1,350 matches
-
proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe ori este contraindicată în cazul elevilor cu deficiențe, deoarece prin această metodă este favorizată memorarea mecanică. Experiența practică a demonstrat necesitatea combinării metodelor interogative cu celelalte metode (expozitive, demonstrative, activ‑participative); astfel se înlătură monotonia, sunt stimulate gândirea și concentrarea atenției, condiții necesare în obținerea succesului la elevii cu cerințe speciale. Metodele de simulare (bazate pe jocul didactic și dramatizare) pot fi aplicate cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
rezultatele obținute și rezultatele scontate (prevăzute în obiective) și, pe de altă parte, identifică nivelul eficienței activității în funcție de modul de valorificare a tuturor resurselor utilizate în activitatea didactică. Pentru a sprijini înțelegerea demersului de proiectare didactică, vă prezentăm un cadru interogativ (propus de Miron Ionescu în lucrarea Demersuri creative în predare și învățare, apărută în anul 2000) menit să ghideze efortul de proiectare a activităților instructiv‑educative și recuperativ‑compensatorii: Un proiect de lecție eficient se caracterizează prin: - adecvare la situații
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
printr-o sinceritate aproape violentă, netrucată, dar pătimașă: „tot ce aș putea atinge/ și nu ating/ tot ce aș putea înțelege/ și nu înțeleg/ tot ce aș putea fi/ și nu sunt” (Autoportret). Multe texte au în componența lor fragmente interogative sau se constituie ele însele în întrebări rostite șovăielnic, cu o disperare surdă: „ce mai aștept acum/ când nimic nu mai aștept?!/ mi-am numărat cu atenție/ toate malformațiile/ neputințele toate/ și nenorocul întreg,/ cu suflet ușor,/ în sufletul meu
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
limbajului. Poezia constituie în mod esențial o formă de comunicare cu lumea, cu celălalt și cu acel Cuvânt primordial (se poate recunoaște aici înrâurirea lui Nichita Stănescu, aspirația sa spre cosmic). Ceea ce caracterizează versul lui P. este o religiozitate vie, interogativă, precum și simplitatea dicțiunii poetice. Cu toate că unele poeme sunt celebrări melodioase ale unor emoții sau întâmplări reale, multe reușesc să ridice evenimentul la nivelul unei epifanii, astfel încât Plâng, nu plâng merită să fie reținut dincolo de calitatea sa de experiment lingvistic „filoromân
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
atins de frenezia ipostazierilor, nebunul satului (Valter), rigă Crypto închis în bibliotecă ori „prinț victorios al milei”, prințul Jumătate („nu vă temeți, mi se-întâmplă/ atât de rar să mă ridic în picioare/ în vremea veselă a vieții mele”) monologhează interogativ în numele însumării actoricești care îi compune existența: „Ce suntem? ce suntem? Un fel de fantomă a fugii/ un fel de formă a popasului/ cu sufletul continuând să fugă/ un fel de suspin al febrilității”. Cum spune Lucian Raicu, „poezie torturată
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
popasului/ cu sufletul continuând să fugă/ un fel de suspin al febrilității”. Cum spune Lucian Raicu, „poezie torturată de neliniști lucide, nutrită însă de zonele mai adânci, halucinante, ale reprezentării. O conștiință sensibilă, în stare de continuă pândă și tensiune interogativă.” Acest teribil „simț al fragilității lucrurilor”, observat de Eugen Simion, alături de fervoarea ipostazierilor, marchează materia interogativă: „și ce să fac singur cu atâta dreptate?”, dacă se va deschide o ușă, „cine va veni către noi?” Retorica lui „la ce bun
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
poezie torturată de neliniști lucide, nutrită însă de zonele mai adânci, halucinante, ale reprezentării. O conștiință sensibilă, în stare de continuă pândă și tensiune interogativă.” Acest teribil „simț al fragilității lucrurilor”, observat de Eugen Simion, alături de fervoarea ipostazierilor, marchează materia interogativă: „și ce să fac singur cu atâta dreptate?”, dacă se va deschide o ușă, „cine va veni către noi?” Retorica lui „la ce bun?” domină maturitatea și setea de amurguri a acestei poezii. Odată cu Viața obligatorie și Spectacol amânat, detașarea
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
amurguri a acestei poezii. Odată cu Viața obligatorie și Spectacol amânat, detașarea lucidă de care vorbea Gheorghe Grigurcu, ironia și distanțarea postmodernă formează „o speță de malefic minor, o descompunere asimilabilă, pe alocuri suavă”: după incendiile discursive ale începutului și combustia interogativă de mai târziu, ceea ce rămâne în final este tocmai „fumul mic al ironiei”. Totul e punctat de vocabulele miniaturalului, ale derizoriului, ale fragmentarului: „câteva”, „mărunte”, „puține”, „mică”. „Ironia, mica noastră Grecie” se proiectează acum în lucirile crepusculare ale epilogului imperiul
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
mai ales delimitarea privind „marea trecere”(râul) văzută la nivelul materiei cvasianonime, desemnată ca „viață fără nume”. Tema de adâncime și obsesia fundamentală constă într-o meditație, caracteristică pentru lirica modernă, care își conține și comentează propria definiție. Discursul liric interogativ este susținut de lanțul tensional „între ființa rostitoare și lucruri, între verb și lumea obiectelor, între poet și cuvintele moștenite” (Ion Pop). Fiind un virtuoz al imaginii, M. realizează o conjugare între planurile notației concentrate și austere asupra lumii elementare
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
chemată și eseistul este nevoit s-o ia în seamă. Deșertul... e, în esență, o meditație despre bătrânețe, suferință și, fatal, despre moarte. Istoria rămâne pe plan secund și nu este evocată decât ca să justifice fantasmele proiectate de un spirit interogativ în conflict permanent cu le dehors și le dedans. O scenă memorabilă este aceea în care copilul din Lisa Făgărașului ajunge la București la Liceul „Spiru Haret” îmbrăcat în costum tradițional, speriat de lumea din jur, blocat într-o tăcere
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
în următoarele tipuri de metode: a) metode de comunicare orală, subdivizate în: - metode expozitive, din care fac parte: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, microsimpozionul, instructajul etc.; - metode interogative (conversative, dialogate) precum: conversația euristică, discuțiile în grup, dezbaterea, discuția-dialog, consultația în grup, preseminarul, seminarul, dezbaterea de tipul „mesei rotunde”, dezbaterea „Philips-66”, brainstormingul (asaltul de idei), colocviul etc.; - metoda problematizării - de instruire prin rezolvarea unor situații-problemă. b) metode de comunicare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță (1974), abordarea fenomenului artistic contemporan din perspectiva unei gândiri marxiste eliberate de dogmatism. Necesitatea reexaminării conceptelor estetice tradiționale (techne, ars, mimesis), în vederea stabilirii „locului și rolului artei în societate”, conduce demersul interogativ, pe urmele lui Freud, Marcuse, Fromm sau Adorno, spre cele mai importante probleme ale relației dintre artă și societatea industrială: problema kitsch-ului, politizarea mesajului estetic, raportul dintre normal și patologic în artă, rolul pieței în impunerea valorii estetice. Problematica
ACHIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
XVI-lea, după modelul scrierii grecești, fiind redat prin punct și virgulă. După un secol, semnul Întrebării este folosit Într-o formă asemănătoare cu cea de astăzi. Faptul că semnul Întrebării se pune doar la sfârșitul propozițiilor și al frazelor interogative poate crea anumite dificultăți pentru cititor, care nu cunoaște de la Început sensul interogativ al propoziției sau frazei respective. Pentru a remedia acest neajuns, limba spaniolă, de pildă, folosește semnul Întrebării În formă răsturnată și la Începutul propoziției sau al frazei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un secol, semnul Întrebării este folosit Într-o formă asemănătoare cu cea de astăzi. Faptul că semnul Întrebării se pune doar la sfârșitul propozițiilor și al frazelor interogative poate crea anumite dificultăți pentru cititor, care nu cunoaște de la Început sensul interogativ al propoziției sau frazei respective. Pentru a remedia acest neajuns, limba spaniolă, de pildă, folosește semnul Întrebării În formă răsturnată și la Începutul propoziției sau al frazei. Sub influența limbii spaniole, s-a Încercat și la noi introducerea acestei metode
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a Încercat și la noi introducerea acestei metode, dar procedeul a rămas izolat. În general, nici acest semn nu creează mari dificultăți. Iată câteva reguli de utilizare a semnului Întrebării: - după cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze cu caracter interogativ: „Iar vrei să te pupe cucul armenesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua? (I. Creangă) sau „Să fie și din cauza absenței oricărui cuvânt Însoțitor, iarăși ca atunci când este are funcție predicativă?” (I. Iordan); - Într-o
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și din cauza absenței oricărui cuvânt Însoțitor, iarăși ca atunci când este are funcție predicativă?” (I. Iordan); - Într-o conversație, când unul dintre interlocutori răspunde prin mimică și gesturi: „- Ei, da! și Costică... - ? - Costică Arion...” (I.L. Caragiale). - după titlurile constituite din propoziții interogative directe: Ce-i de făcut? (N. Cernîșevski). Nu se utilizează semnul Întrebării după propoziții interogative indirecte, inclusiv atunci când acestea se constituie În titluri: „Cum am Învățat românește” (C. Negruzzi); „Se-ntreabă ce să facă” ( G. Topîrceanu); „Gheorghieș, copilul, are să-l
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Într-o conversație, când unul dintre interlocutori răspunde prin mimică și gesturi: „- Ei, da! și Costică... - ? - Costică Arion...” (I.L. Caragiale). - după titlurile constituite din propoziții interogative directe: Ce-i de făcut? (N. Cernîșevski). Nu se utilizează semnul Întrebării după propoziții interogative indirecte, inclusiv atunci când acestea se constituie În titluri: „Cum am Învățat românește” (C. Negruzzi); „Se-ntreabă ce să facă” ( G. Topîrceanu); „Gheorghieș, copilul, are să-l Întrebe ce i-a adus de la târg” (Beldescu, 1995, p. 84); „Cum Îi numesc pe
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
oltenească”, „Domnul de rouă” (unde e cooptată în redacție), „Graiul femeii”, „Presa Olteniei”, „Pământul”, „Vatra”, „Revista femeilor române” ș.a. Cu Poeme pentru adormit durerea (1937), este remarcată de G. Călinescu. Avatarul liric al poetei stă sub semnul inițierilor argheziene, duhul interogativ și cadența Psalmilor îndeosebi urmărind-o cu ecoul lor o vreme; sunt vizibile interferențele (notele livrești, cenzurarea gestului retoric) exprimând tendința de „sincronizare” cu modalitățile lirismului și cu vocile afine ale propriei generații (Paul Constant, Sorana Țopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
conectorilor conjuncționali; extensie minimă a textului; sărăcia epitetelor descriptive; prezența apăsată a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor de subiectivitate: prezența eului, constatările și valorizările personale; prezența dublei întreruperi, gestionarea anume a începutului și sfârșitului; folosirea verbelor performative: interogativ, imperativ, vorbire indirectă; gestionarea informației - de la simplu la complex; saturarea contextuală: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, De ce?. Orice articol de ziar este un telefon matinal: scurt, dinamic, la obiect. Superficial și obosit, cititorul răsfoiește ziarul între două feluri de mâncare. Privirea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
instituții cine să fie concediat, să nu mai poată câștiga în oraș o pâine, iar din când în când o face lată: urlă, vociferează, trage cu revolverul, fiindcă i s-a năzărit că opoziția vrea să răstoarne guvernul. Tipologia atacurilor (interogativ, citat, narațiune, proverb, descriptiv, paradoxal, umoristic, constatativ, filosofic, cu adresare directă, sumar sau amânat) poate fi simplificată: atac direct și indirect. Unul declară de la început elementul cel mai important al articolului; altul preferă să sugereze, mizând mai puțin pe curiozitatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
efectul este umoristic: Nu mor caii când vor câinii. Doar investitorii japonezi mor când vor câinii maidanezi. Sau vreun rocker român moare, tot ca un câine, când vor sergenții americani să dea prioritate (Academia Cațavencu, nr. 6, 2006, p. 19). Interogativ. Folosit ca atare (printr-o întrebare) sau prin balansul provocat între teză și antiteză, acest atac poate fi extrem de incitant la lectură, dacă nu cade în retorism. Ex abrupto. Credem că acest atac acoperă alte tipuri de început: concluziv, portret
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
politic avea o casă de vacanță la Colombey, unde s-a retras după demisia sa. Lăudat în manualele de jurnalism pentru inteligență și condensare informativă, acest exemplu ni se pare, dimpotrivă, un eșec, la limita impietății. Folosiți cu măsură titlurile interogative: „Cum să slăbim eficient?”. Nu abuzați de negații, mai ales când sunt banale: „Nu mâncați orice, pentru a nu vă îmbolnăvi”. Limitați-vă la un singur verb, mai ales dacă este puternic: „Toate sforile se trag la Cotroceni”. Evitați abuzul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ce doriți să discutăm? Ce anume vă interesează?”. Evitați întrebările: închise („Sunteți sau nu de acord cu...?”), complicate sau stufoase, de tip vamă („Ce aveți de declarat?”), complicate, psihologizante („Ce ați simțit când...?”), pasive („Cum comentați...?”), în oglindă (a repeta interogativ o parte din afirmația interlocutorului). Atenție: în unele situații, această reluare, cu scopul de întărire, sporește încrederea și empatia între parteneri. O nuanță de uimire, de admirație etc. îl fac pe intervievat să insiste asupra aspectului, să nu se întrerupă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și El În registru oficial: Tovarășe/ucenicule! ™f' Ö p£rei (eph’ ho parei) pune mari probleme de sens. Dacă Îl interpretăm pe hetaire ca pe o apelațiune ironică, atunci partea a doua a spusei lui Isus ar merge tradusă interogativ: „Pentru asta ești aici?” Personal Înclin spre altă soluție. Dialogul dintre Isus și Iuda, spuneam, se desfășoară Într-un registru oficial: unul Își recunoaște Învățătorul, ghidul spiritual, celălalt Își recunoaște elevul: `Eta‹re, ™f' Ö p£rei Înseamnă: „Tovarășe/prietene
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
străin în lumea oamenilor, ale căror manifestări i se par hilare, artificiale. Mult mai adevărate, mai coerente par spectacolele propriu-zise - filmul, teatrul, panopticumul. Varietatea, schimbarea, repetarea, dispersarea, inutilitatea constituie cadrele ireale ale „bizarei aventuri de a fi om”, o rătăcire interogativă până la demență, într-o perfectă solitudine și imposibilitate a comunicării. Totul se reduce la vedere („sunt numai vedere”, spunea și Bacovia), la privirea penetrantă, corozivă. A nu accepta ordinea „evidentă” a lumii, a-ți pune o singură întrebare fundamentală asupra
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]