467 matches
-
iar la un prag mai mare de 800 ng/ml se asociază cu recurenta precoce postoperatorie și prezența de metastaze extrahepatice [282]. Moleculă de adeziune intercelulara (ICAM-1) Creșterea concentrației serice a ICAM-1 se asociază cu leziuni tumorale hepatice multiple, metastaze intrahepatice și reprezintă un marker de progresie tumorala. Nivelurile serice înalte ICAM-1 semnifică un prognostic nefavorabil și de predicție a recurentelor tumorale după hepatectomie [284]. Osteopontina (OPN) Este o moleculă de coeziune, care face parte din familia de proteine SIBLING (Small
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
rezecabilității tumorii, care se realizează prin punerea în joc a mijloacelor de diagnostic și stadializare. Diagnosticul diferențial include numeroase afecțiuni, în funcție de simptomele principale:formele cu predominanța icterului: colestaza extrahepatică (litiazică, colangiocarcinom extrahepatic, ampulom Vaterian, tumoră duodenală, pancreatită cronică pseudotumorală) sau intrahepatică (ciroză biliară primitivă, colangită sclerozantă,hepatite medicamentoase forme colestatice);formele cu predominanța durerii impun diferențierea de ulcerul gastro-duodenal, pancreatita acută, pancreatita cronică, ateromatoza arterei mezenterice superioare, arterite abdominale, cancer gastric, tumori retroperitoneale;formele tumorale trebuie diferențiate de o multitudine de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
semnificativ nivelul glucagonului. Amplificarea gluconeogenezei este mediată nu numai de creșterea precursorilor aminoacidici glucoformatori secundară fie amplificării proteolizei (musculare și viscerale) fie augmentării ratei de conversie a aminoacizilor în glucoză la nivel hepatic. Este posibilă și implicarea altor mecanisme gluconeogenetice intrahepatice (PPARα și/ sau un coactivator transcripțional PGC-1?) cu atât mai mult cu cât se constată o scădere a concentrației plasmatice a alaninei și a altor aminoacizi glucoformatori în această etapă. Dependența producției hepatice de proteoliză este dovedită de creșterea excreției
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
fiind cel mai important efector allosteric pozitiv iar radicalii acil-CoA fiind efectori negativi) cât și hormonal (raportul supraunitar insulină/glucagon din vena portă fiind stimulator iar catecolaminele și raportul subunitar insulină/glucagon având efect inhibitor). 2.2.1.2. Sinteza intrahepatică de trigliceride se desfășoară numai pe calea glicerol fosfatului ca majoritatea țesuturilor (cealaltă cale, pornind de la monogliceride, fiind specifică doar enterocitului). Sursa de glicerolfosfat este dublă: (1) pe de o parte, din glucoză, din intermediarul glicolitic, dihidroxiacetonfosfat, substrat care depinde
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
bilă datorită conectării la tractul biliar, aglomerate în mici focare în spațiile porto-biliare și înconjurate într-o stromă fibroasă; macroscopic: noduli de culoare alb-gri, cu diametrul de maximum 1 cm), susține ipoteza patogeniei printr-o creștere progresivă a ductelor biliare intrahepatice embrionare, care devin hiperplazice, nu involuează și se separă complet (26). O altă ipoteză patogenică pledează pentru originea lor directă din epiteliul căilor biliare sau dintr-o celulă precursoare acestui epiteliu (26). Uneori, leziunile chistice pot coexista cu fibroadenomatoza biliară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Chiștii hepatici par a deriva din epiteliul căilor biliare sau dintr-o celulă precursoare acestui tip de epiteliu. Majoritatea autorilor consideră că formarea chiștilor se realizează prin dilatarea progresivă a unor microhamartoame biliare care apar prin hiperplazia ductelor hepatice biliare intrahepatice embrionare, care nu involuează (2, 3); ulterior, pe măsură ce chiștii cresc, se separă de ductele biliare. Identificarea genei PKD1 și a proteinei pe care o codifică a permis studiul localizării acestei proteine în diferite țesuturi. Imunolocalizarea policistinei cu anticorpi monoclonali a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Imunolocalizarea policistinei cu anticorpi monoclonali a evidențiat expresia ei în ficat, mai ales în ductele biliare și mai intens la făt decât la adult (12). Microhamartoamele biliare sunt considerate leziuni congenitale determinate de existența unei tulburări în dezvoltarea căilor biliare intrahepatice. Această modificare determină apariția mai multor afecțiuni grupate sub denumirea de boli fibropolicistice hepatobiliare (8). Din acest grup de afecțiuni fac parte: boala Caroli, caracterizată prin dilatarea căilor biliare intrahepatice; disgenezia biliară sau fibroza hepatică congenitală; microhamartoamele biliare care vor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
congenitale determinate de existența unei tulburări în dezvoltarea căilor biliare intrahepatice. Această modificare determină apariția mai multor afecțiuni grupate sub denumirea de boli fibropolicistice hepatobiliare (8). Din acest grup de afecțiuni fac parte: boala Caroli, caracterizată prin dilatarea căilor biliare intrahepatice; disgenezia biliară sau fibroza hepatică congenitală; microhamartoamele biliare care vor produce polichistoza hepatică. Dacă această schemă patogenică ar fi în întregime adevărată, copiii cu ADPKD s-ar naște cu numeroase microhamartoame ce ar scădea pe măsură ce acestea evoluează spre formarea de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de dimensiuni mari, mai ales de cei situați periportal, determină creșterea presiunii în vena portă și apariția hipertensiunii portale cu dezvoltarea varicelor esofagiene și gastrice, iar ulterior a ascitei. Alte mecanisme incriminate în apariția hipertensiunii portale cuprind: existența unei boli intrahepatice nediagnosticate; existența unor boli hepatice intercurente; coexistența unei fibroze hepatice congenitale, situație în care drenarea chiștilor de mari dimensiuni nu ameliorează hipertensiunea portală. Majoritatea autorilor raportează însă ameliorarea simptomatologiei generate de hipertensiunea portală, inclusiv a incidenței hemoragiilor digestive prin ruptura
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
canale colectoare dilatate. Glomerulii sunt intacți, dar reduși ca număr din cauza ectaziei ductelor colectoare și edemului. Nu este prezentă displazia. Ficatul este totdeauna afectat (fibroză portală și disgenezie biliară), prezentând de la naștere fibroză portală și interlobulară, ectazii ale canalelor biliare intrahepatice, ramurile venelor portale distale sunt mici (20); ulterior, chiștii cresc în volum, se dezvoltă hepatomegalie și hipertensiune portală, iar canalele biliare extrahepatice se dilată. Prezentarea clinică (15, 19). Boala se manifestă de cele mai multe ori de la naștere; forma cea mai severă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
măriți de volum. Ecografia evidențiază rinichi mari, cu creștere difuză a ecogenității ce ascunde joncțiunea cortico-medulară. Specifică este prezența unui halou hipoecogen subcapsular. Pot fi prezenți chiști, dar mai mici de 2 mm diametru. Ficatul prezintă creșterea ecogenității, canale biliare intrahepatice dilatate, scăderea vizualizării venelor portale periferice datorită țesutului fibros. La copiii mai mari UIV arată modificări asemănătoare cu ADPKD, cu lipsa striațiilor, prezența de macrochiști și distorsiuni ale canalelor colectoare; mărimea rinichilor scade cu vârsta, invers ca în ADPKD. Ficatul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sucului biliar (bilă, fiere). Situată În apropierea ficatului, vezicula biliară are rolul de stocare și de tranziție a sucului biliar (bilă) care este secretat, În flux continuu, de anumite celule specializate din ficat și colectat Într-o rețea de canale intrahepatice, dirijate spre canalul hepatic central. În continuare, canalul hepatic se unește cu canalul cistic și permite trecerea bilei În vezicula biliară, ca organ de colectare, depozitare și concentrare a sucului biliar. Vezicula biliară exercită anumite contracții provocate de un hormon
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
formarea calculilor biliari și În declanșarea crizelor de colici biliari. Simptomele bolii În afara durerilor acute pot să apară grețuri și vărsături bilioase, cu gust amar și culoare verde. Apoi survin febre, transpirații abundente, frisoane, balonări, edeme inflamatoare ale căilor biliare intrahepatice (colangită), cefalee migrenoasă, agitație psihomotorie, atacuri de panică, depresie psihică, mișcări respiratorii sacadate, scăderea ritmului cardiac și stare generală deteriorată. Durerile colicilor biliare se pot confunda cu ulcere gastro-duodenale, enterocolite acute, pancreatită acută, ocluzie intestinală, apendicită acută, colon iritabil și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
E., 1961), prima descriere a bolii; Ataxia enzootică a mielor (Cerni I., Secașiu V., Paul I., 1962), prima semnalare a bolii În țara noastră. Acțiunea unor bacterii asupra embrionului de găină (Paul I. și Bercea I., 1962); Ontogenia țesutului limfoid intrahepatic la găină (Paul I., Martin V., Bercea I., 1962); Modificările hipofizei la porcii aparent sănătoși și la cei bolnavi de febră aftoasă (Paul I., Brânzoiu M., 1964); Observații asupra asociației micoplasmoză-pasteureloză (Paul I., Bunea M., 1964); Modificările ficatului și ale
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lume, numărul deceselor fiind aproape similar cu al cazurilor noi [10]. Cancerul hepatic corespunde codurilor topografice C22.0 și C22.1, din clasificarea Internațională a Maladiilor pentru Oncologie, Ediția a treia, incluzând cancerul parenchimului hepatic și respectiv de căi biliare intrahepatice [11]. Ca și morfologie, CHP include hepatocarcinomul, reprezentând 85-90% din totalul cazurilor de cancer hepatic, colangiocarcinomul (<10%), precum și alte tipuri histologice rare. Bărbații au un risc mai mare pentru cancerul hepatic, cu un raport pe sexe de 2,4:1
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]
-
Căile biliare constituie sistemul canalar de drenaj al secreției biliare, asigurând trecerea bilei produse de ficat spre lumenul intestinal. Anatomic descriptiv se disting căile biliare intrahepatice și cele extrahepatice [1,2 ]. CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE Reprezintă complexul canalar de drenaj biliar situat în interiorul parenchimului hepatic. Originea acestei arborizații canalare se află în spațiul port, interlobular, canaliculul biliar fiind unul din componentele triadei spațiului port. Mai multe canalicule
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
Căile biliare constituie sistemul canalar de drenaj al secreției biliare, asigurând trecerea bilei produse de ficat spre lumenul intestinal. Anatomic descriptiv se disting căile biliare intrahepatice și cele extrahepatice [1,2 ]. CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE Reprezintă complexul canalar de drenaj biliar situat în interiorul parenchimului hepatic. Originea acestei arborizații canalare se află în spațiul port, interlobular, canaliculul biliar fiind unul din componentele triadei spațiului port. Mai multe canalicule lobulare formează niște colectoare supralobulare care se constituie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
interiorul ficatului, prin patul vezicular și alta prin ganglionul colului vezicular (Mascagni), urmând un traiect de-a lungul arterei hepatice, posterior de capul pancreatic, spre ganglionul retroduodeno-pancreatic superior. Cele două căi limfatice explică particularitățile evolutive ale cancerului veziculei biliare: metastazarea intrahepatică timpurie și extensia spre blocul duodeno-pancreatic. Drenajul limfatic al CBP se face în cele două sensuri, de-a lungul pediculului hepatic, cranial spre ganglionii hilului și caudal spre ganglionii suprași retropancreatici. INERVAȚIA Inervația căilor biliare este vegetativă cu fibre parasimpatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
de ganglionul cistic și ganglionii paracoledocieni. A doua stație este formată de lanțul ganglionar periarterial hepatic și pancreatico duodenal. Drenajul limfatic urmează traiectul arterei celiace, mezenterice superioare și a venei renale stângi. Difuziunea limfatică poate avea trei căi: cea directă intrahepatică, cea superioară portocoledociană internă și calea postero-inferioară sau porto-coledociană externă (fig. 120). Extensia ganglionară este prezentă deja în 25- 75% din cazuri în momentul diagnosticului. [3,4] Extensia hepatogenă este pe cale predominent venoasă, venele colecistului drenându-se ramura dreaptă a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
putea fi asociat cu coincidența parazitozei cu infecția cu virusuri hepatitice [14]. Infestația cronică cu trematode, Opistorchis viverrini (Thailanda, Laos, Cambodgia), Clonorchis sinensis (China, Korea, Taiwan, Vietnam) și Opisthorchis felineus (Siberia, Kazahstan, Ucraina) a fost asociată cu riscul pentru colangiocarcinom intrahepatic. Riscul carcinogenetic potențial al acestor infecții a fost recunoscut de IARC în 1994. Mecanismul carcinogenetic ar putea fi reprezentat de inflamația cronică și consecințele sale [14]. Infecția cu Helicobacter pylori a fost luată în discuție ca factor de risc pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
ultrasonografice și examinarea stenozelor cu fibre optice pentru endomicroscopie. Colangioscopia poate vizualiza stenozele și permite recoltarea de biopsii sub control endoscopic, dar din punct de vedere tehnic, poate fi dificilă de efectuat. În unele cazuri de stenoze pe căile biliare intrahepatice, abordarea percutană poate fi singura posibilitate [16,17]. Explorarea cu miniprobe poate ajuta la diferențierea unei stenoze benigne de o stenoză malignă. În cazul stenozei maligne leziunile sunt de regulă hipoecogene, stenozele benigne sunt mult mai reflectogene din cauza fibrozei [18-21
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
INTRODUCERE Tumorile căilor biliare sau colangiocarcinoamele reprezintă aproximativ 3% din totalul cancerelor digestive și se dezvoltă de la nivelul epiteliului biliar. Sunt localizate la nivelul căilor biliare intrahepatice (20-30%) sau extrahepatice (70-80% din cazuri). Colangiocarcinoamele extrahepatice pot fi proximale, medii sau distale și se diferențiază de tumorile ampulare localizate distal de peretele duodenal. Afectările difuze, infiltrative, apar la 2% din cazuri [1,2]. Polimorfismul acestei afecțiuni, precum și dezvoltarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
Colangiocarcinomul este o tumora maligna care se formează prin transformarea neoplazică a colangiocitelor, celulele epiteliale care căptușesc ductele biliare [1]. Din punct de vedere anatomic se clasifică în colangiocarcinoame intrahepatice și extrahepatice. Cele două fenotipuri sunt distincte și diferă prin: mod de prezentare, etiologie, factori de risc, istorie naturală, comportament clinic și răspuns terapeutic [2]. Colangiocarcinoamele intrahepatice își au originea fie din canalele biliare mici intrahepatice (colangiocarcinoame periferice), fie din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
căptușesc ductele biliare [1]. Din punct de vedere anatomic se clasifică în colangiocarcinoame intrahepatice și extrahepatice. Cele două fenotipuri sunt distincte și diferă prin: mod de prezentare, etiologie, factori de risc, istorie naturală, comportament clinic și răspuns terapeutic [2]. Colangiocarcinoamele intrahepatice își au originea fie din canalele biliare mici intrahepatice (colangiocarcinoame periferice), fie din ductele biliare intrahepatice localizate proximal de bifurcația canalelor hepatice drept și stâng. Colangiocarcinoamele extrahepatice sau ductale sunt localizate distal de ramificațiile de ordin secundar ale canalelor hepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
se clasifică în colangiocarcinoame intrahepatice și extrahepatice. Cele două fenotipuri sunt distincte și diferă prin: mod de prezentare, etiologie, factori de risc, istorie naturală, comportament clinic și răspuns terapeutic [2]. Colangiocarcinoamele intrahepatice își au originea fie din canalele biliare mici intrahepatice (colangiocarcinoame periferice), fie din ductele biliare intrahepatice localizate proximal de bifurcația canalelor hepatice drept și stâng. Colangiocarcinoamele extrahepatice sau ductale sunt localizate distal de ramificațiile de ordin secundar ale canalelor hepatice drept și stâng și pot afecta segmentele perihilare (tumorile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]