353 matches
-
de stres post traumatic (PTSD), un sindrom experimentat de multă lume care a supraviețuit traumelor. Diagnosticul pentru PTSD implică prezența a trei tipuri de simptome. Prima categorie de simptome ale acestei tulburări este retrăirea repetată a evenimentului traumatizant, prin intermediul imaginilor intruzive și a gândurilor, a coșmarurilor recurente, momentele instantanee când retrăiesc tot și reactivarea psihologică și fiziologică la stimuli care le amintesc de ce s-a întâmplat. Amintirile violului s-au infiltrat în conștiința sa încă o dată, împotriva dorinței sale, și în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aceștia expunerile repetate la gândurile despre traumă? Unele teorii susțin că, pentru cei care suferă de stresul post traumatic care nu pot găsi un sens pentru ce au trăit sau nu-și pot "rezolva" trauma, și care trăiesc frecvent gânduri intruzive în legătură cu trauma, va fi mult mai folositor să găsească soluții de blocare ale acestor gânduri intruzive (Horowitz, 1976301; Silver, 1983302). Tehnicile de blocare a gândurilor pot include revolta subiectului, urlând tare "Nu!" când realizează că se gândește la ceva în legătură cu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stresul post traumatic care nu pot găsi un sens pentru ce au trăit sau nu-și pot "rezolva" trauma, și care trăiesc frecvent gânduri intruzive în legătură cu trauma, va fi mult mai folositor să găsească soluții de blocare ale acestor gânduri intruzive (Horowitz, 1976301; Silver, 1983302). Tehnicile de blocare a gândurilor pot include revolta subiectului, urlând tare "Nu!" când realizează că se gândește la ceva în legătură cu trauma sau învață să implementeze activități pozitive care îi distrag gândurile de la traumă. Aceste tehnici de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
decăzut. Terapia psihodinamică nu este considerată în general cea mai eficientă pentru tulburările obsesiv-compulsive. 10.6.3. Teoriile cognitiv-comportamentale privind tulburările obsesiv-compulsive Este cert că cei mai mulți oameni, inclusiv oamenii care nu au o tulburare obsesiv-compulsivă, ocazional, au gânduri negative și intruzive. De exemplu, multe femei care devin mame, epuizate de nesomn și stres pentru îngrijirea noului născut, au gândul de face rău copilul, deși sunt terifiate de asemenea gânduri și nu le-ar face niciodată. Potrivit teoriilor cognitiv-comportamentale asupra TOC, ceea ce
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
teoriilor cognitiv-comportamentale asupra TOC, ceea ce diferențiază oamenii cu această tulburare de cei care nu sunt obsesiv-compulsivi este abilitatea de a controla aceste gânduri nedorite (Clark, 1988326; Rachman & Hodgson, 1980327). Oamenii care nu dezvoltă tulburări obsesiv-compulsive sunt capabili să elimine cognițiile intruzive prin ignorarea sau îndepărtare lor, atribuindu-le doar distresul pe care îl simt, și pur și simplu lăsându-le să dispară cu trecerea timpului. Pe de altă parte, oamenii care dezvoltă TOC întâmpină dificultăți în "blocarea" acestor gânduri, din mai
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
întâmpină dificultăți în "blocarea" acestor gânduri, din mai multe motive. Întâi, ei pot fi avea o depresie sau o anxietate generală o mare parte din timp, de aceea chiar un eveniment negativ minor este foarte probabil să conducă la gânduri intruzive și negative (Clark & Purdon, 1993)328. Apoi, oamenii cu TOC pot avea tendința de a se îndrepta spre un mod de gândire rigid și irațional (Rachman, 1993329; Salkovski, 1989330). Ei văd negativul și gândurile intruzive și mai inacceptabile decât ceilalți
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
probabil să conducă la gânduri intruzive și negative (Clark & Purdon, 1993)328. Apoi, oamenii cu TOC pot avea tendința de a se îndrepta spre un mod de gândire rigid și irațional (Rachman, 1993329; Salkovski, 1989330). Ei văd negativul și gândurile intruzive și mai inacceptabile decât ceilalți oameni și devin mai anxioși și vinovați din cauza acestora. Această anxietate le îngreunează și mai tare capacitatea de a controla aceste cogniții. În plus, oamenii care se simt mai responsabili pentru evenimentele care se petrec
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ființei din spatele mitului, așa cum o făcea, de pildă, cu cîțiva ani în urmă, Gilles Leroy (premiul Goncourt pentru Alabama song), îndrăgostit progresiv de recrearea romanescă a Zeldei, nefericita soție a scriitorului Scott Fitzgerald. Privirea lui Liberati, fără a fi violent intruzivă și scormonitoare, e mai degrabă una fotografic-antropologică, scrutînd cu detașare anii aceia de redescoperire a libertății, rapid răsturnată în pierderea inocenței, goană după glorie și imagine, vertij obscen al aparențelor. Pe acest fundal, Jayne Mainsfield și-a trăit efemera perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cele ale locatarilor 'săi', de soarta cărora se simte responsabilă. Cioran dezvoltă o adevărată fascinație pentru această ființă, care trăiește totul la modul personal, care se atașează, bodogănește și protejează, dar și o ființă a cărei curiozitate vulgară și autoritarism intruziv îl perturbă profund. Mai mult încă, figura portăresei se transformă, la Cioran, în prototipul anti-diaristului : Să ții un jurnal înseamnă să căpeți obiceiuri de portăreasă, să remarci toate fleacurile, să te oprești la ele, să acorzi prea mare importanță lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
consolidată imediat după 1945, Stalin s-a opus proiectului anexionist al Iugoslaviei (Constantiniu, Pop: 2007, 27-28). În aceeași perioadă își fac loc dezamăgirea și chiar ostilitatea lui Tito față de practicile sovietice de pe teritoriul statului pe care îl conducea. Atitudinea sovietică, intruzivă și condescendentă, va fi reproșată în scurt timp de către Tito liderului de la Kremlin și va constitui totodată factorul declanșator al conflictului sovieto-iugoslav, încheiat cu excluderea Iugoslaviei din familia comunismului internațional. Printre nemulțumirile conducerii iugoslave la adresa Moscovei, atât ideologice cât și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deși într-o măsură relativ limitată, practicile economice ale predecesorului său. În plus, între cei doi lideri politici sovietici existau notabile diferențe de mentalitate, temperament și comportament. În timp ce Malenkov era timid, nesigur, ezitant și retractil, Hrușciov era dinamic, expansiv și intruziv, dând dovadă de fermitate și de o "bolșevică" siguranță de sine (Medvedev: 1983, 158; Brzezinski: 1971, 158). Eliminarea primului din cursa pentru putere absolută apare, retrospectiv, ca fiind aproape inevitabilă; în schimb, moștenirea sa inovativă va supraviețui, sub diferite forme
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tactile în existența umană. Cert este că, dintre cele două tipuri de atingere (cea destinată îngrijirii sau cea ca mesaj afectiv), haptonomia se bazează pe această din urmă. Specificul ei este dat de respectarea disponibilității fetale, ceea ce anulează orice manevră intruzivă, atingerea părinților fiind blândă, cu semnificație nu doar tactilă, ci prevalent psihologică (Peric, 2005). Cât privește aportul auzului prenatal la cristalizarea atașamentului față de propria mamă, R. Parcutt (2006) îi acordă o importanță majoră, dat fiind receptivitatea particulară a fetusului nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nivele: primar (prevenirea apariției tulburărilor); secundar (identificarea primelor manifestări ale tulburărilor pentru a împiedica dezvoltarea lor în simptome caracteristice); terțiar (împiedicarea acutizării manifestărilor și a recidivei); implementarea unei strategii de tip maieutic, prin care intervențiile cu caracter directiv sau chiar intruziv să se transforme în acompanieri ale subiectului, care să faciliteze punerea în funcție a competențelor persoanei, mobilizarea lor în lupta cu adversitățile sau riscurile. Joseph și Linley (2006) fac o trecere în revistă a modelelor teoretice care explică manifestarea rezilienței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
temperament dificil, strategii sărace de cooperare, lipsa resurselor sociale vor duce spre schimbări negative. ̨ n aceste modele, momentul, severitatea evenimentului, complexitatea și durata crizei sunt indicatori importanți în orientarea transformărilor individului. Eforturile de căutare a sensului, adesea generând procese intruzive, ruminative, au ca final transformarea persoanei. în acest tip de modele, cel mai clar definit este modelul descriptiv funcțional al lui Calhoun și Tedeschi (2004). 2. Teoria centrată pe persoană Inițiată de Carl Rogers (1951), teoria centrată pe persoană o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
principiului completării (specific acestei teorii), o integrare a noii informații relative la trauma suferită. Completarea se petrece în acord cu teoria piagetiană privind stadiile dezvoltării cognitive, prin procese consecutive, înlănțuite, de asimilare și acomodare. Asimilarea noii informații, relative la trauma, intruzivă și evitată de persoană, se realizează, printr-un proces dificil de căutare a sensului, conducând la o acomodare (schimbare) a viziunii persoanei asupra lumii și asupra ei înseși. Sensul se construiește din înțelegerea evenimentului advers, a persoanei în raport cu evenimentul și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
produce injurii serioase sau care-i amenințau integritatea fizică a persoanei sau a altora. 2. Răspunsul persoanei la situație a fost de teamă intensă, neputință, oroare. în cazul copiilor se poate manifesta printr-un comportament agitat, dezorganizat. Criteriu B: amintiri intruzive Evenimentul traumatic este retrăit cu persistență în cel puțin unul dintre modurile următoare: 1. reactualizarea recurentă și intruzivă a unor amintiri supărătoare legate de eveniment, cu imagini, gânduri, percepții. în cazul copiilor poate apărea un joc repetitiv care exprimă teme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situație a fost de teamă intensă, neputință, oroare. în cazul copiilor se poate manifesta printr-un comportament agitat, dezorganizat. Criteriu B: amintiri intruzive Evenimentul traumatic este retrăit cu persistență în cel puțin unul dintre modurile următoare: 1. reactualizarea recurentă și intruzivă a unor amintiri supărătoare legate de eveniment, cu imagini, gânduri, percepții. în cazul copiilor poate apărea un joc repetitiv care exprimă teme sau aspecte legate de trauma suferită; 2. vise supărătoare cu privire la eveniment. în cazul copiilor, pot fi vise înfricoșătoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
șase luni după manifestarea factorului de stres. Pentru diagnosticarea sindromului de stres posttraumatic trebuie să cunoaștem povestea expunerii la evenimentul traumatic, conform celor două criterii (A), și să fie prezente în comportamentul persoanei simptome din toate cele trei criterii: reactualizări intruzive, simptome de evitare/confuzie și simptome de hiperexcitare. Al cincilea criteriu se referă la durata specifică traumei, iar al șaselea impune evaluarea funcționalității persoanei. Capacitatea copilului de a face față traumei depinde de reziliența sa, construită pe: abilitățile cognitive ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a partidelor de modă veche, de anumite grupuri de interese, de birocrații guvernului care susțin un sistem redistributiv injust și niște politici asistențialiste care răpesc libertatea individului. Oamenii simpli, din popor, nu au beneficiat de pe urma programelor sociale sau de pe urma prezenței intruzive a statului, deorece munceau din greu, se supuneau legii, erau suprataxați și nu făceau parte din anumite grupuri de interese 3. Partidul Reformei a argumentat că, în ceea ce privește distribuția resurselor publice, partidele tradiționale și birocrația de stat au favorizat imigranții, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
grupuri de interese nu este un obiectiv realist. Astfel, următoarea opțiune ar fi fost aceea de a instala în Parlamentul canadian o putere, aleasă 4, contra-majoritaristă, dar în același timp legitimată democratic. Un asemenea corp politic ar putea contracara acțiunea intruzivă a statului în societatea civilă și ar putea dispune reduceri ale dimensiunii și impactului statului. 3.4. Populismul Partidului Reformei și democrația: testarea ipotezelor Partidul Reformei a reprezentat o opțiune clară pentru acei votanți care, în calitate de locuitori ai vestului aveau
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
limitând accesul anumitor grupuri cu revendicări redistributive la pârghiile guvernării și diminuând, astfel, pluralismul. Din perspectiva partidului, statul social și pluralismul au fost luate prea în serios de către prea multe grupuri, ajungându-se la construirea unui mecanism etatic mult prea intruziv, ineficient, a cărui povară apasă pe umerii plătitorului de taxe. Nu este deci surprinzător faptul că în propaganda Reformiștilor a existat o bună conlucrare ideologică între promovarea democrației directe "fără interese speciale" și critica statului social, a structurilor acestuia și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pare să existe o tensiune între regula majorității și libertatea personală. În termenii lui Sen (1970b), „societatea ar trebui să îmi permită libertate absolută de a dormi pe burtă dacă asta doresc, chiar dacă o majoritate din comunitate este suficient de intruzivă cât să simtă că dorește ca eu să dorm pe spate” [Sen, 1970b, p. 152]. Această idee fundamentează încercarea de a introduce drepturile individuale în preocupările Teoriei Alegerii Sociale. Prima încercare de acest fel, aparținându-i lui Sen (1970a), (1970b
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto în așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene minimal-raționale, 5) o soluție prin condiționarea criteriului paretian slab printr-o proprietate de raționalitate tare (disjunct-monotonia). Cuvinte-cheie: teoreme de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene, preferințe intruzive, preferințe condiționale, preferințe empatice, preferințe autosustenabile, preferințe liberale extreme, preferințe separabile, preferințe rațional-libertariene, preferințe disjunct-monotone. Considerații preliminare. În (1978), Suzumura scria: „[...] pentru a evita această dificultate (paradoxul lui Sen) suntem forțați să slăbim fie regula Pareto, fie pretenția libertariană, aceasta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preocuparea pentru sfera privată a celorlalți. Aceeași idee este mai precis formulată de Blau în (1975), care indică profilurile pentru care condiția Pareto slabă și cea libertariană intră în conflict, prin meddlesome preferences. Voi folosi ca echivalentă sintagma de preferințe intruzive. Voi reține această traducere și pentru busybody preferences<footnote Gibbard (1974) și Osbourne (1975). footnote>, intrusive preferences, dar și pentru nosy preferences<footnote Voi folosi aceeași traducere pentru toți acești termeni, deși înțelesul poate diferi în funcție de autor. Când acest lucru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote Această restricție este echivalentă celei propuse de Blau în (1975), singura diferență fiind aceea că Breyer (1977) restricționează domeniul universal, în vreme ce Blau restricționează condiția libertariană. Categoria preferințelor intruzive a lui Blau (1975) este echivalentă cu ceea ce propune Breyer în (1977). footnote>. Pentru trei sau mai mulți indivizi, restricția de domeniu nu este suficientă, și de aceea Breyer operează o alta, propunând conceptul de preferințe liberale extreme. În termenii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]