331 matches
-
dacă intervențiunea amicală a puterilor n-ar fi în stare de-a pacifica Turcia, cele șase puteri să dezbată în unire asupra întrebuințărei unor alte mijloace mai cu efect. Aceasta însă însemnează intervențiunea armată în Turcia. Deși pentru o asemenea intervențiune s-ar cere învoirea tuturor puterilor, totuși Anglia, văzând în ea o amenințare împrotiva libertăței și autonomiei împărăției turcești, au declinat de a lua parte la acest pact. Turcia a refuzat asemenea primirea propunerilor nouă. O telegramă din Londra din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că reprezentanții puterilor s-au grăbit de-a înștiința pe cale telegrafică guvernele lor respective și de a li face propunerile ce li s-au părut convenabile. Consulii să fi dorit un memoriu înscris, în care să li se ceară anume intervențiunea. Cu această dorință s-a conformat d. Ristici. Pașii puterilor în sensul pacificării se vor face în comun. Poarta va fi întrebată dacă și sub ce condiții voiește pacea, iar condițiile definitive se vor stabili de cătră puterile garante, fără ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astăzi la Cameră proiectele următoare: Pentru chemarea sub arme a unui număr de 80. 000 oameni Pentru acordarea unui credit de 50 milioane drahme ș-un împrumut de 10 milioane pentru cumpărarea de arme. Viena, 16 octomvrie. Se zice că intervențiunea militară a Rusiei este neînlăturabilă. Se asigură că Austria, în caz de a erumpe catastrofa, va rămânea neutră, primind oarecari compensațiuni. Londra, 16 octomvrie. Times crede că Rusia va intra de bunăsamă în acțiune dacă Turcia va refuza propunerile puterilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Roman XE "Roman" . Chestura a organizat escortarea evreilor arestați la gară... Până la gară nu s’a produs nici un incident. La stația Iași Însă, câțiva ofițeri germani, Însoțiți de trupă germană, au făcut Îmbarcarea lor În vagoane, câte 80-100 de vagon... Intervențiunile făcute de organele polițienești pentru liniștirea spiritelor și Încetarea acestui sistem de răzbunare, au rămas fără ecou, - germanii, drept răspuns amenințând pe polițiștii români cu Împușcarea. Concluziuni. Aceste atacuri au fost organizate și executate de populația evreiască, pentru a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Apoi, răspândindu-se prin cartierele evreiești, a săvârșit devastațiuni, iar sinagoga din strada Sf. Vineri 60 a asaltat-o, i-a spart geamurile și i-a stricat mobilierul.61 Crémieux, evreu francez republican 62, scrie o broșură în care cere intervențiunea Puterilor în România pentru ca să ia apărarea evreilor și să impună încetățenirea lor. Această broșură este trimisă tutulor cabinetelor și tutulor ziarelor europene. Când a fost cunoscută în România, ura împotriva evreilor a început să crească. Unul din cele mai principale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că a apărut nesemnată. Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului de netoleranță. Însă când vine d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în cestiunea israeliților români, cată să ne înțelegem. Francia și celelalte puteri mari pot să proceadă pre calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului și al libertății confesionale. Dară aaceste consilie nu pot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sale Art. 46 din Convențiunea de la 1858, dar uită preambulul Statutului de la 1864 care zice: «Principatele-Unite pot în viitor a modifica și a schimba legile care privesc administrațiunea lor dinăuntru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite și fără nici o intervențiune.»63 Numai în virtutea acestei clauze românii au adoptat Constituțiunea din 1866, care înlocuiește, în tot ce privește afacerile interioare ale României, Convențiunea din 1858. De aici rezultă, cum am mai arătat, că puterile garante pot consilia, ca amice, pre guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ia astfel românilor dreptul de a reclama în contra invaziunii unei rase străine. Ar fi mai bine, credem, a procede astfel decât a mai înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște asemenea cazuri“65. În urma devastării sinagogei din București evreii au reluat agitația în streinătate, acuzând țara de netoleranță; atunci Alianța israelită s-a pus în mișcare și a trimis în țară pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vă rugăm a ne spune cari sunt anume redactorii ziarelor ce v-au făcut această degradatoare cerere? Domnia-voastră cunoașteți cât de mare și necesar este rolul presei în mecanismul politic al unui stat constituțional, pentru controlul suprem ce exercită, prin intervențiunea presei, opiniunea publică asupra tuturor afacerilor, și știți [iarăși] că a lovi presa cu desconsiderare este a lovi și dezarma însăși opiniunea publică, Nu putem cugeta [nici] un moment măcar că d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1967, pp. 13-23). Damé a colaborat în anii aceștia, printre altele, la jurnalul L'Orient, devenit curând L'Indépendance roumaine. E autor al unui util dicționar român-francez; francez-român și a unei prezentări a Bucureștilor, apărută postum (Bucarest en 1906). În urma intervențiunii consulului Franței, expulzarea d-lui Damé a fost revocată. Ziarul Pressa plânge pe B.P. Hasdeu că nu este prețuit cum trebuie. Marele Hasdeu răspunde: „1) Camera actuală este aceea care a șters mica subvențiune ce mi se da pentru continuarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din urbe: „...avem onoare a vă înainta alăturat una notă informativă, spre știința Dvs.: în ceea ce privește catolicii precupeți (până a nu se trece la măsuri polițienești), vă rugăm să binevoiți a aprecia și dispune dacă nu este cazul ca printr’o intervențiune făcută pe lângă biserica respectivă din localitate, aceasta nu ar putea oare prin sfătuirea pregătirile intense de război au dus la raționalizarea majorității produselor dar a dețului Fălciu. Primarul Andrian emitea des ordonanțe prin afișare publică, pentru a enoriașilor să le
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atâta lămustie zootehnică Într-un camion amărât din deceniile 3-4 ale secolului trecut, nu putem ști dar, probabil, Terdiman avea informatorii săi de nădejde care chiar număraseră șeptelul hușean. Spre marea sa dezamăgire, a aflat că „...Zegrea a făcut numeroase intervențiuni timp de 3-4 zile Împreună cu jandarmul pandur Filipeanu iar urmarea a fost că i s-a restituit speculantului camionul și animalele pe care le-a dus la București”. După ce Îi turnase, la paritate etnică, pe evreul vasluian Galler („comersant
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
începea, om care voia să intre în societatea de sus, care să nu înceapă prin salonul doamnei Oteteleșanu. Am spus toate acestea în volumul I. Această femeie era o instituție, era o mare autoritate socială; o recomandațiune a ei, o intervențiune, o rugăminte erau întotdeauna ca și un ordin. După două luni de suferințe, pe patul boalei, demna matroană a încetat din viață. Astăzi, în casa ei unde a primit tot ceea ce Bucureștiul și întreaga țară avea mai deosebit, este instalată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ca aceste convențiuni - chiar cea militară - să fie încheiate cu toți aliații. Fiul omului care suferise ceea ce suferise de pe urma tratatului cu Rusia în 1877 nu putea să nu ia îndeajunse garanții împotriva imperiului țarilor [...], condițiunile cărora Brătianu le subordona posibilitatea intervențiunii noastre erau următoarele: 1) ofensiva pe toate fronturile, care li se anunțase și la participarea căreia Aliații veniseră cu atâta stăruință să ne invite; 2) ofensiva pe frontul rusesc având ca obiectiv câmpia ungară; 3) ofensivă a armatei lui Sarrail
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ca să nu le simt. Ele erau foarte înghesuite, grație mie; niciodată însă n-au dat nici cel mai mic semn de neplăcere și, când am plecat, dânsele plângeau mai mult. În mănăstire începuse fierberea pentru alegerea stariței prin intrigile și intervențiunile la București și între ele, [călugărițele]. Mă rugau să vorbesc, să pledez. Eu eram decisă să nu mă amestec în nimic, deși [mie] mi se părea cea mai nimerită și simpatică blânda și monahala Maica Isidora, dar prea puțin energică
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
000 de locuitori, e astăzi teatrul întristător al acelui din urmă eveniment războinic. Lordul Seymour comandează bombardarea forturilor lui, pentru...? Pentru că egiptenii actuali au îndrăznit să pretindă a fi stăpâni în țara lor proprie. Nu vom face reflecțiuni sentimentale asupra intervențiunii armate a Angliei, care are deja aprobarea mai multora dintre puterile mari. Cuvânt au egiptenii, dacă vor ca țara să fie a lor, cuvânt pe de alta și Europa, daca voiește a-și mănține influența ce au cîștigat-o cu timpul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ministeriul de Esterne. Credem că în curând se va pune la cale o înțelegere directă între România și Austro-Ungaria în privirea cestiunei dunărene și cine știe dacă o asemenea înțelegere n-ar fi mai profitabilă pentru amândouă părțile interesate decât intervențiunea Europei? Oare nu zic românii înșiși că propunerea franceză a d-lui 163 {EminescuOpXIII 164} Barrere e mai pernicioasă pentru România decât anteproiectul austriac?... Deci numai înțelesul acesta 'l poate avea numirea, și în Berlin, unde d. Sturza e persona
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o sporire a libertății sale individuale ca cu banii săi să-și procure suma cea mai mare de bunuri, pe cari nu le poate afla cu prețul cel mai redus decât în piața universului. A-l sili, prin măsuri de intervențiune din partea statului, ca să producă singur ceea ce-i trebuie, însemnează a-i cauza o pagubă de timp și de bani, a-l lipsi de-o sumă de bunuri pe cari ar fi fost în stare a și le procura sub regimul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că este destul să afirme solidaritatea sa cu tripotagiurile ovreiești ale actualului reprezentant al Râmnicului Sărat spre a-l scăpa curat ca argintul din încurcătura în care-l aruncase teribilul d. Grădișteanu. Știm cu toții scandalul ce a urmat acestei incalificabile intervențiuni, scandal fără precedent în istoria politică a oricării țări constituționale. Nu numai ministrul abuziv sau taxat astfel n-a fost trimis înaintea supremei instanțe judecătorești a țărei, după cum cerea legea și morala publică, după cum a reclamat-o el însuși, dară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
egoiști cari cugetă la ruina altora și cari se bucură de pieirea lor, acela are o concepțiune ordinară, pentru că el nu poate să vadă în ei pe reprezentanții unor interese obiective și să-i recunoască că, cu toată nemiloasa lor intervențiune în împrejurări, ei totuși sânt organele unor idei îndreptățite. Dintre toți aceștia cel mai espus pericolului unei concepțiuni ordinare e Carlos din Clavigo: o concepțiune care-ar vedea în el pe sarcasticul și calculatorul sfărmător a unei fericiri străine și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
impună din afară este tot una cu a abdica ca Stat și ca națiune, că concesiunile făcute astăzi, în aceste condițiuni umilitoare, ar fi sancționarea unor altor pretențiuni latente care mâine vor deveni la rândul lor exigibile; căci, deschizând ușa intervențiunei străine, cine ne poate spune unde se vor opri mai târziu pretențiunile nedrepte din afară? Etc. etc. Declară că nu e loc, cât pentru acum, la revizuirea Art. 7 din Constitu țiune.“ anul Dar evreii sunt neobosiți; Alianța israelită universală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
la coroana lui Ștefan cel Mare.“ Aceste cuvinte au provocat o furtună mare în toate ziarele austro-ungare. Nu este ocară pe care aceste foi să nu o arunce asupra românilor; cele mai șovine amenință cu pedepsirea României, altele cer o intervențiune diplomatică energică. în sfârșit, intervenția diplomatică se face, iar guvernul este silit să publice un Comunicat în care spune că vorbele lui Grădișteanu n-au fost rostite astfel precum le-au reprodus ziarele, că Grădișteanu nu avea nici o calitate oficială
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de gravă toată solicitudinea înaltei Adunări. Lordul Beaconsfield deplânge ingerența aceasta în Tratatul de la Paris și protestează contra ei, fără să se preocupe dacă schimbul este sancționat sau nu de posesorul actual. Ceilalți semnatari ai Tratatului de la Paris, declinând orice intervențiune în această afacere, primul plenipotențiar al Marii Britanii n-ar putea să povățuiască pe guvernul Reginei să menție cu forța stipulațiunile acestui Tratat, dară protestează în contra acestui schimb și așteaptă explicațiunile ce colegii săi din Rusia ar putea da asupra angagiamentelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sunt oferite de următoarele date statistice: în intervalul 1934-1935, „în secțiunea d-lui Pătrășcanu au fost acordate 5.540 de consultații, au fost internate 1.269 de persoane și au fost executate cu deplin succes un număr de 986 de intervențiuni chirurgicale, dintre care unele de-o gravitate excepțională”. Condițiile de igienă ale orașului și starea de sănătate a locuitorilor După cum am încercat să demonstrăm de-a lungul acestui capitol, de la începutul Epocii Moderne și până la sfârșitul perioadei interbelice Bacăul a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu nr. 3281 din 8 iunie 1892, menționează: "1) că subvenția pe care județul o dă nu este plată pentru întreținerea bolnavilor ce se trimit, care și fără aceasta au drept de adăpostire în Ospiciile atârnate de Epitropie. 2) că intervențiunea pe care o face Comitetul nu trebuie considerată ca venită din partea unei autorități cu drept de a adăposti pe cineva acolo pentru banii ce plătesce și în proporție cu acei bani ce din partea autorităției chemată de lege a nu lăsa
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]