308 matches
-
nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă se fixează în aceste cadre în cursul momentelor de trăire intersubiectivă profundă, spirituală, precum sărbătorile, opera eponimă, rugăciunea ș.a. Odată fi-xată pe nivelul latențelor, se descarcă apoi în planul realului imediat, doar prin și în trăire autentică. Deși aproape imposibil de empirizat, vom reține, pentru construcția modelului teoretic al identității socioculturale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aici că noologia adaugă la dimensiunile identității dezvăluite deja un nou palier, cel al latenței, al spiritualității. De aici și noutatea sa, și anume postularea permanenței identității, pe palierul latențelor, a unor cadre spirituale activate prin trăire la nivelul realității intersubiective. Ținând cont de toate teoriile identității colective parcurse, am urmărit să găsim răspunsuri la întrebările: "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Ce este identitatea socioculturală?". Am arătat că identitatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
chiar legătura cu tradiția. Hermeneutica filosofică rezolvă multe probleme ale raportării la tradiția ("istorică", poate istoric-naturală) eficace (corespunzătoare "conștiinței eficacității istorice", Wirkungsgeschichtliches Bewusstsein, despre care vorbește Gadamer). Astfel, "jocul" la care suntem participanți potrivit chiar și perspectivei hermeneutice -, cel social, intersubiectiv, public, are propriile reguli, iar fiecare dintre noi are șansa de a se raporta la regulile jocului într-un mod "liber", folosind spontaneitatea proprie ființării care de fiecare dată are sensul ființării omenești. În plus, jocul însuși se reproduce pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnul a două principii, ele însele cu o anumită tradiție în orizontul judicativ al primei formalizări a logos-ului: a) principiul experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și să se afle sub control intersubiectiv; acest principiu este compatibil cu principiul experienței, nespecific reformalizării logos-ului, dar semnificativ în unele contexte ale acesteia; b) principiul atitudinal, desemnat prin maxima formulată de Husserl și preluată mai cu seamă de filosofii fenomenologi: "La lucrurile însele"; acest principiu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o introduce, o susține și o promovează ideologia, o idee a lui Nietzsche, din "teoria" sa asupra actului de evaluare și de instituire a "valorilor": acestea din urmă nu sunt altceva decât acte de "interpretare" (evaluare) care s-au impus intersubiectiv datorită acceptării lor de către "voința slabă" a celor mulți. Desigur, angajamentele ideii lui Nietzsche sunt mai largi decât cele care privesc ideologia, în acest context de continuare a reducției judicative. Totuși, lipsa de anterioritate absolută a unui act de evaluare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
negării altuia. Orice Altul nu e util decât ca instrument, complice, aliat În organizarea terorii. Violența sa distructivă este, bineînțeles, minimalizată sau justificată printr-o teorie bine plasată. În fine, el nu are plăcerea estetică, intelectuală sau afectivă a comunicării intersubiective, ci e un solitar, un alergător izolat a cărui singură plăcere este jubilația fracturării scenei sociale. În prefața cărții, profesoara Jacqueline Barus-Michel, În stilul său elegant și antrenant, ne atrage atenția asupra faptului că perversitatea, Învecinată cu seducția și plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propria natură, o esențialitate specifică”, iar pe de altă parte, „axa a ceea ce nu suntem încă, dar ce trebuie să fim, a ceea ce reprezintă un termen teleologic de dobândit”. În timp ce prima axă pretinde recunoaștere pe planul conștiinței și al raportului intersubiectiv, a doua axă comportă un ansamblu de potențialități: interese, dorințe, proiectarea identității. Această a doua axă pretinde un alt exercițiu al inteligenței în măsură să proiecteze o identitate din perspectivă teleologică. 1. Noțiunea de persoană: diferite orientări Termenul „persoană” are
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]