350 matches
-
piața rosetti". La fel, întrebările "existențiale" - uneori cu adevărat 153 grave în ciuda facondei, căci Gherguț are și o puternică dimensiune expresionistă - creează un câmp poetic ambiguu, cam ca într-o cunoscută piesă de acum câțiva ani: "is it true about Iove?" (de uitații "Right Said Fred"): "cum e să faci dragoste? / cum e să fii liber? / cum e să fii uitat de părinți în piață? / cum e să ai o soră? cum e să-ți pierzi un dinte? / cum e să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mutre, umblîndu-i ochii spre indivizii aceia cocoșați peste măsuțe umplute cu pahare, sticle, brichete, mâini cu țigări, și apoi iarăși prin ploaie, ea îmblînzită sub umbrelă, ținîndu-se cu amândouă mâinile de brațul meu, alintîndu-se, apoi în hol (Never change your Iove) și apoi, stând alături, în fund, pe treptele scării, discutând exquisite de serios despre dragoste, apoi lovitura în plex, pe neașteptate: "Știi, sânt amorezată..." și eu crezând mai întîi, crezând neîncrezător și sperând fără să pot spera, că se referă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tiu puțin mai liber, Susan, mulțumesc, Îți mulțumesc din tot sufletul, scrisoarea ta e foarte frumoasă, ești un om Încîntător, daddy, afacerile mă silesc să amîn călătoria, Susan și mi-am tăiat părul mai scurt, Îți trimit cinci fotografii, I Iove you, daddy mama ta te roagă să-i scrii, Susan, n-am chef să scriu, nu fac nimic, n-am timp să fac nimic, sînt fericită, David, lasă-mă să te Îmbrățișez, Susan, aș vrea ca nimeni să nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la posibilitățile de a-l pune În legătură-cu tatăl lui. Pe urmă venea după-amiaza cu lupta de; cocoși la casa de la țară a Delfinei și zîmbetul lui batjo-i corilor cînd vedea ușurința cu care fetele din Perii spun I Iove you și asta tocmai lui, care nu trecuse niciodată de I like you; cu cîtă ușurință, În timpul luptei de cocoși, ea Îi spunea te iubesc, I Iove you, Îi traducea, temîndu-se că poate n-a Înțeles, lui care nu trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui batjo-i corilor cînd vedea ușurința cu care fetele din Perii spun I Iove you și asta tocmai lui, care nu trecuse niciodată de I like you; cu cîtă ușurință, În timpul luptei de cocoși, ea Îi spunea te iubesc, I Iove you, Îi traducea, temîndu-se că poate n-a Înțeles, lui care nu trecuse niciodată de Îmi placi și care pînă În după-amiaza aceea, a doua zi după lupta de cocoși, niciodată nu simțise mai mult decît I like you și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
poate n-a Înțeles, lui care nu trecuse niciodată de Îmi placi și care pînă În după-amiaza aceea, a doua zi după lupta de cocoși, niciodată nu simțise mai mult decît I like you și deodată se trezi spunînd I Iove you, cînd Delf ina apăru cu darul, doi cocoșei de luptă din argint și el simți că o iubea și-i spuse și Începu s-o iubească nebunește... „Imbecil, imbecil stupid“, Îl auzi murmurînd Santiago și se Întoarse să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
după-amieze de pe plajă, la Ancón, seara, la o petrecere, totul se Întîmplaso parcă atunci, petrecerea din seara aceea... „Imbecil!“, zise cu glas tare, Încercînd să se ridice și observînd chiar atunci, dîndu-și seama chiar atunci că numai el spusese I Iove you În seara aceea: Într-o secundă dansă toată seara cu Delfina, una după alta dansase toate melodiile În timp ce se ridica stăpînit de farmecul unei seri Întregi În care ea nu-i spusese de loc... O invita iar la dans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Simți mînia acelei după-amieze În tot corpul, Întreaga dupăamiază de culoarea mîniei pătrunse În atmosfera lui neagră, făcîndu-l să se ridice pe jumătate, dar din nou se prăbuși ca să intre iar În grădina unde Delfina Îl primea zicîndu-i nu I Iove you, zicîndu-i doar Îmi placi, iar el, „imbecil stupid!“, el Îi spunea I Iove you, observînd că era ciudată, neliniștită și În clipa aceea Vlăjganul apăruse dintr-un colț al grădinii, zîmbitor, Încrezător, apoi ca un laș se dădea Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
atmosfera lui neagră, făcîndu-l să se ridice pe jumătate, dar din nou se prăbuși ca să intre iar În grădina unde Delfina Îl primea zicîndu-i nu I Iove you, zicîndu-i doar Îmi placi, iar el, „imbecil stupid!“, el Îi spunea I Iove you, observînd că era ciudată, neliniștită și În clipa aceea Vlăjganul apăruse dintr-un colț al grădinii, zîmbitor, Încrezător, apoi ca un laș se dădea Înapoi explîcÎndu-i În engleză, ferindu-se, bătînd În retragere, mi-a căzut medalionul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
forme ale inspirației, în general pe hârtie de calitate inferioară, cu un vârf de creion, încât descifrarea manuscrisului, de multe ori, e aproape imposibilă. Alteori, când scria cu cerneală, datorită porozității hârtiei cuvântul se întina, făcându-l indescifrabil”, scrie Victor Iova în Nota asupra Ediției, Capul de zimbru, povestiri, I, Cartea Românească, 1962. După moartea mamei, spunea Ionică, mezinul familiei, tata și-a schimbat total regimul de viață. S-a sihăstrit. Nu mai ieșea decât prin împrejurimile casei, doar cu o
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a cărții semnată de Florentin Popescu Destinul literar al lui Vasile Voiculescu nu a fost deloc liniar, apreciază revalorificatorii. Se vede aceasta atunci când, postum, a început punerea în pagini a manuscriselor, mai ales a celor recuperate din beciurile securității. Victor Iova în Capul de zimbru, Cartea Românească, 1982, face pertinente trimiteri în acest sens. Este notat și cazul când Ion Voiculescu, încercând să-și apere tatăl, colaborator la Gândirea, de o anumită etichetă pe care i-o puneau unii „teoreticieni” literari
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
privitoare la rață, care, ea, nu pățește așa ceva, după cum și albina se adeverează, ca arhitectă, cu multe clase deasupra lui zoon politikon. Până aici e clar. Dar Țepeneag, părintele fondator, nerecunoscut, al textualismelor valahicești (bravat, la ocazie, până și de Iova), ce crede el... în chestiunea ratării? Credincios dogmei autonomiei semnificantului (care se autogenerează, marxturbându-se în draci, precum Materia, diabolectica leliță din centrul fantasmagoriilor Bărbosului Karl), el suputează că omul ratează pentru că îi lipsește ț-ul din semnificant; mai precis, virgula
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mă va refuza, desigur. Dacă mă va refuza o voi lua ca pe un afront și îl voi trece pe lista neagră. Când o să i se dea premiul Nobel n-o să-i organizez sărbătoare națională...! L-aș pune pe Gheorghe Iova prim-ministru, într-o primă instanță. Dar numai pentru o noapte, că a doua zi mă voi răzgândi și îl voi pune pe Ion Mureșan. Strategia e simplă, să se obișnuiască potențialii prim-miniștri cu ideea că sunt manevrați și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din bătrâni că pe vremea lui Isus... B: Împăratul iudeilor? Bunicul: Împăratul iudeilor, da!... Pe vremea acestui împărat, în orașul Betleem, trăia un păstor bătrân, bătrân de tot, care nu credea în Dumnezeu, pe nume Crăciun, cu femeia lui, Baba Iova. F: Moș Crăciun nu credea în Dumnezeu?! Bunicul: Pe atunci nu credea. B: Și?! Bunicul: Și acest păstor ave, Ave, măre, ave Stâne de oi multe, Multe și cornute, Cu lână mițoasă Ca firul de mătasă... F: Era bogat!... Bunicul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
bogat!... Bunicul: Da, dar pe cât era de bogat, pe atât era de rău. Pauză cu fundal muzical specific, de trecere la scena II Scena II - Casa lui Crăciun (din carton sau desenată pe o coală de flip-chart) Crăciun (strigând): Babă Iovă, ai măturat casa, ai pregătit bucatele? Că acum e noapte și vin musafirii! Iova: Am pregătit, bărbate! C: Vezi de pune pe masă din vinul cel mai bun, că vine și primarul, și prefectul, și preotul... Și mișcă-te odată
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cu fundal muzical specific, de trecere la scena II Scena II - Casa lui Crăciun (din carton sau desenată pe o coală de flip-chart) Crăciun (strigând): Babă Iovă, ai măturat casa, ai pregătit bucatele? Că acum e noapte și vin musafirii! Iova: Am pregătit, bărbate! C: Vezi de pune pe masă din vinul cel mai bun, că vine și primarul, și prefectul, și preotul... Și mișcă-te odată, femeie, ce te moșmăiești așa?! I: Bine, bărbate, acuș fug. Un copil sărac: Nene
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nici de mâncare. C: Ce?! Bani?! Pleacă de-aici, mucosule, până nu-ți dau două ciomege pe spate. Leneșilor, la muncă cu voi! (spre sală): Auziți, să-i dau bani! Da’ eu ce mănânc?! ... iată că vin musafirii. (strigând): Babă Iovă, întâmpină pe musafiri! Pauză muzicală pentru trecerea la scena III Scena III - Ieslea lui Crăciun Iosif: Am călătorit mult spre Betleem. E noapte și ești obosită, Maria. Hai să înnoptăm în acest orășel! Maria: Iosif, uite-o casă mare! Poate
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Crăciun Iosif: Am călătorit mult spre Betleem. E noapte și ești obosită, Maria. Hai să înnoptăm în acest orășel! Maria: Iosif, uite-o casă mare! Poate gospodarii au un locușor și pentru noi. Iosif: Hai să batem! Cioc! Cioc! Cioc! Iova (deschide ușa): Cine sunteți și ce doriți? Iosif: Noi suntem din Nazaret. Călătorim de multe zile și suntem frânți de oboseală. V-am ruga să ne primiți peste noapte să dormim în casa dumneavoastră! Iova: Oameni buni, eu v-aș
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
să batem! Cioc! Cioc! Cioc! Iova (deschide ușa): Cine sunteți și ce doriți? Iosif: Noi suntem din Nazaret. Călătorim de multe zile și suntem frânți de oboseală. V-am ruga să ne primiți peste noapte să dormim în casa dumneavoastră! Iova: Oameni buni, eu v-aș primi, dar bărbatul meu este foarte rău și nici nu vrea să audă de oameni străini în casa lui. Iosif: Dar soția mea, Maria, trebuie să nască. E iarnă, zăpadă și ger și trebuie să
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
foarte rău și nici nu vrea să audă de oameni străini în casa lui. Iosif: Dar soția mea, Maria, trebuie să nască. E iarnă, zăpadă și ger și trebuie să înnoptăm undeva. Maria: vă rugăm, adăpostiți-ne măcar în staul! Iova: Haideți în ieslea boilor din staul! Văd că-și este foarte rău, trebuie să naști. Am să te moșesc eu. (Fecioara naște pe Isus - scoate de după ieslea improvizată o păpușă bebeluș înfășată în scutece albe) Iova (ridicând copilul spre spectatori
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
-ne măcar în staul! Iova: Haideți în ieslea boilor din staul! Văd că-și este foarte rău, trebuie să naști. Am să te moșesc eu. (Fecioara naște pe Isus - scoate de după ieslea improvizată o păpușă bebeluș înfășată în scutece albe) Iova (ridicând copilul spre spectatori): Vai, ce copil frumos ai născut! Îngerii (2 - apărând lângă iesle): El este Mântuitorul, Domnul nostru Isus Hristos, împăratul luminilor, fiul lui Dumnezeu. Iova: Maică preasfântă, miluiește-mă! (veselă) Mă duc să-i spun unchiașului meu, Crăciun
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pe Isus - scoate de după ieslea improvizată o păpușă bebeluș înfășată în scutece albe) Iova (ridicând copilul spre spectatori): Vai, ce copil frumos ai născut! Îngerii (2 - apărând lângă iesle): El este Mântuitorul, Domnul nostru Isus Hristos, împăratul luminilor, fiul lui Dumnezeu. Iova: Maică preasfântă, miluiește-mă! (veselă) Mă duc să-i spun unchiașului meu, Crăciun, că sunt moașa Mântuitorului lumii. (Pășește spre casă.) Crăciun:Unde ai fost?! Adu repede cafeaua și dulcețurile, că vor să plece musafirii! Dar ce-i pe mâinile
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
preasfântă, miluiește-mă! (veselă) Mă duc să-i spun unchiașului meu, Crăciun, că sunt moașa Mântuitorului lumii. (Pășește spre casă.) Crăciun:Unde ai fost?! Adu repede cafeaua și dulcețurile, că vor să plece musafirii! Dar ce-i pe mâinile tale? Iova: Ce bucurie, Ce veselie Pe noi, Crăciune, C-a venit pe lume, La noi s-a născut, Domnul cel de sus, Domnul cerului Și-al pământului, Hristos, Domnul cel slăvit, Cum de mult s-a proorocit! Crăciun (o împinge pe
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Ce bucurie, Ce veselie Pe noi, Crăciune, C-a venit pe lume, La noi s-a născut, Domnul cel de sus, Domnul cerului Și-al pământului, Hristos, Domnul cel slăvit, Cum de mult s-a proorocit! Crăciun (o împinge pe Iova): Ce-ai făcut?! Ai lăsat musafirii ca să ajuți o sărăntoacă? Netrebnico! Cum poți să crezi așa ceva? (Îi taie mâinile cu toporișca.) Iova: Vai, de ce mi-ai tăiat mâinile? Crăciun: Așa Meriți. Pleacă din ochii mei! Iova ( Fuge în staul.): Maica
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cerului Și-al pământului, Hristos, Domnul cel slăvit, Cum de mult s-a proorocit! Crăciun (o împinge pe Iova): Ce-ai făcut?! Ai lăsat musafirii ca să ajuți o sărăntoacă? Netrebnico! Cum poți să crezi așa ceva? (Îi taie mâinile cu toporișca.) Iova: Vai, de ce mi-ai tăiat mâinile? Crăciun: Așa Meriți. Pleacă din ochii mei! Iova ( Fuge în staul.): Maica Domnului, mântuiește-mă! Maria: Apropie-ți, moașă Iova, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! Iova: Minune, de trei ori minune! Mi-
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]