541 matches
-
cuprinde toate circuitele organizate după anumite reguli, precum și staționările dorite sau nedorite ale mărfurilor și ambalajelor. Raționalizarea acestui flux presupune respectarea unor condiții: ▪ reducerea numărului de circuite ale fluxurilor de mărfuri; ▪ ordonarea logică a diferitelor părți componente ale fluxului; ▪ evitarea intersectării fluxului de mărfuri și ambalaje cu cel al clienților. Depozitarea mărfurilor se referă la păstrarea mărfurilor În afara spațiilor de vânzare, cu scopul de a le pune la dispoziția clientelei, la un moment dat, pentru o vânzare continuă. Pentru a se
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
și aventură a limbajului, - cum se poate ușor observa din felul în care se construiește textul. În linii mari, tehnica simultaneistă remarcată și în Ulise se păstrează, cu amintita succesiune a perspectivelor asupra unor spații discontinue ale „realului” și permanenta intersectare a nivelelor imaginarului. Între punctele de „comutare” a unghiului de vedere, unul sau altul dintre elementele caracteristice pentru „definiția” lirică a secvenței respective se transformă, la rândul său, în nucleu generativ al unei întregi serii de imagini, ca tot atâtea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de marketing focalizat pe resursa umană. Această teorie Își propune să evidențieze pattern-uri, modele de comunicare la nivelul consumatorilor, preferințe și gusturi și trăsături de personalitate dominante la categoria de consumatori analizată. Tipurile de dispoziții au fost obținute prin intersectarea a trei axe: emoțional logic, organizat-spontan, abstract-concret. Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și negativul fundalului și dialogul dintre structurile materiale ale unei fețe de masă bogat orna- mentată cu motive florale, amintesc de inter- pretări olandeze din secolele trecute, în com- plementaritate cu jocul geometric al cărților și jurnalelor de pe masă, cu intersectări ale unor direcții oarecum imprevizibile, dar care se tem- perează în prezența sfeșnicului cu lumânare vertical, axial ca brațul unei balanțe pe mijlocul cadrului. În lupa circulară din stânga se reflectă un fragment de lumânare amintindu-ne fie și pentru o
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de evenimente care le intersectează povestea. În fiecare din aceste momente ale existenței lor posibile, trandafirii albi, galbeni sau roșii, florile de măr sau garoafele albe și roz pot fi subiecte ale unor posibile descrieri particulare, adecvate numai datorită acestor intersectări. Și fiecare dintre aceste posibile descrieri particulare este un efect al narativizării și este o formă narativă ireductibilă a picturii. Prin discursul narativizant privirea ritmanalitică generează un fel de coerență care nu apare în datele picturale, dar care atașează vântului
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de artă? Cei care răspund negativ susțin că termenul operă de artă este un concept de tipul asemănare de familie. Conform acestui punct de vedere, operele de artă, în uriașa și ireductibila lor varietate, dau la iveală modalități complexe de intersectare în asemănări și deosebiri. Ceea ce intră în categoria artei depinde cel puțin în parte, de deciziile variabile istoric, cu privire la cum anume ar trebui evaluate asemenea similarități și diferențe. Conform perspectivei extreme, părțile interesate de un aspect pur economic, de ceea ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mic, pentru a echilibra un element corespunzător din partea de jos. În timp ce crucea orizontală este pur centrică, numai cea verticală arată centricitatea supusă influenței sistemului excentric, reprezentată aici de atracția gravitațională. În consecință, centrul figurii care era limitat la punctul de intersectare din planul orizontal anexează bara verticală și o preschimbă într-un centru extins. Toate aceste proprietăți dinamice atât de evidente în structura simplă a crucii vor fi prezentate acum ca determinante active în compoziția operelor de artă. Centrul vizual inferior
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pictat pe peretele unei peșteri preistorice nu se află în nici un fel de raportare față de ceea ce ocupă spațiul înconjurător, deși, într-un sens pur vizual, artistul paleolitic poate arăta o oarecare sensibilitate în distribuirea formelor pe o suprafață. În pofida tuturor intersectărilor și suprapunerilor, artistul pare să se concentreze asupra unui singur animal, rupt de context. Dar de îndată ce arta îl arată pe om în lumea sa, trebuie să-l și situeze în spațiu, iar pentru aceasta este aproape indispensabilă o delimitare precisă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a nu fi turtit de această asimetrie a spațiului perceptibil. Dată fiind structura laxă a pătratului, suntem îndreptățiți să-i definim proporțiile vizuale mai pe larg decât îngăduie măsurătorile. Deci, pe de o parte, pătratul constituie un patrulater caracterizat de intersectările sub unghi drept al orizontalelor cu verticalele. Pe de altă parte, simetria centrică a formei sale subliniază centrul de echilibru. Faptul produce o ambiguitate care uneori nu se neutralizează pe deplin. Într-o operă timpurie a lui Rafael, de exemplu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
superficial. Pătratul, cu servituțile față de grila gravitațională, utilizează resursele formatelor rectangulare de a se raporta ferm la existența pe această lume. Nu este vorba de o excludere a spiritualizării subiectului, dar, așa cum echilibrarea centrului pătratului tinde să se realizeze pe seama intersectării coordonatelor lineare, subiectul are posibilitatea elevării temei definind-o prin intersectarea orizontalei terestre cu verticala eterică. Compensând dominarea fiecăreia dintre dimensiunile spațiale, pătratul poate stăvili înrâurirea mundană și sugera o stare atemporală. De aceea el este un format potrivit pentru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de a se raporta ferm la existența pe această lume. Nu este vorba de o excludere a spiritualizării subiectului, dar, așa cum echilibrarea centrului pătratului tinde să se realizeze pe seama intersectării coordonatelor lineare, subiectul are posibilitatea elevării temei definind-o prin intersectarea orizontalei terestre cu verticala eterică. Compensând dominarea fiecăreia dintre dimensiunile spațiale, pătratul poate stăvili înrâurirea mundană și sugera o stare atemporală. De aceea el este un format potrivit pentru artiștii care urmăresc prezentarea unei lumi stabile. În artele plastice, două
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a dat roade, ascendența unei culturi de masă explicând că studiul practicilor culturale, în cazul generației criterioniste, se pune în termeni specifici. Pe de altă parte, atenția focalizată asupra istoriei intelectuale implică, de asemenea, descifrarea unui registru important, cel al intersectării dintre cultural - în cazul de față teologic - și politic. De aceea, obiectivul major al demersului nostru vizează interpretarea, din perspectiva istoriei culturale, a relației dintre intelectualitate și Ecclesia, ca o ecuație reală care a reglat, până la un punct, mecanismul de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
identitare relevă faptul că fiecare din membrii unui grup Încorporează un set diferit de reprezentări. Nevoia de cunoaștere primează În descoperirea complexității identitare sociale, iar toleranța este În strânsă legatură cu atingerea scopurilor privind Înțelegerea complexității intergrupale. Un exemplu de intersectare a complexității identității sociale poate fi cazul unui compartiment, să zicem profesoral, din cadrul unui liceu. Într-un asemenea compartiment lucrează 30-40 persoane. Acestea pot fi Împărțite În grupe pe diferite criterii: se pot forma două grupe după criteriul vârstei (tineri
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Silvia – Oana DONDAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93105]
-
membri, dar nu un motiv de a-i exclude din grup pe cei care acceptă cu greu schimbările, ci trebuie Încercată o cale de interrelaționare pentru operativitatea și eficientizarea proiectelor profesionale. Toleranța, respectul reciproc trebuie să fie factori decisivi În intersectarea complexității identității sociale. Este dificil să discutăm despre complexitate socială, pentru că Începem să conștientizăm lucruri la care nu ne gândisem, să facem diverse conexiuni cu sinele nostru și al altor indivizi, să realizăm că uneori suntem nimic și alteori suntem
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Silvia – Oana DONDAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93105]
-
o puternică individualitate.Bineînțeles că această individualitate,conform metodei realiste,nu vine în contradicție cu așa-numitul caracter tipic manifestat în împrejurări tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare:socială,erotică și morală. Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea jocului din ce în ce mai aprins‟‟ executat cu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
reproducerea subiectului însuși și permite și reproducerea mișcării, ca reflex în apă sau dublu în oglindă); complexul lui Œdip, complexul Fedrei, dar și, mutatis mutandis, complexul Meșterului Manole − asimilat vocației creatorului care (se) sacrifică pentru opera sa. Urmează o altă intersectare metodologică, de această dată cu analiza de tip lacanian. Thomas preia conceptul de imagine-oglindă și noțiunea complexă de iluzie speculară, pe care o definește drept o confuzie cvasi-totală între model și reproducere (ușor de realizat, spre exemplu, în cinematografie; este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
definit ca act al scrierii ce necesită un act al citirii. Operele scrise aparțin limbajului și, prin urmare, pot aparține și literaturii. Distincția între operele scrise non-literare și opere scrise literare se face prin valențele noțiunii de "act" exprimate prin intersectarea cu tropii ontologici ai artei. Prin intermediul tropilor ontologici un text scris capătă valențe literare de tip teoretic. Opera literară este un întreg autonom divizat în două categorii, entitățile obiectului și entitățile de înțeles. În cadrul literaturii aveam un obiect individual cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
coopera cu alte persoane, participînd la activități comune; a învăța să fii, este un element important, ce le încoronează pe primele trei.Desigur că toate aceste patru căi ale cunoașterii formează un tot unitar, deoarece între ele există numeroase suprapuneri, intersectări și schimburi. Cu toate acestea, educația s-a concentrat pînă nu de mult, în special, dacă nu exclusiv, pe a învăța să știi și, într-o mai mică măsură, pe a învăța să faci. Celelalte două elemente fiind lăsate la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
mod de redare a materialității, este gravura în dăltiță (burin). Posibilitatea de a lucra sub lupă a permis nuanțarea unor detalii imposibil de realizat în alt chip. După cum se poate observa, semnele figurate în tehnica aquaforte permit o serie de intersectări și de mișcări sinuoase ale liniei, reușind să acopere toată plaja materială a formelor figurate. Dacă în cazul lui Rembrandt structura lineară ne descoperă și starea emoțională a artistului, în cazul lui Van Dyck (Fig. 10) liniile care figurează prin
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
prin perfecționările aduse tehnicii xilografie - lemn în cap. Fig. 43. Jan Saenredam după Hendrik Goltzius. „Pallas Athena”. Gravură în dăltiță. 1590. AQUATINTA Dacă în cazul aquafortei și al tehnicii în dăltiță semnul plastic definitoriu îl constituie linia și jocul de intersectări stabilite cu ajutorul ei, de data aceasta, în tehnica aquatinta, semnul specific este pata. După cum sugerează și numele, este vorba despre un tip de gravură ce se bazează pe corodarea cu acid, numai că țelul urmărit este acela de a obține
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
când, pe axa care unește cele două alei se află un aliniament de arbori sau o construcție, chioșc, parter, oglindă de apă. Două alei se pot intersecta sub orice unghi, cu condiția de a-și păstra axele în continuare. La intersectarea a 4 alei se va evita îngustarea porțiunii comune, sugerându-se chiar forme largi pătrate sau circulare (după Iliescu A.-F. și col., 2001). Circulația în parcuri și grădini Este sistematizată în funcție de: structura stradală exterioară, care determină poziția intrărilor și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de faptul că această noțiune se actualizează Întotdeauna la plural: fiecare Încearcă mai multe sentimente de apartenență. Orice individ aparține, simultan și/sau succesiv, mai multor grupuri, și aceasta la diferite niveluri, În funcție de configurații variabile (inclusiv prin incluziuni, juxtapuneri sau intersectări ale acestor apartenențe): „O identitate se definește ca o construcție permanentă de caracteristici și apartenențe simbolice care marchează limite variabile Între două polarități: Înăuntru și În afară. Între cele două polarități ș...ț, există spații mixte, metisate, care interferează și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
însă, discuția despre relații interculturale poate fi considerată redundantă: interculturalitatea implică în mod definitoriu interacțiunea. Dacă ar fi să considerăm interculturalitatea o mulțime matematică (și un concept operațional, în același timp) și intertextualitatea la fel (dar și o funcție), rezultatul intersectării celor două ar fi mulțimea reprezentată de inferențele nerezolvate, luate în discuție de cercetările asupra comunicării interculturale. Acest domeniu este abordat din multiple puncte de vedere, printre care se remarcă: perspectiva antropologiei aplicate și a psihologiei sociale americane și perspectiva
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vedere relațiile dintre text și discurs, așa cum sînt ele înțelese în lingvistica textuală și în analiza discursului, textele sînt combinații de tipuri de discurs, dintre care unul dominant. Planul textului nu se confundă astfel cu planul discursului, fiind rezultatul intersectării tipului de discurs dominant (tipul major) cu mai multe tipuri subordonate (minore), fiecare actualizat prin diverse strategii lingvistice într-un anumit punct al textului. Posibilitățile de combinare sînt, practic, infinite, deoarece tipul dominant se poate regăsi în miniatură și în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]