinaționale, se poate lua În calcul numărul țărilor În care Întreprinderea respectivă are filiale. Din păcate, nici relația dintre acest indicator și gradul de autonomie al filialei nu este evidentă, dacă se iau În considerare rezultatele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
respectivă are filiale. Din păcate, nici relația dintre acest indicator și gradul de autonomie al filialei nu este evidentă, dacă se iau În considerare rezultatele mai multor studii, prezentate În tabelul următor: Tabelul 21 - Relația Între autonomie și gradul de internaționalizare În diverse studii empirice 1 Fără Îndoială, un aspect important este acela că apare o corelație de tip pozitiv În studiile asupra autonomiei, În ceea ce privește funcțiile de comercializare și funcțiile conexe. Până la un anumit punct, studiul lui Brandt și Hulbert confirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În studiile asupra autonomiei, În ceea ce privește funcțiile de comercializare și funcțiile conexe. Până la un anumit punct, studiul lui Brandt și Hulbert confirmă acest rezultat, În măsura În care relația curbilinie observată În acest studiu indică faptul că Întreprinderile multinaționale cu un grad ridicat de internaționalizare acordă mai curând autonomie filialelor lor decât Întreprinderile care au filiale În doar câteva țări. Această relație pozitivă ar putea fi explicată prin faptul că, atunci când mediul În care societatea operează evoluează prin includerea unui număr tot mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să le facă față. În aceste condiții, sediul este „obligat” să acorde o putere de decizie mai mare filialelor sale. Totuși, studiind potențialul sinergic ce caracterizează Întreprinderile multinaționale, se va Înțelege de ce, În compensație, Întreprinderile cu un grad ridicat de internaționalizare exercită un control mai strict asupra deciziilor financiare ale propriilor filiale decât cele cu un grad de internaționalizare mai slab. Gradul total de autonomie ar putea fi, astfel, negativ În raport cu cel acordat de către multinaționalele implantate În doar câteva țări, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
filialelor sale. Totuși, studiind potențialul sinergic ce caracterizează Întreprinderile multinaționale, se va Înțelege de ce, În compensație, Întreprinderile cu un grad ridicat de internaționalizare exercită un control mai strict asupra deciziilor financiare ale propriilor filiale decât cele cu un grad de internaționalizare mai slab. Gradul total de autonomie ar putea fi, astfel, negativ În raport cu cel acordat de către multinaționalele implantate În doar câteva țări, ceea ce ar explica relația negativă observată Între gradul de internaționalizare și nivelul de autonomie În deciziile financiare. Strategia Întreprinderii
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale propriilor filiale decât cele cu un grad de internaționalizare mai slab. Gradul total de autonomie ar putea fi, astfel, negativ În raport cu cel acordat de către multinaționalele implantate În doar câteva țări, ceea ce ar explica relația negativă observată Între gradul de internaționalizare și nivelul de autonomie În deciziile financiare. Strategia Întreprinderii este un alt factor important care contribuie la explicarea nivelului de autonomie dorit de către firma-mamă. În studiul lui Kenter, toate multinaționalele analizate care doresc o strategie de creștere Încep prin a
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
imprevizibile apar și În structura cererii. În acest sens, o evoluție interesantă a fost apropierea gusturilor consumatorilor din lumea Întreagă pentru o serie de produse, În ciuda diferențelor naționale și culturale, fenomen considerat atât o cauză, cât și un efect al internaționalizării crescânde a piețelor. De fapt, o caracteristică importantă a situației economice actuale este internaționalizarea tot mai puternică a economiei mondiale, care determină numeroase Întreprinderi multinaționale și, În particular, grupurile de anvergură să ia În considerare propriile activități Într-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apropierea gusturilor consumatorilor din lumea Întreagă pentru o serie de produse, În ciuda diferențelor naționale și culturale, fenomen considerat atât o cauză, cât și un efect al internaționalizării crescânde a piețelor. De fapt, o caracteristică importantă a situației economice actuale este internaționalizarea tot mai puternică a economiei mondiale, care determină numeroase Întreprinderi multinaționale și, În particular, grupurile de anvergură să ia În considerare propriile activități Într-o perspectivă globală. Necesitatea de a menține costurile cât mai mici posibil și de a recupera
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de costuri, de talia pieței, de economie de scară și de localizare. Pentru a-și organiza activitățile, multinaționalele au În general nevoie de fluxuri de informații, natura și volumul acestor fluxuri fiind legate de amploarea, diversitatea, complexitatea și gradul de internaționalizare a activității lor. Acești factori, la rândul lor, determină nevoia de informații din punctul de vedere al comunicării raporturilor, al urmăririi, al aprecierii, al coordonării și al controlului. În acest sens, tehnologia modernă se caracterizează În primul rând prin volum
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
este legată de colaborarea echipelor pluridisciplinare; - globalizarea piețelor - creșterea volumului și riscurilor investițiilor au drept corolar necesitatea unui timp cât mai mic de recuperare a investiției, ceea ce obligă firma, din start, să considere piața mondială ca piața sa de referință; - internaționalizarea progresului tehnologic - baza progresului este mondială, iar acesta se desfășoară printr-o conjugare tot mai nuanțată cu utilizatorul final; - ajungerea la maturitate a piețelor și produselor existente și accentuarea concurenței - În prezent, la noi se constată saturația și oferta excedentară
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
precum și modificarea permanentă a mediilor politic și economic impun luarea În considerare a diferitelor categorii de riscuri care pot apărea În crearea alianțelor strategice. 3.9.11.1.1. Riscuri politicetc "3.9.11.1.1. Riscuri politice" Procesul de internaționalizare este Însoțit de multe riscuri. Riscul politic reprezintă posibilitatea ca investiția străină să fie restricționată de politicile guvernamentale din țara-gazdă. Cel mai sever risc politic Îl reprezintă confiscarea. În această situație, proprietatea firmei trece de la compania străină la țara-gazdă, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
confruntări concurențiale și avem mai puțin În vedere o posibilitate de cooperare. Cercetările făcute În domeniul dezvoltării alianțelor Între Întreprinderi dezvăluie un câmp de studiu din ce În ce mai vast. Pornind de la clasicele Înțelegeri, ele Înglobează astăzi toate tipurile de parteneriate, În scopul internaționalizării produselor, combinării sau difuzării tehnologiilor. În elaborarea unei strategii, nu trebuie să considerăm fiecare furnizor, client sau concurent ca fiind un dușman, pe seama căruia trebuie să realizăm profituri imediate. Cei care au Înțeles cel mai bine acest lucru sunt constructorii
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
diferite țări. De asemenea, trebuie făcută o distincție Între carteluri și alianțe. În timp ce cartelul este considerat a fi contrar progresului economic, alianțele și-au demonstrat avantajele În termeni de politică industrială. Alianțele permit dezvoltarea de produse sau tehnologii noi, precum și internaționalizarea rapidă a activităților Întreprinderii. Din punctul de vedere al politicii economice, alianțele se deosebesc de Înțelegeri. Dacă alianțele permit ameliorarea valorii percepute de client, Înțelegerile au ca efect degradarea acesteia. Pe planul inovării și al globalizării, cooperarea creează În loc să stagneze
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tip de alianțe reunesc Întreprinderi aparținând unor sectoare diferite de activitate. Ele apar ca un mijloc prin care Întreprinderile Își extind activitatea În domenii noi pentru ele, domenii care corespund activităților partenerilor. Căile de realizare a acestor alianțe sunt: a) internaționalizarea; b) integrarea verticală; c) diversificarea. Joint-venture multinaționaletc "Joint‑venture multinaționale" Un joint-venture multinațional asociază Întreprinderi aparținând unor țări diferite; unul dintre parteneri dezvoltă un produs pe care caută să-l distribuie Într-o anumită țară, iar altul permite accesul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]