827 matches
-
fost înglobată în domenii de cercetare mai largi, a căror influență se manifestă și astăzi. Multă vreme s-a crezut că doar istoria relațiilor diplomatice, relatările privind războaiele, descrierea evoluțiilor crizelor internaționale, istoria forțelor militare pot face lumină în privința relațiilor interstatale, domeniul fiind astfel subsumat studiului istoriei politice. Nemulțumirile față de o asemenea abordare veneau în principal din neputința acestui domeniu de a oferi căi de modificare a relațiilor internaționale, ca și față de nivelul relativ scăzut de conceptualizare propriu științelor istorice. Un
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
generalizarea aspirațiilor lor morale. Aceasta este o formă ascunsă de politică imperialistă, dar care nu trebuie să devină categorie obiectivă de analiză a moralității statelor sistemului internațional. Deși puterile majore sunt cele care impun regulile după care se ghidează relațiile interstatale, totuși trebuie evitată situația în care acestea urmăresc să transforme sistemul după chipul și asemănarea lor. Acest lucru ar antrena o libertate și mai mică a puterilor minore ale sistemului de a acționa în relațiile internaționale. În plus, această situație
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
amenințării cu forța între state nu a mai fost decât o parte dintr-un întreg mult mai larg, toate preocupările intelectuale legate de posibilitatea utilizării coerciției între actorii internaționali fiind grupate în subdomeniul Studiilor de Securitate. Prin importanța consecințelor, conflictele interstatale au obligat fiecare dintre curentele teoretice majore din Relațiile Internaționale să propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru confruntările armate dintre actorii suverani a fost unul dintre criteriile de diferențiere cele mai importante
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
nu se putea considera la adăpost de un eventual conflict nuclear în care s-ar fi confruntat Statele Unite și Uniunea Sovietică. Perioada postbelică a cunoscut mai multe confruntări armate, cu sau fără implicarea celor două superputeri. Această realitate a conflictului interstatal a modelat timp de decenii abordarea securității. Problematica legată de război sau de posibilitatea ajungerii la el fie că se concentrează asupra duratei, intensității, mizei, participanților sau asupra oricărui alt aspect al unui conflict violent, manifest sau nu, între două
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
raporturile dintre state sau dintre acestea și organismele de importanță mondială. Rolul statului în dinamica de ansamblu a societății contemporane s-a redus într-o măsură însemnată, ca efect al globalizării. Multe dintre problemele politice specifice epocilor anterioare (conflicte militare interstatale, invazii, războaie civile, protecționism economic etc.) și-au restrâns aria de acțiune. Un rol important în raporturile actuale dintre state îl dețin în prezent marile grupuri financiar-bancare transnaționale și organismele politice internaționale. În acest nou context, lumea contemporană se confruntă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
se confruntă cu o serie de probleme politico-geografice, a căror rezolvare este tot mai mult urmărită la nivel global sau regional. Ca urmare imediată a mobilității unor forme de poluare transfrontalieră a aerului și a apei, se declanșează stări conflictuale interstatale sau se adâncesc animozități mai vechi, generate de alte cauze. Uneori, premizele reale sunt apreciate corect și, raportate la posibilitățile de combatere a fenomenelor respective, îndreptățesc o serie de atitudini revendicative. Alteori însă, într-o măsură apreciabilă, stările respective sunt
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de biologie și chimie CAPITOLUL IX 1997 Tratatul Româno-Ucrainean Sacrificiu istoric sau sacrificarea istoriei Raporturile românilor cu Ucraina se particularizează prin relații la nivel populațional căci statul ucrainean este o creație recentă pentru a putea vorbi de tradiția în relații interstatale. Trecutul Ucrainei a însemnat lungi perioade de ocupație străină și lupte în special cu năvălitori tătari sau țările în componența cărora s-au aflat - Polonia, Lituania, Rusia. Popor viguros, talentat, s-a bucurat de puține și scurte perioade de independență
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care sa fie susținută și acceptată în urma unei implementări eficiente. * Analiza amplă a amenințărilor: O mare varietate de amenințări ar trebui luate în considerare în formularea unei SSAI: amenințările economice și sociale (inclusiv pandemiile și dezastrele naturale și accidentale), conflictele interstatale, conflictele interne, terorismul, armele de distrugere în masă și criminalitatea transnațională. * Evaluare sinceră și obiectivă a instrumentelor și datelor supuse analizei. * O SSAI ar trebui să evalueze sarcinile fiecărui organism guvernamental, în ceea ce privește amenințările identificate, precum și politicile actuale pe probleme de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
67 "Avem mijloacele și capacitatea de a eradica foametea și sărăcia de pe Terra, ceea ce ne lipsește este voința de a o face". (Summit-ul Pământului, Rio+20, 2012) În ultimele decenii, principala formă de conflict violent a evoluat de la razboaiele interstatale la diverse forme de violență, unde implicarea actorilor non-statali au schimbat paradigma conflictului. Spre deosebire de Războiul Rece, formele actuale de violență nu au un obiectiv politic sau ideologic clar, deci nu se mai pot analiza doar cu instrumentele tradiționale prin diplomație
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agricultură și politicile de mediu - impunând securitatea agroalimentară la nivel global, pentru a gestiona riscurile și vulnerabilitatile din acest sector și a preveni o insecuritate alimentară. Dacă paradigma de securitate tradițională și-a concentrat atenția, mai mult, asupra războaielor civile interstatale majore, alte forme de violențe politice au devenit amenințări la adresa securității sociale în societatea contemporană, diminuând astfel capacitatea guvernelor de a răspunde la crizele prelungite. Deși în trecut se evitau explicațiile mono-cauzale generatoare de conflict, insecuritatea alimentară acută poate fi
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
părți ale lumii.75 Crearea și menținerea unui echilibru economic internațional prin încurajarea statelor din lumea a treia spre un avânt economic s-a aflat pe agenda internațională, de asemeni „asigurarea bunăstării viitoare" este un subiect important. ; ; importante relații viitoare interstatale în secolul XIX." Carta O.N.U. este cea care conturează obiectivele majore ale organizației: menținerea păcii și securității internaționale,dezvoltarea relațiilor de prietenie între națiuni, cooperarea în rezolvarea problemelor internaționale și promovarea respectului pentru drepturile omului, dar nu în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
făceau parte din acest sistem cum ar fi fost istoria actuală a omenirii? Este într adevăr o întrebare dificilă cu atât mai mult pentru că trecutul nu poate fi schimbat dar totuși din trecut se poate învăța. După numeroase conflicte interetnice, interstatale și două războaie mondiale, omenirea este conștientă de semnificația unor confruntări directe. Iar distrugerea inamicului astăzi nu mai poate fi considerată o victorie ci mai degrabă o înfrângere adusă la adresa umanității. Războaiele au existat, există și vor exista, fac parte
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a statelor semnatare, a liberii dezvoltări a instituțiilor, indiferent de regimul lor politic și social. “Reluând teza autoapărării, formulată mai general în Tratatul Briand-Kellogg, convențiile de definire a agresiunii statuau pentru prima oară reguli precise de conviețuire și de comportare interstatală, dând astfel o temelie trainică și concretă securității europene”. Un merit deosebit în realizarea acestui act pozitiv l-au avut Litvinov, ministrul de externe al U.R.S.S. și ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu. Cu prilejul semnării tratatului de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
aderării noastre la Uniunea Europeană. CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL EVOLUȚIEI ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE Necesitatea colaborării dintre state în diferite domenii (politic, economic, social, tehnic, cultural etc.) ale relațiilor internaționale a dus la crearea unui număr tot mai mare de organizații internaționale interstatale, guvernamentale. Primele organizații internaționale au fost construite în domenii limitate ale vieții internaționale, în secolul al XIX-lea, și anume Uniunea Telegrafică Internațională (1865) și Uniunea Poștală Universală (1874), ca urmare a dezvoltării mijloacelor de comunicație și comerțului internațional. Pe
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
internaționale au fost construite în domenii limitate ale vieții internaționale, în secolul al XIX-lea, și anume Uniunea Telegrafică Internațională (1865) și Uniunea Poștală Universală (1874), ca urmare a dezvoltării mijloacelor de comunicație și comerțului internațional. Pe măsura dezvoltării raporturilor interstatale au apărut alte organizații internaționale, care, după înființarea Organizației Națiunilor Unite au devenit instituții specializate ale acestei organizații mondiale. Prima organizație cu caracter universal, Societatea Națiunilor cu sediul la Geneva, cu activitate în multiple domenii ale raporturilor interstatale, a luat
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
dezvoltării raporturilor interstatale au apărut alte organizații internaționale, care, după înființarea Organizației Națiunilor Unite au devenit instituții specializate ale acestei organizații mondiale. Prima organizație cu caracter universal, Societatea Națiunilor cu sediul la Geneva, cu activitate în multiple domenii ale raporturilor interstatale, a luat naștere după primul război mondial, în special ca un instrument de asigurare a păcii și dezvoltării cooperării multilaterale între state. Intrat în vigoare în 1920, Pactul Societății Națiunilor, și-a încetat existența după anul 1940 (începutul celui de-
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
numărul lor depășind 800 de organizații. Aceste organizații internaționale aduc o importanță deosebită la dezvoltarea dreptului internațional. SECȚIUNEA A I-A CARACTERISTICILE ESENȚIALE ALE ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE În esență, caracteristicile esențiale ale organizațiilor internaționale constau în următoarele: 1.-au o natură interstatală, având la baza existenței lor un tratat multilateral cu diferite denumiri (cartă, statut, constituție, pact etc.); 2.-au calitatea de instrument de cooperare, desfășurarea activităților necesare atingerii obiectivelor comune pentru care au fost create având un caracter permanent; 3.-sunt
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
juridice (altele decât statele) și care nu sunt guvernate de regulile dreptului internațional, numărul lor fiind de aproximativ 5000 și acționează în domenii vaste ale vieții internaționale (drepturile omului, mediul înconjurător, comerț etc.) d.- în raport cu activitatea organizației se disting: - organizații interstatale (preponderente); - organizații suprastatale, cum sunt comunitățile europene; - organizații puternic structurate (Comunitatea Economică Europeană și în general O.N.U.); - organizații mai puțin instituționalizate (N.A.T.O. sau G.A.T.T.); - organizații cu structură tripartită (organ deliberativ, adunare sau conferință generală, consiliul
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
după declanșarea celui de-al doilea război mondial. Justificarea „războiului de apărare” se explică prin faptul că frontul militar se apropia vertiginos de România, armata română adoptând poziții defensive. Preocupat de organizarea postbelică a lumii, Nicodim Munteanu consideră că pacea interstatală are la bază pacea dintre oameni, după cum rezultă din fragmentul următor: „Pentru ca o pace temeinică să se așeze pe pământ între popoare, trebuie negreșit ca aceasta să pornească de la pacea între oameni”. Pentru perioada 1939 - 1944, Biserica ortodoxă română manifestă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
la antifascism Instalarea lui Hitler la putere îl incită pe Stalin* să se apropie de Franța și de Societatea Națiunilor (SND) să adopte în 1934 politica frontului popular*; ca urmare, anticomunismul se atenuează puțin câte puțin, atât pe planul relațiilor interstatale, cât și pe acela al opiniei publice. Cu cât Hitler neliniștește mai mult - inclusiv prin pulverizarea puternicului PC german și prin asasinarea mai multor mii de comuniști, între 1933 și 1939 -, cu atât încrederea în Stalin crește, iar mișcarea comunistă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deschis, provocând finalmente marea schismă în sânul comunismului mondial. Fiecare partid comunist este acum obligat să se poziționeze în raport cu una din cele două tabere, iar în sânul anumitor partide apar fracțiuni maoiste*. în vreme ce conflictul chino-sovietic* capătă proporțiile unui conflict militar interstatal, cu incidentele de pe Ussuri din 1969, unele partide europene critică „stalinismul” sau „aventurismul” chinezilor și încearcă să imprime o evoluție unitară dispozitivului MCI. în noiembrie 1969, PCI reclamă însă „deplină autonomie” a PC în raporturile cu Moscova. în 1966, apoi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au privit relațiile internaționale doar ca istorie recentă, în care cercetătorii sunt limitați de lipsa unei cantități adecvate de informații. Un al doilea grup, cel al specialiștilor în drept internațional, s-a preocupat în principal de aspectele juridice ale relațiilor interstatale. Dar rareori au încercat să depună eforturi serioase pentru a investiga rațiunile profunde ale eternei imperfecțiuni și inadecvări ale acestui nod de conexiuni legale. În cele din urmă, ei sunt preocupați mai puțin de relațiile internaționale așa cum sunt ele, ci
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o abordează în mod explicit sau într-o formă cauzală. Doar Machiavelli descrie în mod sistematic procesul prin care indivizii interacționează pentru a forma entități generatoare de ordine intitulate „state” și felul cum se comportă ele ulterior în lumea politicii interstatale. În consecință, Machiavelli poate fi numit „realistul complet”: lumea sa posedă o claritate, o consecvență a argumentării și explicații cuprinzătoare cu care nici Tucidide, nici Morgenthau nu pot rivaliza. În ciuda limitelor acestuia din urmă, este însă important să recunoaștem faptul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
practici fiscale care duc la micșorarea impozitului pe profit grație tranzitării beneficiilor prin paradisuri fiscale. Imparțialitatea deciziilor este garantată prin proceduri transparente și care respectă principiul contradictorialității. Dacă lăsăm Însă OMC deoparte, instanțele la scară planetară, marcate de caracterul lor interstatal și de influența dominantă a marilor puteri, nu dispun practic niciodată de o putere de decizie și de execuție reală. Dacă FMI are În principiu sarcina de a supraveghea sistemul monetar, celelalte se limitează, În cea mai mare parte, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
normative în domeniul apărării de inundații, fenomene meteorologice periculoase și accidente la construcțiile hidrotehnice, precum și reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sînt respectate prevederile legale și reglementările în acest domeniu. Articolul 31 Asigura aplicarea prevederilor acordurilor bilaterale sau interstatale în vigoare în domeniul apărării împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, precum și colaborarea cu organizații din alte state și cu organizații sau organisme internaționale. Articolul 32 Inițiază periodic acțiuni de verificare a stării tehnice și funcționale
HOTĂRÎRE nr. 615 din 30 septembrie 1992 privind aprobarea Regulamentului de apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108856_a_110185]