2,421 matches
-
Suntem divorțați de numai patru luni! țipase ea. Nu avea timp nici măcar să cunoască pe cineva, darămite să facă și un copil. Cu siguranță povestea era pe rol dinainte să ne despărțim noi. Nu-mi vine să cred. Ceea ce o iritase cel mai mult pe Lauren fusese faptul că poza aia era În mod evident făcută Într-un Apartament Regal de la Gritti Palace din Veneția. Louis și noua lui familie arătau ca un clan de spiță regală mai puțin importantă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
raportul de gardă spune, scoțînd capul pe ușa băii. Radu învîrte mereu între degete țigara, îngrijorat de starea lui nervoasă, încercînd să abată într-un fel gîndul obsesiv. Glasul cu care Paula i-a reamintit de raportul de gardă îl irită și-i trimite în minte gestul nervos al ei, cu care i-a înlăturat aseară mîna, făcîndu-l să-și amintească de găleata cu lapte, răsturnată. "Era în firea vacii să dea cu piciorul gîndește -, dar aștepta cea mai mică iritare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în firea vacii să dea cu piciorul gîndește -, dar aștepta cea mai mică iritare, tot astfel cum sinucigașul, după părerea lui Camus, are de mult în gînd s-o facă, dar o face cînd, poate, un bun prieten l-a iritat cu o vorbă, nedreptățindu-l. La naiba! Ce-i cu mine?! Ce picioare grozave are Paula! Se observă chiar și aici, în poza de pe televizor; îi stau ca turnate hainele. Într-o casă de toleranță ar fi fost vedetă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
palma, ce o coboară uneori să cuprindă mîna bărbatului, surîzîndu-i totodată. Mai încolo, la a doua masă, Lazăr a impus tăcerea sa și profesorului; s-a hotărît să isprăvească orice discuție, care, la urma urmei, nu face decît să-l irite. "Mîine-poimîine, dacă nu la noapte, voi fi tată. Am rupt-o cu trecutul cînd m-am însurat și am s-o țin așa. Trebuie să iau aminte de la matematician ce va să însemne a fi tată. Numai că eu, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la a sta în patul ei tot timpul, uitînd de mine și de copil, e cale lungă și, dacă ai făcut-o, acolo să stai!" Telefonul sună prelung, în gol. "Sigur! Țin telefonul închis, să nu fie deranjați; domnul este iritat de cel mai mic zgomot... Ce proastă că ieri, cînd am ajuns acasă, nu m-am dus să scot banii, să deschid proces de divorț!..." Din drumul ei prin încăpere, se oprește, întinde mîna și ia din nou telefonul. "Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu echipa. — Sunt dat peste cap că mi-am pierdut slujba, îi spusese lui Dave Gillis pentru a enșpea oară. E greu să-ți găsești de lucru ca ziarist independent în vremurile astea. — Mda. Știu chestiile astea, John. Gillis era iritat. După ce făcuse Bull în timpul mini-turneului, ar fi vrut să fie dat afară din echipă. În definitiv, atunci când vine vorba de rugby pentru amatori, jocul în sine are aceeași pondere ca socializarea cu colegii de echipă. Dintotdeauna, Gillis îl bănuise pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Cum nu ți-ai fi Închipuit la prima vedere, domnul Sinclair ascundea nebănuite doze de grosolănie. — Nu sînt ahtiat după cîștig. Ca dovadă, poftim o liră. Dar țin să păstrez cozonacul. Domnul Sinclair se Întoarse spre ceilalți, cu un gest iritat de disperare pe care nu Îcercă să și-l mascheze. — Dacă vreți, vă dau exemplarul din Micul duce, urmă Rowe. I-ar da posibilitatea doamnei Fraser să facă o donație la fel de discret. — N-are rost să adoptați un asemenea ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
punct de vedere și se Întrebă ce anume o făcuse să adopte Între timp o părere contrarie. — Dar cu fratele dumitale cum rămîne? o Întrebă el. — Dacă pleci dumneata, o să plece și el. Tonul imperios al acestei voci voalate Îl irita pe Rowe. Se surprinse ocolind măsuța pentru a sta cu fața la ușă, iar peste cîteva clipe Își schimbă din nou poziția - ca să nu stea cu spatele la fereastră. — De ce nu vrei să vorbești cu fratele dumitale? — L-ar face, dimpotrivă, să vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
momentul orgasmului soților lor, târfa care molfăie penisul clientului ar putea mușca fără nici o răutate un cerc mic de țesut de pe curbura superioară a glandei lui. Aceeași mușcătură dureroasă pe care o primisem și eu odată de la o prostituată obosită, iritată de erecția mea ezitantă, îmi aduce aminte de gesturile stilizate ale infirmierilor de ambulanță și ale personalului de la stația de alimentare, fiecare cu repertoriul lor de mișcări particulare. Mai târziu, am aflat că Vaughan colecționa în albumele sale fotografice grimasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
zile. Fără-ndoială, gândul că soțul ei omorâse un om împrumuta o neașteptată dimensiune actelor lor sexuale, consumate probabil în patul nostru la vederea telefonului cromat care-i adusese lui Catherine vestea accidentului meu. Elementele noilor tehnologii ne uneau sentimentele. Iritat de zgomotul avioanelor, m-am ridicat într-un cot. Vânătăile de pe piept făceau respirația dureroasă. Catherine își coborî ochii spre mine cu o privire îngrijorată, evident preocupată de faptul că aș putea muri. Îmi puse țigara între buze. Am inhalat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
crezut că ai scăpat cu viață. Își strivi țigara. - Îmi pare rău pentru celălalt... soțul doctoriței Hamilton. M-am uitat stăruitor la ceasul de deasupra ușii, sperând că va pleca în scurt timp. Această falsă compasiune față de cel mort mă irita, era doar o scuză pentru un exercițiu de gimnastică morală. Asprimea tinerelor infirmiere făcea parte din aceeași pantomimă a regretului. Mă gândisem ore în șir la bărbatul mort, vizualizând efectele morții lui asupra soției și familiei sale. Mă gândisem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
agățasem de soția mea. Și totuși, Vaughan, cu toată duritatea lui, era un partener absolut binevoitor, ochiul acelei iluminări a peisajului din jurul nostru. Luându-i mâna, i-am apăsat palma pe medalionul butonului de claxon, o emblemă aluminizată care mă iritase întotdeauna. I-am simțit adâncitura din pielea albă, aducându-mi aminte de vânătaia sub formă de triton din palma lui Remington mort, întins pe capota mașinii mele, aducându-mi aminte de șanțurile roz din pielea soției mele lăsate de lenjeria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
a constat în spiritul de turmă, în acel nefast dogmatism al adeziunilor fanatice. A crezut în adevăr și rațiune și a știut că, dincolo de posibile erori parțiale, punctul său de vedere va fi cel învingător. [...] Memoriile lui Aron i-au iritat pe sicofanții profesioniști ai «sfintelor familii» marxiste: strânși în cămașa de forță a convingerilor lor obtuze, iremediabili la critică și inovație, marxiștii de catedră [...] l-au declarat arhidușmanul «socialismului realmente existent». Putea exista oare o mai mare onoare și satisfacție
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
s-au stins repede. O schimbare dureroasă ne înspăimântă în continuare (cum ar fi venirea la putere a unui partid de dreapta!), mai mult decât un prezent fără ieșire. Majoritatea oamenilor politici nu pot comunica cu aleșii lor. Această neînțelegere irită pe toată lumea. Agitația sterilă în care trăim crește. Promisiunile elitei politice românești nimeresc pe de lături. Ba sunt comunicate neadecvat, într un limbaj vetust (vezi partidele istorice), ba sperie prin insistență și jocul slugărniciei în fața cetățeanului. Mesajele de bun simț
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
din primul alineat. Mirosul de gară e străbătut de o pală de mirosuri de la bufetul gării. Cineva privește prin geamurile opace, deschide ușa cu geamlâc a barului; totul e neclar, chiar și înăuntru, văzut cu ochi de miop, sau ochi iritați de grăunțele de cărbune. De fapt, paginile cărții sunt aburite, ca geamurile unui tren vechi; pe fraze se așterne norul de fum. E o seară ploioasă; bărbatul intră în bar; își desface pardesiul umed; un abur îl învăluie; un fluierat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fi crezut în poiata lor. Nu-i plăceau găinile astea, din mai multe motive foarte bine întemeiate. În primul rând, prezența găinilor într-o agenție de detectivi nu e o notă bună, și apoi, în afară de asta, găinile în sine o iritau teribil. Era întotdeauna același grup de orătănii: patru găini și un cocoș bleg și, își închipuia ea, impotent, care era întreținut de găini din pură milă. Cocoșul era deplorabil și își pierduse mare parte din penele de pe o aripă. Arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
învins, de-ai fi zis că-i conștient de statutul pe care-l pierduse, și venea mereu cu câțiva pași în urma găinilor, ca un prinț consort retrogradat de protocol pe un permanent loc doi. Găinile erau, la rândul lor, la fel de iritate de prezența lui Mma Makutsi, de parcă ea, și nu ele, ar fi fost intrusul. De fapt și de drept, căsuța asta pitică, cu cele două ferestre micuțe și ușa scârțâitoare ar fi trebuit să fie o poiată, nu o agenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
o faci pe ușa din dos, important este să fii înlăuntru. Iar oamenii săi, Serviciul, reușiseră să pătrundă în toate cămările și odăile de taină ale societății, rămînînd în continuare tăcuți și modești, ceea ce făcea să nu deranjeze, să nu irite, să nu trezească adversități, să rămînă neobservați, dar să râmînă. Și uite, acum trebuia să încalce și această regulă, această lege de aur, riscînd așa soarta Serviciului și poate, de ce poate?, sigur chiar!, însăși soarta sa. Zîmbi acru, norocul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sîntem aruncați în apă și trebuie să înotăm. Chiar dacă nu știm, chiar dacă pînă acum nici nu ne-am gîndit la așa ceva. O s-o facem ca nou-născuții, din instinct, nu-i așa, domnule Leonard?" Sigur că era așa. De fapt îl iritau explicațiile astea din principiu, voia să știe concret ce are de făcut. De parcă i-ar fi ghicit gîndul, Mihai Mihail îi ceru să analizeze rapid situația și să-i spună dacă există vreo posibilitate de apropiere față de grupul ofițerilor. Apropiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
va fi cazul. Îl tolerase în Serviciu din cauza unchiului său care era director general, nu-l deranja, era chiar un ins conștiincios, prea conștiincios, însă simțea organic, fizic aproape, că George Stan era un corp străin în Serviciu. Cîteodată îl irita chiar prezența lui, mai ales cînd observa prin stofa hainei conturul pistolului cu care umbla veșnic. Se spunea despre el că și la baie îl ține atîrnat la îndemînă într-o pungă cauciucată ca să nu se ude. Era convins, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trebuie o oarecare participare, nu-i așa?" Oricît ai' fi dorit să-l facă pe Mihail să consimtă la neliniștea, spaima sa, pe care o trăise cînd Popianu i-a povestit despre noutățile de la Vladia, nu reușea decît să-l irite, tot ocolind subiectul, motivul principal al discuției. Și, dacă ar fi știut, dacă ar fi capabil Mihail să priceapă că moartea lui Leonard Bîlbîie era o consecință firească a acelui sentiment îngrozitor pe care îl încercase în acele clipe. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mâna pe arme și să înfrunte dușmanul, atât el, cât și oamenii lui nu erau decât niștesimpli pasageri pe o navă pe care cei care contau cu adevarat erau membrii echipajului. De aceea, acel puști plin de tupeu care îl irită atât de mult pe insula deveni dintr-odată un personaj care merită considerație și respect, fiindcă, din câte putea deduce din comportamentul lui Miti Matái, părea să aibă, într-adevăr, aptitudini de navigator. Departe de Bora Bora, toți aveau obligația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nici un rost faptul că acum, aici, este o căldură de cuptor. Depărta mâinile ca si cum ar fi vrut să demonstreze că era ceva firesc, adăugând: În nord întotdeauna e mai cald, iar în sud, măi frig. —De ce? Cum adică... de ce? interveni iritat burtosul Oripo. Pentru că nimeni n-ar putea concepe o lume în care să fie frig în nord și căldura în sud. Așa sunt legile naturii. — Totuși, îl întrerupse Navigatorul-Căpitan, poate că Vahíne Auté nu greșește când pune această întrebare. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
tentației de a-l face să sune, însă pe toți îi deranja când îl băteau alții. Era evident că sunetul lui ascuțit îi enervă ori de câte ori era produs de alții, la fel ca gemetele unei femei care face dragoste, care îi irită pe toți cei care le aud, în afară de cel care le provoacă. Obsesia generală cu privire la gălăgiosul instrument ajunsese la asemenea extreme, încât Miti Matái se vedea obligat să intervină mereu pentru a aplana disputele care apăreau și nu trebuia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de care mai blindat cu manuale, caiete și culegeri, discutând invariabil despre materiile de examen, palizi la față, desfigurați de emoții și teamă, elevii claselor a X-a emanau trăiri din cele mai demoralizatoare. Luana le resimțea din plin. O iritau reacțiile gălăgioase, teama strigată în gura mare și la orice pas, simțea nevoia unui loc numai al ei în care să se adune și să-și găsească liniștea sufletească de care avea imperioasă nevoie. Au intrat în sălile de clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]