551 matches
-
secrete, deși i-am explicat lui Lynn că de fapt nici nu mai e vorba de secrete, acum că practic l-am prins pe Mark în flagrant. Mai mult sau mai puțin. —Eu sunt singurul care nu a înțeles o iotă din ce ai zis? mă întrebă Kieran. Eu am cam înțeles, spuse Lisa, ceea ce însemna că de fapt nu înțelesese, dar că mă susținea. Le-am explicat întreaga poveste pe îndelete, totul, inclusiv despre noul meu prieten, Alfie, care putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
viață a lui. Mark își scoase portofelul să plătească pentru taxi. M-am grăbit să intervin înainte ca Alfie să-și exprime dezaprobarea. — O să mă socotesc eu cu Alfie mai târziu, am spus eu în grabă. Mark nu înțelegea o iotă din toată treaba asta. —Ai cont deschis la el sau ceva? Da, ceva, am răspuns schimbând un zâmbet complice cu Alfie. În ultimele câteva zile, mă obișnuisem să-i strecor câte un plic cu suma pe care calculam că i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pe apă, În droașcă i-am tot dat cu buchiseala din almanah. Niște nătărăi făcuți grămadă scuipa parole dă cum se bătuse Millonarios versus Chacarita Juniors, și mă scotea din săriți care, mă jur pe mama, nici măcar nu știau vro iotă dă football. Am sărit din teleguță la Belgrano R. Quinta ie la vreo treișpe străzi dă gară. Am croșetat ideea să mă răcoresc mergând cu perpedesu, da iera să dau În primire dă oboseală. Cum Îmi zisese Abenhaldun, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă Mario, care sta lângă noi cu ogeacu plin dă buchernițe, să pricepe când femeia destinsă fuge dă vulgaritate și nu-și pierde vremea trimițând răvășele ca păunu. Că te-a lăsat cu gura bușbeie și n-ai zis nici o iotă. Și miroase bestial. — Exact; Îndeobște Îmi dau câte o mână de tăcere. Doctorul Mario Bonfanti e un hispanist arondat proprietății domnului Commendatore. A publicat adaptarea epopeii Cantar de Myo Cid pentru adulți; premeditează severa adaptare În manieră gauchesca a unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mandea, deși pe nasoale momental, mi le aduc după aia aminte cu filozofie și-mi râd dă cum am bulit-o. Nu sar calu, da o să vă spui tărășenia cu circulara cu condei albastru. Ezistă canari trosnitori dă nu pierd nici o iotă și care, cu arșini dă grijă și brașoave, te soilesc pân la urmă, da io nu pun pizma pă spinarea la nimeni pencă pescuiește vorbe coapte și șugubețe. Într-o marți, am tăiat dân foarfeci niște inimi dân hârtie, fincă-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și mi-a zis că ca să șteargă datoria să-i fac invitație la o matinée la Excelsior. Pă bune și fără Îndoială, Rosita Rosenberg ie Miss râs. Ăia din lojă crăpa dă râs ca gâdilații, da io n-am Înțelegut iotă, că stâlcea limba de-o au muscalii să nu-i halească din zbor nici Mucea Sinagoga, și io d-aia d-abia așteptam s-ajung la han, să-mi zică Fainberg și lu mandea bancurile. Că decât dă bancuri mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care ciripea: s-a Îngroșat gluma cu pornografistul. La mijloc e o escrocherie. Mi s-au topit zgaibaracele În fotol și mi s-a făcut beznă În față la vizuali. Am cetit știrica pân la sfârșit, fără să dezleg o iotă, da ce m-a durut mai tare dân toate ie tonu fără respectuozitate care să vorbea cu iel dă jupân Zalduendo. După doi ani, don Wenceslao a ieșit dă la pârnaie. Fără să-și dea talente, că nu-i stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
răspunsul. După câte văd, nu vii din zona intimă a tuturor dragostelor mele, dar, după cât ești de obtuz, ca să-ți repet sentința, pe cât de obiectivă, pe atât de severă, ai putea Într-adevăr să vii, căci n-ai priceput nici o iotă din tot ce ți-am tocat la cap. O mărturie În plus cu privire la această răspândită lipsă de Înțelegere a adus Comisia de Onoare a Jocurilor Florale, care au dat multă strălucire viguroasei noastre urbe, când m-a invitat să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
chiriilor, politica de pe vremuri, desigur, de aici și de aiurea, cine mai trăia din lumea foștilor, cu ce se ocupau după ce ieșiseră din pușcării, în așa fel încât dovedeau că nu erau la curent cu nimic și nu pricepeau o iotă din câte se petreceau cu adevărat în jurul lor. Dar nu doar cu politica erau cu totul în afară. Replicile sclipeau, scânteiau, se încrucișau, se ciocneau, ieșeau fulgere, vorbele erau alese și frumos orânduite, tonul era calm sau aprins sau aprig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ăă, probabil are nevoie acum de o fustă pentru ceva anume, dar eșarfele sunt slăbiciunea ei. Înțelegi, nu? Sunt un fel de semn distinctiv personalității ei. M-a privit. Fața mea trebuie să fi trădat faptul că nu Înțelegeam o iotă, așa că a a continuat: — Îți amintești când ai vorbit cu ea la interviu, nu? — Bineînțeles, am răspuns eu repede, realizând că nu ar fi Înțelept să Îi spun acestei fete că abia dacă Îmi mai amintisem numele Mirandei după ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și avea să lipsească două săptămâni, planificarea petrecerii ăsteia ne ocupase amândurora marea majoritate a timpului În ultimele zile. M‑am Întors În birou cu un carnețel și un pix În mână și m‑am pregătit să nu pricep o iotă din tot ce spune. M‑am gândit să mă așez o clipă, mi‑ar fi fost mult mai ușor să scriu așa, dar am fost deșteaptă și m‑am abținut. A suspinat de parcă treaba asta era atât de obositoare, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
părul. — Arăți minunat, spuse Kay. Vino aici și stai jos. Își petrecu brațul În jurul taliei lui Helen, și se așezară. Binkie și Mickey se aplecaseră să mai facă un rînd de cocktailuri. Încă discutau despre armele secrete. — Nu cred o iotă, zicea Binkie. Raze invizibile...? — Ești bine, scumpo? murmura Kay, atingînd cu buzele obrajii lui Helen. Ai avut o zi tîmpită? — Nu prea, zise Helen. Dar a ta cum a fost? Ce-ai făcut? — Mai nimic. M-am gîndit la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
plînge că tu te afli Încă În Întuneric. Duncan dădu din cap aprobator; Îi plăcea vocea liniștitoare a domnului Mundy, și cuvintele ciudate pe care le folosea: să-ți ridice, Povara, Greșeala, băiete; dar, În adîncul inimii nu credea o iotă. Își dorea ca Alec să fie acolo unde Îl descria domnul Mundy - Încerca să și-l imagineze Înconjurat de soare și flori și zîmbitor... Dar Alec nu fusese niciodată așa; spunea că era banal să stai prin parcuri și grădini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nu-și dădu seama când pătrunsese în mare, în căutarea fetei. Nici nu-și dădu seama că se avântase brusc înspre larg. — Nu înțeleg, Clara! îmi spune Eduard, încruntat. E foarte frumos ce ai scris aici, dar nu înțeleg o iotă! Ce înseamnă chestia asta? Ce-i cu fata aia? Nu înțeleg! Mă uit la el surprinsă, apoi îmi plimb privirea enervată pe pe reți. Suntem la el acasă. Am venit la el, așa cum i-am promis, ca să-i dau să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și tu te vei rata alături de noi, te vei sufoca, despre faptul că ea simte de mult că se sufocă și nu mai rezistă, despre ce monstru sunt eu prin faptul că sunt un ins oarecare... N-am priceput o iotă! Tot timpul își dorea mai mult, și mai mult... Niciodată nu era mulțumită cu ce avea. Mai ales cu mine... Clara ar fi vrut să-l întrerupă, însă nu izbutea să-și găsească vocea. Vocea ei se împotmolise înlăuntrul ei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
auzul meu fin. Îl nedumerise și mai mult. O privi întrebător: Ce trosnete? Nu se aude nimic! Ba eu aud cum se crapă, ripostă ea, cu umor. -...cum se crapă? Ce se crapă, adică? arătă el că nu înțelege o iotă. Cum se crapă de ziuă, prostuțule! pufni ea într-un râs răsunător, care îndepărtă stânjeneala ce adăstase între ei, de la venirea-i în dormitor, de cum intrase pe ușa înaltă și spusese: bună seara, domnule. Într-un acces de temeritate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ultimul imn dedicat Tovarășului, un imn ce fusese compus de Svetlana însăși, porniră să sufle în alămurile lor sclipitoare. Era o măiastră și marțială pastișă, având doar o singură notă muzicală modificată, pe care Svetlana o alterase din precauție (nici o iotă în plus!), o compoziție după un marș interzis la Yalta, cât și la Potsdam, al așa-numitului Partid Național Socialist al Muncitorilor din Germania. Instrumentiștii intonară, asurzitor și fără tragere de inimă, respectiva bucată, atacând-o pe ritm alert de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
e nedovedit, de vreme ce Dobrogea nu e locuită de bulgari, ci în cea mai mare parte de români, turci și tătari. Ad 2 observăm că pretențiunile etnografice și istorice asupra Vidinului formulate de serbi sânt naturale, dar nu sânt c-o iotă mai îndreptățite decât cele ale României. În special Vidinul, înainte de a deveni turcesc, a fost când sârbesc, când românesc, când unguresc. Întreg malul drept al Dunării, de la Vidin până în Marea Neagră, turcii l-au luat de la români si nu de la bulgari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fără pricini. Guvernul liberal luptă asemenea în alegeri, numai nu leal, nu pe față, ci prin tertipuri, apucături, promisiuni, mizerii. Acest merit al sincerității îl mănținem pentru noi. Ținem la Constituție așa cum este și nu suferim să se modifice o iotă din ea, afară de art. 7, supus revizuirii în urma unei sile internaționale. O dovadă despre aceasta este tocmai propunerea făcută de noi, în divergență cu alții, de-a nu se supune revizuirii decât numai și numai art. 7, iar o altă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de orice religie ar fi. Și fiindcă supușii străini sânt egali cu românii în această privire, iată egalitatea cea mai perfectă între români și evrei. Noi îl asigurăm pe d. Costinescu că Cremieux si Montefiore n-ar cere c-o iotă mai mult decât ceea ce dă d-lui evreilor. Evreii sânt totdeuna gata de a recunoaște d-lui Costinescu și tutulor radicalilor privilegiul esclusiv de debitare de palavre politice, numai ei să poată cumpăra moșiile statului și cele particulare, să puie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a stabili comparația între serioasa si clara atitudine a cabinetului Catargiu și între mlădioșia timidă cu care un ministru al României promite astăzi acționarilor din Berlin că nu numai el, ci cabinetul întreg va cădea daca se va schimba o iotă din proiect. Oare natura statului în genere, a celui român îndeosebi, e de a fi stăpânit prin amăgire, prin neadevăr? Căzut-am noi românii atât de adânc încît orice panglicărie cifrată să ne ia ochii, ca să nu vedem mrejile de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o dispoziție sufletească acută, gândirea lui nu era speculativă, ci neliniștită... Și cu toate acestea, ascultîndu-l, nu știu de ce îmi venea să râd, în timp ce o adâncă simpatie se năștea în mine pentru el. Firește, nu mă convingea nici cu o iotă, fiindcă eu știam din istorie că evenimentele politice și sociale sânt imprevizibile și nimeni nu e în siguranță față de desfășurarea lor, fie că ești popor mare sau popor mic. Iar cine conduce un popor știe acest lucru, sau mai degrabă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chipuri deloc atinse de fanatism abstract, cum erau ale celor care strigau prea tare, sau de stupiditate, cum erau ale celor care aveau expresii complice, prefăcute, vrând să spună, nu se știe cui, că strigă ei, dar nu cred o iotă din toate astea și ca dovadă (nu se știe cui vroiau ei să aducă dovezi) rânjeau ambiguu, căci nici să râdă din plin, total, nu îndrăzneau. Ici, colo se vedeau tăcuți, gravi, atenți, oamenii de ordine: ei nu strigau și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
alți membri că, dacă nu se prezintă la ceremonie, li se confiscă premiul sau nu mai ajung niciodată pe listele cu nominalizări. „Cine chiulește nu mai ia premiu!“, mi-a citat Scurtu râzând, dar eu, bineînțeles, n-am crezut o iotă din ce spune. Unioniștii erau deștepți. Nu-și făcuseră site de Internet decât în 2005, știau că puteau fi atacați oricând. Informația fusese stocată în altă parte. Împreună cu Editorii, bombardau piața cu niște volume masive, de mii de pagini, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
față, cu amândouă mâinile, ca pe un prunc. Râdea când râdea ea și era gata să plângă drept răspuns la lacrimile ei. Nu spunea nimic, dar asculta încordat gânguritul ei întretăiat, exaltat și incoerent, din care nu înțelegea probabil nici o iotă, dar zâmbea blând și, de îndată ce i se părea că ea începe din nou să se întristeze sau să plângă, se apuca iarăși s-o mângâie pe creștet și să-și poarte cu gingășie palmele pe obrajii ei, potolind-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]