1,263 matches
-
1988) este profesor stagiar la școala generală din Lueta, județul Harghita, apoi preparator la Catedra de limba română a Facultății de Litere din Iași (1990-1993) și cercetător în colectivul care elaborează Dicționarul limbajului poetic eminescian, inițiat și coordonat de Dumitru Irimia (1995-1996). În 2002, ca invitat al Fundației Kulturkontakt, e writer in residence la Viena, beneficiind și de alte burse similare. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” al revistei „Luceafărul” (1980), coordonat de Geo Dumitrescu. În perioada studenției colaborează cu poezie
NIMIGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
Sibiu, 1996 (în colaborare cu Aurel Covaci, Ileana Marinescu, Ion Mircea, Liliana Ursu); Jostein Gaarder, Lumea Sofiei, București, 1997; D.M. Thomas, Hotelul alb, București, 1999; Hermann Broch, Somnambulii, postfață Cornel Ungureanu, București, 2000; Susan Sontag, Împotriva interpretării, postfață Mihaela Anghelescu Irimia, București, 2000; Ch. Haller, Jocurile zeilor / Gotterspiele, București, 2000. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 187-190; Grigurcu, Teritoriu, 76-87; Nițescu, Scylla, 175-193; Andriescu, Relief, 94-100; Iorgulescu, Rondul, 75-79; Petroveanu, Traiectorii, 235-243; Tomuș, Istorie, 237-241; Cristea, Domeniul, 110-113; Mincu, Poezie, 177-183; Piru, Poezia
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
1967, 7; Baróti Pál, „Kaleidoszkóp”, UTK, 1967, 47; Dávid Gyula, Lucian Blaga, „Évek krónikája és éneke”, UTK, 1968, 10; Gelu Păteanu, O valoroasă tălmăcire din folclorul românesc, ST, 1970, 2; Kerekes György, Baladele Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Irimie Negoiță, „Continentul cântecului”, ST, 1971, 8; Engel Károly, Egy „konok” műforditó dicsérete, KOR, 1972, 7; Veronica Porumbacu, O nouă traducere din Bacovia, RL, 1972, 39; Ion Șeuleanu, „Feciorii schimbați în cerbi”, ST, 1972, 10; Beke, Fără interpret, 256-268; George Sbârcea
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
a fost chiar arestat ca „instigator”), a cochetat cu teatrul, dar vocația lui este aceea de povestitor. Fără a fi una autobiografică, opera lui M. se reazemă, totuși, pe realitățile unei istorii trăite nemijlocit. Din cadrele ei coboară personaje ca Irimie Honcu și Tulie Radu Teacă, portretizat în nuvela care îl propune drept erou titular. Elevul de altădată își petrecuse o vară la stâna acestui inimitabil mucalit, mocan în Brețcu, care îi oferă prozatorului prilejul să realizeze admirabile efecte umoristice, bazate
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
ideologic-politic al gândurilor și vorbelor sale. De aici, o anume răceală, tendința de a Înlocui frământarea sufletească cu monologul de idei (Ă). (Ă). Este inadmisibil, apoi, rolul cu totul episodic și formal pe care-l ocupă În roman personaje ca Irimia, Însărcinat cu educarea tineretului și Natalia Crăciun, având pe seamă munca feminină, ambii din grupul celor șase activiști trimiși de Comitetul Central al partidului. Acest fapt vine În contrazicere cu Însăși misiunea primită de ei, care apare În felul acesta
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
revin ca drepturi de autor” - scrie The Daily Telegraph. (România literară, anul XXXVII, nr. 2, 21-27 ian. 2004, p. 28) II. Trăsăturile stilului științific 1. Funcțiile limbii Într-o excelentă lucrare consacrată stilurilor funcționale ale limbii române, profesorul ieșean D. Irimia (1995) amintește celebra clasificare a funcțiilor limbii, datorată lui Roman Jakobson: a) funcția referențială, numită și cognitivă sau denotativă, ce are În vedere realitatea obiectivă, extralingvistică, față de care emițătorul Își manifestă o atitudine rece, neutră; b) funcția expresivă sau emotivă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
organizarea intrinsecă a unui text, care vizează cunoașterea poetică a lumii. Aceste șase funcții ale limbajului se Întrepătrund În actul de comunicare și cunoaștere a lumii. În funcție de predominanța uneia sau alteia, se cristalizează cele patru stiluri funcționale ale limbii. D. Irimia este de părere că, În configurația stilistică a limbii române literare, stilul științific reprezintă una dintre extreme, cealaltă fiind reprezentată de stilul beletristic. Între aceste două extreme Își găsesc locul stilul juridico-administrativ și cel publicistic. În stilurile științific și beletristic
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și beletristic, În procesul de comunicare lingvistică, nu există propriu-zis un destinatar, ci un receptor. În stilurile publicistic și administrativ, cel de-al doilea protagonist este considerat Încă de la emitere un destinatar, În funcție de care emițătorul Își structurează textul (și mesajul) (Irimia, 1995, pp. 186-187). Urmând clasificarea propusă de D. Irimia, vom urmări specificul stilului științific În funcție de mai multe nivele. 2. Trăsăturile stilului științific 2.1. Nivelul fonematic Conform definițiilor uzuale, fonemul este „cea mai mică unitate sonoră a limbii, care are
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
propriu-zis un destinatar, ci un receptor. În stilurile publicistic și administrativ, cel de-al doilea protagonist este considerat Încă de la emitere un destinatar, În funcție de care emițătorul Își structurează textul (și mesajul) (Irimia, 1995, pp. 186-187). Urmând clasificarea propusă de D. Irimia, vom urmări specificul stilului științific În funcție de mai multe nivele. 2. Trăsăturile stilului științific 2.1. Nivelul fonematic Conform definițiilor uzuale, fonemul este „cea mai mică unitate sonoră a limbii, care are funcțiunea de a diferenția cuvintele Între ele, precum și formele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
uzuale, fonemul este „cea mai mică unitate sonoră a limbii, care are funcțiunea de a diferenția cuvintele Între ele, precum și formele gramaticale ale aceluiași cuvânt” (DEX, 1998). Iată câteva trăsături distincte la acest nivel, stabilite, așa cum spuneam, de către profesorul D. Irimia: - existența unor termeni care au În structura lor morfematică prefixe de origine greacă, precum: hema-, hemo-, helio-, hidro-: hemartroză, hematie, hemoglobină, hemoragie, hemopatie, helioterapie, helioscopie, hidrocefalie etc.; - consolidarea grupului consonantic ps (Întâlnit În unele cuvinte vechi, precum psalm, psaltire), În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
singular: În -e substantivele masculine și În -o cele feminine. (Alteori Însă forma de vocativ este identică cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mamă.) (Îndreptar..., 1995, p. 55) Această regulă este respectată de mulți lingviști: Iorgu Iordan, 1975, p. 231; Dumitru Irimia, 1999, p. 136; G.G. Neamțu, 1999, p. 7; G. Gruiță, 1994, p. 134 ; G. Beldescu, 1995. Într-un articol din Tribuna (Rad, 1998, p. 7), am arătat că această regulă poate părea pedantă, motiv pentru care nici măcar lingviștii nu o
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-a, W.W. Norton & Co, New York, Londra. Hristea, Theodor, 1984, Sinteze de limba română, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Albatros, București. Ilovici, Edith, 1972, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București. Irimia, Dumitru, 1995, Introducere În stilistică, Editura Polirom, Iași. Jordan, R.R., 1980, 1989, Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, 1978, Handbook for Writers, ediția a VII-a, Englewood Cliffs, Prentice
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
școalelor din Blaj, Blaj, 2000; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Astra, pref. edit., Blaj, 2001; Amintiri despre Pavel Dan, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Aurel Podaru). Repere bibliografice: Cornel Munteanu, Ion Buzași, „Andrei Mureșanu”, F, 1990, 2; Negoiță Irimie, Un tânăr cărturar blăjean, TR, 1993, 14; Vistian Goia, Blajul - o istorie într-o antologie, ST, 1994, 4-5; Gabriel Dimisianu, Eminescu, Grama, Macedonski, RL, 1994, 41; Z. Ornea, Ion Buzași, „Eminescu și Blajul”, RL, 1995, 1; Mircea Popa, Ion Buzași
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
75 de ani de la înființare, TR, 1994, 43; Ion Cristofor, Petre Bucșa și poezia transparenței, TR, 1994, 50; Ion Buzași, Melancolii policrome, ST, 1994, 12; Dicț. scriit. rom., I, 385-386; Micu, Scurtă ist., II, 309-310; Poantă, Dicț. poeți, 42-43; Negoiță Irimie, Cuvinte înstelate, ST, 1999, 3-4. C.H.
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
Baconsky - între mit și realitate, RL, 1994, 40; Negoițescu, Scriitori contemporani, 27-32; Constantin, Complicitatea, 99-105; Mircea Popa, Alegorie și simbol la A. E. Baconsky, ST, 1994, 4-5; Gh. Grigurcu, A. E. Baconsky între realitate și mit, RL, 1995, 5; Negoiță Irimie, Când poezia era rege, ST, 1995, 6; Aurel Rău, Într-o roză a cântecelor, ST, 1995, 6; Mănucă, Analogii, 221-228; Simion, Fragmente, II, 46-49; Dicț. analitic, I, 95-98, 109-110, 231-232, II, 9-10, 83-84; Glodeanu, Dimensiuni, 98-102; Manolescu, Litere, 81-91; Dicț
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
progres. SCRIERI: O bună educație. Poezii și fabule, București, 1845; Poezii inedite, pref. I. Heliade-Rădulescu, București, 1860; Culegere de fabule, București, 1895; Poezii, I-II, pref. I. Suchianu, București, 1898. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, îngr. D. Irimia, Iași, 1970, 73-78; Iorga, Ist. lit. XIX., II, 72, 76-84, 206; Călinescu, Ist. lit. (1982), 200-202; Popovici, Romant. rom., 91-96; Brădățeanu, Istoria, I, 150-152; Ist. lit., II, 304-306; Ivașcu, Ist. lit., I, 367-368; Dicț. lit.1900, 86-87; Mîndra, Ist. lit.
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
telegramă expediată de către prefectul județului Constanța spre ministerul de Interne, domnul Luca Ionescu informa asupra întrunirii într-o primă ședință a consiliului județean Constanța. În cadrul acestei prime întruniri a consiliului județean Constanța au fost desemnați ca vicepreședinți ai consiliului domnii Irimia I. Popa și Luca Oancea, iar domnii Petrache Ionescu și căpitanul Alexandru Costescu au fost aleși secretari ai consiliului 2114. În încheierea telegramei menționate, domnul Luca Ionescu informa ministerul de Interne în legătură cu faptul că următoarea ședință a Consiliului General al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
15 octombrie curent"2539. În cursul primei ședințe a consiliului județean "s-a constituit biroul astfel: domnii Panait Holban și Ali Cadâr, vicepreședinți, domnii Ioan N. Roman și Ștefan Bellu, secretari"2540, în timp ce, "președinte al consiliului a fost numit domnul Irimia Popa"2541. La 18 decembrie 1902, printr-un decret regal emis la București și contrasemnat de către ministrul de Interne Vasile Lascăr, "domnul Panait Papaianopol este numit în funcțiunea de primar al comunei urbane Cernavodă din județul Constanța"2542. Printr-o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în aceeași calitate, la plasa Mangalia (...) în locul domnului C. Bălăceanu, demisionat"2850. La 21 august 1907 prefectul județului Constanța, domnul Scarlat Vârnav, îl informa pe ministrul de Interne în legătură cu faptul că "fostul președinte al Consiliului General al județului, domnul Alexe Irimia, a încetat din viață"2851, în timp ce, "consilierii căpitan Blăniță, Gheorghe Colea, Ion I. Roman, Abdul Hamid Osman și maior Niculescu și-au dat demisiile"2852. În același timp, "domnul Gheorghe Șeitan, consilier ales, nici nu a depus jurământul"2853. O
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Medgidia, Constantin Hileriu, fost primar al orașului Medgidia, A. I. Șteflea, Ștefan Dan, T. G. Dabo, doctorul Alexandru Zissu, C. Irimescu, avocat în Constanța, Simion Petrescu, fost primar al orașului Mangalia, Vasile Pandelescu, Nicolae Ionescu Cârligel, mari comercianți în orașul Constanța, Irimia I. Blebea, directorul Băncii de Scont din Constanța, Ion G. Popa, consilier comunal la Cernavodă, Dumitru Butărescu și Irimia I. Popa, fost președinte al Consiliului General al județului Constanța. După decesul primarului orașului Constanța, domnul Cristea Georgescu, "doamna Valentina Georgescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Irimescu, avocat în Constanța, Simion Petrescu, fost primar al orașului Mangalia, Vasile Pandelescu, Nicolae Ionescu Cârligel, mari comercianți în orașul Constanța, Irimia I. Blebea, directorul Băncii de Scont din Constanța, Ion G. Popa, consilier comunal la Cernavodă, Dumitru Butărescu și Irimia I. Popa, fost președinte al Consiliului General al județului Constanța. După decesul primarului orașului Constanța, domnul Cristea Georgescu, "doamna Valentina Georgescu, soția legitimă a decedatului"2910 a solicitat ministerului de Interne acordarea unei pensii de urmaș. În aceste condiții, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
târziu, când cei sătui plecară și la focul de trestie rămaseră numai câțiva, Niță Lepădatu începu a cunoaște pe unii din bordeienii moșiei. A cunoscut pe Gheorghe Barbă, cel mai vechi bouar, pe Mihalache Prescurie, vânătorul curții, și pe moș Irimia Izdrail de la coșerele din vale. Stăteau lângă foc ca în fiecare sâmbătă sara și așteptau pe un flăcăuaș care plecase călare după rachiu. Împrejurimile se liniștiră. Ardea o lumină la curte, ardeau câteva focuri pe la bordeie. Rareori se auzeau glasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vorba și l-a luat în slujbă. Iaca de-atunci e Faliboga la noi, și are boieru un slujbaș ca un zăvod... fără hodină, fără milă. Într-adevăr se arată a fi om aspru și vrednic, zise Niță Lepădatu. Moș Irimia Izdrail, cel mai bătrân dintre toți, se uita gânditor la cel nou venit. Da’ tu, băiete, grăi el, pe-acolo de unde vii ai avut multe a îndura... Eu, omul după firea lui îl cunosc și-l văd c-a pătimit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu m-aș mai duce... Ce-am să pot face eu unde-s târguri mari și oameni mulți? Mai bine m-oi împăca eu cu vitele; cu ele am crescut și cu ele mă înțeleg. —Hei, măi băiete, grăi moș Irimia Izdrail - de năcăjit, năcăjit ai fost, da’ eu ți-oi spune că-i păcat cine nu vede lume multă și mândreța târgurilor. Macar în tinereța lui să le vadă. Eu de la unii și de la alții am auzit că acuma umblă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și iaca de șaptezeci de ani m-am despărțit de cei care au răstignit pe Domnul nostru Isus Hristos... Acuma sunt moldovan și creștin și trăiesc și eu cu voi, cum vrea Dumnezeu, în colțul ista de pământ... — Da’ eu, bade Irimie, de unde am venit... vorbi cu glasu-i subțire ca un behăit de oaie moș Nastase Tentea... Hm! așa-i! de departe am venit și m-am așezat aici... Ș-acu doisprezece ori treisprezece ani m-a lăsat baba și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]