1,564 matches
-
la interval de 8-12 ore, asociat cu furosemid 20 mg/zi sau manitol 20% 0,5-1 g/kgcorp/zi administrat în bolusuri la 8 sau 12 ore, pe o durată nu mai mare de 3-4 zile preoperator. În tumorile abordate intracranian este recomandată terapia anticomițială profilactică cu Depakine 500 mg la interval de 12 ore, pe o perioadă de 3-6 luni postoperator. Terapia specifică a) Tratamentul Prolactinoamelor trebuie început cu agoniști dopaminergici (bromocriptina, dostinex) chiar în cazul macroadenoamelor. Având nu numai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazul reapariției hipersecreției se va reintroduce terapia medicamentoasă. Tratamentul chirurgical în cazul prolactinoamelor este rezervat cazurilor rezistente la terapia cu agonisti dopaminergici, la cei cu intoleranță la acesti produși medicamentoși sau în cazul tumorilor voluminoase care generează fenomene de hipertensiune intracraniană, fenomene neurologice ce pot pune în pericol viața pacientului (fig. 4.125). b) Tratamentul Acromegaliei: tratamentul de primă intenție este chirurgical (abord transphenoidal endoscopic), abordul intracranian fiind rezervat rarelor cazuri de macroadenoame cu extensie supra selară voluminoasă. Tratamentul radioterapic este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la acesti produși medicamentoși sau în cazul tumorilor voluminoase care generează fenomene de hipertensiune intracraniană, fenomene neurologice ce pot pune în pericol viața pacientului (fig. 4.125). b) Tratamentul Acromegaliei: tratamentul de primă intenție este chirurgical (abord transphenoidal endoscopic), abordul intracranian fiind rezervat rarelor cazuri de macroadenoame cu extensie supra selară voluminoasă. Tratamentul radioterapic este rezervat cazurilor unde chirurgia nu a fost radicală sau a eșuat. În ceea ce privește tratamentul medicamentos cu somatostatină sau analogi, acesta are indicație doar la cazurile ce urmează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
soluție de ultimă instanță tot mai rar utilizată, fiind urmată de radioterapie. d) Macroadenoame nesecretante au ca și soluție terapeutică tratamentul chirurgical, aceste tumori, datorită dimensiunilor mari și extensiilor supra-, retro- și paraselare, fiind abordate cel mai frecvent pe abord intracranian. Experința ultimilor ani ne-a demonstrat că un volet fronto-temporal este cale cea mai potrivită pentru ablația acestor tumori. Scopul intervenției chirurgicale este decompresiunea căilor optice, restabilirea circulației lichidiente și înlăturarea compresiunii asupra creierului. Ablația macroscopic totală nu este posibilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fronto-temporal este cale cea mai potrivită pentru ablația acestor tumori. Scopul intervenției chirurgicale este decompresiunea căilor optice, restabilirea circulației lichidiente și înlăturarea compresiunii asupra creierului. Ablația macroscopic totală nu este posibilă întotdeauna, persistența unui reziduu tumoral pe versantul ipsilateral abordului intracranian fiind o constatare relativ frecventă. Cu toate acestea de cele mai multe ori, se remarcă o stagnare a evoluției reziduului tumoral pe perioade lungi de timp (fig. 4.126). Această observație ne-a determinat ca în ultimii ani să recomandăm acestor pacienți
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și a dimensiunilor acesteia și a vârstei pacientului. Întrucât craniofaringioamele sunt tumori extraaxiale cu evoluție lentă, ele pot ajunge la dimensiuni impresionante în momentul diagnosticului, cu precădere în cazul copiilor. Ei se prezintă de obicei cu semne ale creșterii presiunii intracraniene, fie prin hidrocefalia datorată obstrucției circulației LCR-ului, fie prin compresiunea exercitată de chistul tumoral. Copii deseori tolerează mai bine diferitele grade de scădere a acuității vizuale, care pot merge uneori până la cecitate și atrofie optică [2,5,6]. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
În unele cazuri, reacția imunohistochimică la β-hCG poate evidenția prezența izolată a celulelor sincițiotrofoblastice [11]. Prezentarea clinică depinde atât de localizarea lor cât și de vârsta pacientului. Astfel, tumorile localizate în regiunea pineală produc tipic simptome legate de creșterea presiunii intracraniene datorată hidrocefaliei obstructive: cefalee, grețuri și vărsături. Pacienții se pot prezenta și cu simptomatologie datorată compresiunii pe tectumul mezencefalic, un sindrom Parinaud cu paralizie de verticalitate și tulburarea acomodării la lumină fiind relativ frecvent întâlnit. Ataxia este relativ frecvent întâlnită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivelul regiunii pineale, probabil prin extensia microscopică a tumorii la nivelul treimii anterioare a planșeului ventriculului III. Germinoamele apărute la copii mici pun probleme mai aparte de diagnostic, de multe ori singurele manifestări fiind cele legate de creșterea presiunii intracraniene: macrocefalie, suturi dehiscente sau fontanele în tensiune. În unele cazuri, simptomatologia poate fi și mai nespecifică cu întârzierea în achiziții (dar și/sau în greutate), astfel de tumori atingând dimensiuni considerabile până la momentul diagnosticului. Diagnosticul acestor tumori se face atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în principiu individualizat. Posibilele opțiuni terapeutice sunt radiochirurgia (în special pentru recurențele tumorale locale), chimioterapia sau radioterapia convențională (dacă nu s-a administrat deja doza maximă), chirurgia fiind rezervată pacienților cu speranță de viață crescută [4]. Prognosticul pacienților cu germinoame intracraniene este în general bun, ratele de supraviețuire fără recurența tumorală fiind de peste 90% la 3 ani (până la 96,4% [19]), între 80-90% la 5 ani [11], scăzând în jur de 80% la 8 ani [4], după tratamente în care pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
patofiziologice între aceste entități epileptogene) [31]. Prezentarea clinică gangliocitoamelor depinde de localizarea lor. Cel mai frecvent acești pacienți se prezintă cu episoade comițiale dar pot apărea și tulburări endocrine (tumori selare), cefalee, deficite neurologice sau simptome date de creșterea presiunii intracraniene [26]. Imagistic nu există caracteristici tipice acestor tumori, pe examinarea CT cranian ele putând apărea ca leziuni hipodense cu calcificări intratumorale, cu priză a substanței de contrast, cu edem peritumoral și efect de masă. Pe secvențele RMN ele apar hipointense
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
foarte scăzută, indicele MIB 1 este de asemenea scăzut. Identitatea neuronală a acestor celule componente este confirmată de imunoreactivitatea la synaptofizină și alte proteine neuronale, incluzând NeuN [35]. Prezentarea clinică. Tabloul clinic caracteristic la adult este cu fenomene de hipertensiune intracraniană cu evoluție de lungă durată, uneori cu agravare brutală (hemoragie intratumorală). Tulburările psihice, inatenția gatismul, tulburările de mers apar în contextul hidrocefaliei obstructive. Diagnosticul imagistic. La cazurile cu debut brusc la care se efectuează CT scan de urgență se poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Chiar și în cazurile cu reziduu tumoral sau recurențe se obțin remisii cu radioterapie și chimioterpie asociată [38]. ESTESIONEUROBLASTOMUL Estesioneuroblastomul este o tumoră foarte rară cu originea în celulele epiteliului olfactiv situate înalt la nivelul mucoasei foselor nazale, putând pătrunde intracranian prin lama cribriformă. Epidemiologie. Deși în anumite serii reprezintă până la 3% din tumorile intranazale, în literatură sunt raportate până în prezent doar mai puțin de 400 de cazuri [39]. Originea acestor tumori pare sa fie creasta neurală de la nivelul foselor nazale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pacienți (de obicei evaluați inițial de un medic ORL sau oftalmolog) include epistaxis recurent și obstrucție nazală însoțite de hiposmie, simptomatologie ce poate evolua chiar de 10 ani. Alte simptome ce pot apărea, mai rar însă, sunt date de invazia intracraniană a tumorii: cefalee, tulburări vizuale sau rinoree. La examinarea foselor nazale se evidențiază o masă tumorală cărnoasă, roșietică, friabilă. La momentul diagnosticului tumora este deja metastazată la 17-48% dintre pacienți, cele mai frecvente metastaze fiind la nivelul ganglionilor limfatici cervicali
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai rar ficat, mediastin, SNC sau la nivel spinal) [40,41]. Evaluarea imagistică a acestor tumori se face cu ajutorul examenului CT, care poate pune în evidență eroziunea lamei ciuruite sau a pereților orbitei. Chiar dacă eroziunea osoasă nu este importantă, extensia intracraniană a tumorii poate fi importantă, lucru ce poate fi apreciat corect doar cu ajutorul RMN cerebral, încărcarea cu gadolinium a acestei tumori facându-se omogen. În urma explorărilor imagistice, tumora poate fi 243 încadrată în scala de prognostic Kadish. Explorări suplimentare (PET/CT
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
descris pentru prima dată de către Luschka în 1856 fiind una dintre tumorile rare intracraniale de aproximativ 0,2% din 6000 de tumori, dar și una dintre cele mai dificile tumori de tratat. Condrosarcomul se poate dezvolta oriunde în organism, localizarea intracraniană fiind cu predilecție în regiunea sfenopetroclivală. Cele două tumori prezintă aspecte similare din punct de vedere al comportamentului biologic, aspectele radiologice, tratamentului chirurgical și adeseori chiar și aspectul histologic [1,2]. Actual există studii pentru diferențierea celor două forme de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Transformarea malignă în fibrosarcom sau histiocitom fibros malign este rară. Macroscopic cordoamele sunt tumori moi, gelatinoase cu o suprafață netedă, lobulară și de culoare gri. Pe secțiune au un aspect omogen, iar uneori prezintă calcifieri sau chiar hemoragii. La nivel intracranian ele apar încapsulate dar la nivel osos nu există o demarcare evidentă a tumorii de țesutul adiacent pe care-l invadează. Microscopic au un aspect uniform cu celule mici, ovale sau rotunde cu nucleul localizat excentric. Aspectul vacuolar, cu vacuole
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu ocazia necropsiilor. Tabloul clinic este unul polimorf. Cefaleea cu caracter episodic, evolutiv poate fi provocată, exacerbată sau remisă de schimbări bruște ale poziției capului sau de efort; se asociază de cele mai multe ori de grețuri, vărsături, diplopie. Semnele de hipertensiune intracraniană acută sau cele datorate hidrocefaliei cronice sunt adeseori întâlnite în tumorile cu această localizare fiind datorate obstrucției foramenului Monro, cu acumulare consecutivă de LCR în ventriculii laterali; sunt studii care arată că hidrocefalia evolutivă ar putea fi consecința și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rezultate favorabile. - Abordul transcortical, indicat doar în cazuri de dilatări ventriculare importante; rată crescută de apariție a crizelor postoperatorii. CHISTUL NEURENTERIC Chistul neurenteric, cunoscut și sub numele de chist enterogen, chist neuroepitelial sau gastrocitom, reprezintă o malformație rară cu dezvoltare intracraniană sau spinală, reprezentând doar 0,7% din tumori și doar 16% din chisturile de la nivelul SNC. Ele sunt cu localizare extra-axială dezvoltându-se la nivelul regiunii bulbo-pontine, unghiului pontocerebelos, regiunea paraselară, joncțiunea craniocervicală sau la nivel spinal; leziuni intraaxiale au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Regiunea pineală a fost descrisă din 1954 de Ringertz [2] ca fiind cuprinsă între spleniul corpului calos si tela coroidea dorsal, lama quadrigeminală si tectumul mezencefalic ventral, partea posterioară a ventriculului III si vermisul cerebelos caudal. Regiunea pineală reprezintă spațiul intracranian cu cea mai complexă rețea venoasă. În acestă zonă sunt dispuse venele cerebrale interne, venele bazale Rosenthal precum și alte structuri venoase, care converg formând marea venă Galen, care intră în sinusul drept la nivelul apexului tentoriului. Epidemiologie, clasificare Tumorile regiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
învecinate sau chiar de la distanță (metastaze). Această diversitate de tumori a impus o sistematizare a acestora conform tabelului 4.8. Prezentarea clinică În mod clasic simptomatologia tumorilor de regiune pineală este produsă de trei mecanisme posibile [7]: a. Creșterea presiunii intracraniene ca urmare a hidrocefaliei obstructive, cefaleea fiind simptomul cel mai frecvent întâlnit. În evoluție pot apare grețuri, vărsături, diferite grade de alterare a funcțiilor cognitive. Netratarea hidrocefaliei sau prezentarea tardivă poate evolua progresiv spre letargie, obnubilare și coma. Alterările stărilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
debut a tumorilor pineale fiind produsă de hemoragia intr-o tumoră intens vascularizată [8]. Diagnostic În mod evident etapele diagnosticului tumorilor de regiune pineală depind de starea neurologică la internare. Pentru un pacient venit de urgență cu semne de hipertensiune intracraniană se practică examen CT sau RMN, care pot detecta o hidrocefalie activă obstructivă, care reclamă tratament de urgență. Ulterior pacientul va fi examinat și stabilită o conduită terapeutică adecvată. Teste endocrinologice Examen neurooftalmologic Diagnostic neuroimagistic Examinarea prin rezonanță magnetică este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
chirurgicală directă o au toate leziunile simptomatice din regiune, scopul intervenției chirurgicale fiind decompresiunea, restabilirea circulației lichidiene și obținerea de material bioptic concludent. Tratamentul chirurgical este grevat de o mortalitate de 5-10% (una dintre cele mai ridicate din patologia tumorală intracraniană) și de complicații postoperatorii (deficite de câmp vizual, colecții sangvine intracerebral sau epidural, infecții, ataxie cerebeloasă), motive care îndepărtează mulți chirurgi de la strategia unei cure radicale a tumorii, opțiunea multora fiind cura subtotală, drenaj-ventriculo-peritoneal și radioterapie/radiochirurgie adjuvantă sau chimioterapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de recurență înregistrate au variat între 0% și 11%, cu o medie de 6,1% la 5 ani. În consecință, putem afirma că radiochirurgia stereotactică Gamma-Knife nu numai că previne reoperarea a mai bine de 90% dintre pacienții cu meningioame intracraniene, dar obține la majoritatea dintre ei o reducere semnificativă a volumului tumoral cu scaderea efectului de masă al recidivei sau volumului tumoral restant și păstrarea/ ameliorarea calității vieții pacientului. Aceste performanțe deosebite sunt obținute fără mortalitate procedurală și cu morbidități
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vertebral. Granuloamele eozinofile apar ca leziuni singulare la nivelul vertebrei C1, C2. Atât la osteoblastoame cât și la chistele osoase anevrismale embolizarea preoperatorie este recomandată întotdeauna [4]. Tumori subdurale extramedulare Meningeoamele de foramen magnum reprezintă aproximativ 3% din totalul meningeoamele intracraniene. Este cea mai frecventă tumoră benignă a JCV fiind întâlnită în 70% din cazuri, predominantă la femei (2/3 din cazuri) și devine simptomatică în decada 4-6 de viață [5-7]. Datorită ratei de creștere lentă a acestor tumori și spațiului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sunt numeroase. Practic nu există un singur semn sau simptom patognomonic pentru leziunile cu această localizare. Cu toate acestea aspectul clinic este legat de localizarea predominantă a tumorii și în consecință a structurilor nervoase comprimate. Dacă tumora este localizată predominant intracranian ea va afecta mai mult nervii cranieni inferiori dând disartrie, disfagie, semne de afectare a trunchiului cerebral și ocazional simptome cerebeloase. Durerea este prezentă la 70% din pacienți fiind amplificată de mișcările gâtului sau capului. Rar apar deficite motorii spastice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]