678 matches
-
1938, Orson Welles este luat drept un saltimbanc cînd adaptează pentru radio Războiul lumilor de H. G. Wells; el ia prin surprindere America. Cîțiva profesioniști dau înapoi, consternați de consecințele unui exercițiu pe care-l credeau doar profesional, respingînd responsabilitățile (sau iresponsabilitățile) pe care le presupunea. Alții, mai mîndri sau mai inconștienți, îl îmbrățișează. Învățații Bisericii declarau în secolul al XV-lea că o carte urma să permită pastoralelor să atingă un mai mare număr de adepți și păstorilor să facă ordine
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
politice în videosferă e un fapt clinic care decurge din ritmurile lor de deplasare de viață și de muncă. La oamenii publici ajunși la un anumit nivel de "responsabilitate", toate condițiile fiziologice ale unei dezintegrări a persoanei, și deci de iresponsabilitate intelectuală, sînt reunite. Atunci cînd viața sau identitatea sînt în joc, o colectivitate are întotdeauna avantajul de a pierde spațiul pentru a cîștiga timp. Mai bine retrocedezi puțin din suprafața socială decît din neuroni și valoare. Se știe bine că
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lui Băsescu, le-a cerut politicienilor să se concentreze asupra rezolvării problemelor reale ale țării, avertizând că: Transformarea dorinței actualei puteri de a avea alegeri anticipate cu orice preț, în acest moment de mare suferință națională, este o dovadă de iresponsabilitate, de abdicare de la obligațiile care-i revin și de maxim dispreț față de oameni"137. A doua zi, după ce compromisul convenit la Cotroceni și-a dovedit fragilitatea, fiind infirmat de dezbaterile și votul din Parlament,138 premierul Tăriceanu, om de onoare
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de dolari, deci aproximativ o pătrime din PIB-ul țării, pentru a face față crizei din domeniul industriei de automobile, din sectorul financiar și din piața imobiliară. Este nota de plată a unei politici promovate într-o "eră de profundă iresponsabilitate", cum preciza președintele Obama. Este și sfârșitul epocii denumite "Reaganomics", începută cu aproape 30 de ani în urmă. Este costul greu de îndurat al unor abordări ideologice, care prin consecințe pot marca declinul unei superputeri. 4. Orgia financiară americană Literatura
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Din fericire, japonezele sunt mai suple În strategii și atitudini. Mult mai flexibile și mai adaptative, ele știu să găsească mijloacele și combinațiile adecvate pentru a-și atinge obiectivele. Una dintre caracteristicile bărbaților din Japonia este imaturitatea, chiar o oarecare iresponsabilitate. Se spune aici că femeile sunt slabe, Însă mamele sunt redutabile. Ele sunt mai profunde, acolo unde bărbații sunt descriptivi, iar asta se observă În munca de zi cu zi. Ceea ce nu e spus este vital, iar munca este infiltrată
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine .................................................. 194 Sentimentul libertății umane ........................................................................................ 195 Autocontrolul conduitei
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
forță capabilă de transcedere a condiției umane: „Sacrificiul voluntar, făcut În deplină conștiință și liber de orice constrîngere, jertfa de sine spre binele tuturor, aceasta este, după mine, semnul celei mai Înalte dezvoltări a personalității”. Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate „Să ierți multe celorlalți, dar nimic ție Însuți.” (Ausonius) Cum altfel am ajunge la obținerea unei onestități În raport cu noi Înșine? Mulți sînt dușmani declarați ai proceselor de conștiință, deoarece acestea te obligă la cel puțin un efort de interiorizare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
libertate ori de liber arbitru? Dacă nu există posibilitatea opțiunii, oamenii nu pot fi considerați responsabili de ceea ce sunt, spun sau fac. Așadar, nici responsabili, nici vinovați - deci nici buni de a fi pedepsiți... A nega libertatea înseamnă a decreta iresponsabilitatea, dar și a deschide calea spre imposibilitatea de a corecta îprin pedeapsă), atât pe lumea aceasta cât și într-o alta, viitoare... Și atunci cum să conciliezi existența lui Dumnezeu, care nu se poate să nu știe, să nu poată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
câștigarea și menținerea reputației și prestigiului, precum și pentru obținerea încrederii celor care lucrează, trăiesc sau își desfășoară activitatea în jurul său. Corporațiile percepute ca responsabile sub aspect social pot beneficia de clienți mai mulți și mai satisfăcuți în timp ce percepția publică de iresponsabilitate socială asociată unei corporații se poate solda cu proteste, boicoturi sau alte mișcări ostile din partea consumatorilor. De asemenea, implicarea voluntară a corporațiilor în finanțarea programelor sociale le poate asigura o mai mare independență față de controlul guvernamental. Pe termen lung, corporația
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este atunci când avem curajul să-i spunem un adevăr urât despre el Însuși, pe care acesta nu are Însă tăria morală de a și-l recunoaște În forul lui interior. Μ O formă din păcate frecventă de psihopatie este și iresponsabilitatea cu care unii oameni Își folosesc propriul limbaj În raporturile cu cei din jur: ignorând impactul pe care semnificațiile cuvintelor Îl au asupra sufletelor celor cărora li se adresează, aceștia aruncă pur și simplu cuvintele la Întâmplare, neanticipând, de exemplu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
între comunitatea bisericească și orânduirile sociale, nepricepere între poliție, ideologii și politică trecătoare; 2. cauze religioase: libertatea religioasă, certurile pentru întâietate, falsele noutăți corelativ negării unor rezultate științifice sau artistice, dorința de a fi șef, deformarea imaginii credinței, inconștiența și iresponsabilitatea pastorală și patriotică a pretinsului slujitor, prăpastia dintre vorbă și faptă a slujitorilor asociată cu contestări, îndoieli, părăsiri, slaba pregătire în domeniul teologic; 3. cauze morale: nerespectarea demnității omului, destrăbălarea, lipsa de evlavie, lăcomia; 4. cauze culturale: lipsa de informare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
e apropiat de gestul lui Bardamu, eroul lui Céline, de a se Înrola În armată din greața față de o lume În care nu se Întâmplă nimic În afara convențiilor „burgheze”. Starea aceasta afectează receptivitatea lor la orice fel de probleme istorice. Iresponsabilitatea politică a tinerilor de azi e la fel de semnificativă. Privim distrați la atacurile teroriste din Occident ca la orice altă știre. Efectul mass-media ne face imuni la manifestările istoriei contemporane În aceeași măsură În care ne imunizează și față de niște traume
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sau voința liberă. Orice abatere este în primul rând o greșeală morală legată de voința tulburată a omului, de impulsiunile necontrolate și necontrolabile. Sf. Toma d’Aquino spune că „morala nu este posibilă decât în cazul unei consimțiri libere”. Or, „iresponsabilitatea” care implică o greșeală morală este legată de incapacitatea psihică a individului de a discerne între motivațiile și consecințele actelor sale. În acest caz, psihoigiena își spune din nou cuvântul: incapacitatea de a avea discernământul faptelor proprii, fiind cauzată de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suporți consecințele sale (H. Verger). Responsabilitatea poate fi morală, juridică, socială sau medicală. Conceptul de normalitate fiind asociat cu cel de responsabilitate, el este definit, într-o anumită măsură, în sens negativ, prin absența caracteristicilor care ne fac să indicăm iresponsabilitatea. În sensul acesta, conceptul de iresponsabilitate se asociază cu cel de anormalitate (H. Verger). Responsabilitatea se definește pe baza a două criterii: liberul arbitru și determinismul. Teoria liberului arbitru susține că omul este intrinsec liber să aleagă, dintre diferitele solicitări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate fi morală, juridică, socială sau medicală. Conceptul de normalitate fiind asociat cu cel de responsabilitate, el este definit, într-o anumită măsură, în sens negativ, prin absența caracteristicilor care ne fac să indicăm iresponsabilitatea. În sensul acesta, conceptul de iresponsabilitate se asociază cu cel de anormalitate (H. Verger). Responsabilitatea se definește pe baza a două criterii: liberul arbitru și determinismul. Teoria liberului arbitru susține că omul este intrinsec liber să aleagă, dintre diferitele solicitări, pe cea pe care o consideră
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
oferit, la fel cum acțiunile din natura fizică sunt supuse principiului cauzalității. Teza liberului arbitru justifică legislația penală, pe când teza determinismului face ca individul să fie absolvit de răspundere. C. Lombroso, Feri și Garofalo combat teza responsabilității, stabilind de la început iresponsabilitatea criminalilor. Majoritatea oamenilor normali se consideră, în mod ferm, liberi de a hotărî ei înșiși în privința diferitelor căi care li se oferă de a-și exercita acțiunile. De aici rezultă că ei pot enunța și aprecia motivele actelor lor. Apar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
H. Verger). Întrucât legea penală definește delictele ca fiind direct legate de „faptul material” și de „voința delictuală”, stările de alienare mintală sunt exceptate de la incidența legii penale. Pentru a putea fixa cât mai exact sfera culpabilității și cea a iresponsabilității, se impune stabilirea limitelor alienării mintale în raport cu starea de normalitate (J. Falret, E. Régis). Grasset a formulat această doctrină într-o lucrare celebră, în care, vorbind despre „demi-fous, demi-responsables”, ridica problema normalității și a anormalității în raport cu responsabilitatea și iresponsabilitatea actelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a iresponsabilității, se impune stabilirea limitelor alienării mintale în raport cu starea de normalitate (J. Falret, E. Régis). Grasset a formulat această doctrină într-o lucrare celebră, în care, vorbind despre „demi-fous, demi-responsables”, ridica problema normalității și a anormalității în raport cu responsabilitatea și iresponsabilitatea actelor individuale. După el, responsabilitatea este, în mod necesar, legată de integritatea funcțiilor mintale din punct de vedere medico-biologic. Orice comportament individual se desfășoară între o motivație (cauză) și un scop. Relația dintre motivație și scop este realizată printr-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
repetate, folosirea de nume false sau tratarea celorlalți potrivit unui interes personal sau a propriei plăceri. 3. Impulsivitate sau eșecul de a planifica. 4. Iritabilitate și agresivitate demonstrate de repetate agresiuni fizice. 5. Disprețuirea siguranței personale și a celorlalți. 6. Iresponsabilitate manifestată În eșecuri repetate de a avea un comportament adecvat la locul de muncă sau de a-și onora datoriile financiare. 7. Lipsa remușcării demonstrată de indiferența sau neconștientizarea faptului că a rănit pe cineva, l-a tratat necorespunzător sau
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a anumitor indivizi sau grupuri sociale. II.1. Dinamica
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
fi considerat ca un potențial sau activ „violator” al ordinii și legilor sociale. Ceea ce reprezintă însă o notă particulară, este faptul că „absența discernământului”, a „conștiinței faptelor comise” fac ca aceste persoane să nu răspundă penal de consecințele actelor comise. Iresponsabilitatea sau responsabilitatea parțială față de actele comise, îi scot pe aceștia în afara legii, dar nu modifică întru nimic raporturile lor cu statul. Atitudinea statului față de bolnavii psihici Atitudinea statului față de bolnavii psihici vizează, aproape în exclusivitate, aspectele formale ale locului acestora
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizând atât privirea în exterior, cât și în interior. Ofițerul nu acționează doar automat, ci se introspectează mereu, căutând în sine reazem în vertijul infernal. Frica animalică, abrutizarea progresivă, demența, care își au motivația în riposta inamicului, dar și în iresponsabilitatea propriilor comandanți ori a celor din spatele frontului, sunt disecate atent cu bisturiul lucidității. Tot sinceritatea face însă ca aceste tablouri să nu acapareze toată pânza. Alternarea momentelor de tensiune extremă și a celor de înduioșare ori a celor detensionate (glumele
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
accentul căzând pe latura senzațională. În alt roman, Părinții abstracți (1983), sentimentul analizat până la obsesie, cu inserții în vis și chiar în patologie, este ura însoțită de dorința de răzbunare, pe care Liviu Dorda o nutrește față de presupusul ucigaș (din iresponsabilitate profesională) al tatălui său, medicul Petre David. Introspecția este ghidată de o perspectivă etică, iar finalul este deschis: Liviu Dorda pare că își atinge scopul (doctorul moare în urma unui stop cardiac provocat de acuzațiile primite), dar obsesiile sale se vor
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
dubiul în apostazie și credința în fanatism”, măsurat de dictonul Părinților pustiei: „Nimic prea mult”. Potențarea unei asemenea atitudini ar putea schimba tematica discuțiilor actuale despre vinovăție, care viciază țesutul comunității românești (fie prin revizionismul resentimentar al victimelor, fie prin iresponsabilitatea absolvirii anonime a foștilor călăi)1. Creștinismul nu este un proiect de ameliorare a condițiilor economice ori sociale ale umanității, deși îi poate infuza regional soluții prin acea etică a datoriei care, așa cum arăta Simone Weil (1909-1943), răstoarnă ideologia modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
între anumite limite, un fapt necesar. Iubirea de sine va confisca însă această obligație în contul vechiului narcisism adamic. Atracția erotică este inerentă unei umanități îmbrăcate în haine de piele. Demonii vor ști să proiecteze sexualitatea în cadrul fărădelegii și al iresponsabilității. Erosul demonic desființează. El aruncă amanții într-un colț obscur de neființă, în care noțiunea de legământ și ascultare lipsește cu desăvârșire. Acest ansamblu de patimi însoțite de arta autojustificării constituie sfera noologică a mondenității. În lume nu mai întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]