1,240 matches
-
prin mizerii interne pe oamenii pe cari vor să-i înșele și să-i păgubească. E ca și când un samsar, solicitând să cumpere moșia unui om, i-ar fi dat acestuia o doftorie drastică pentru ca, amețit de tăieturile din lăuntru, să iscălească de nerăbdare și de durere vânzarea. Ei bine, toate acestea le-am pus în vederea alegătorilor; le-am spus să nu se uite în gura panglicarului țarigrădean din Strada Doamnei, pentru care și țara aceasta și poporul acesta și interesele materiale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Pelin 3. Vasile Bojoagă 4. Ștefan Căldăraru 5. Dimitrie Anagnosti 6. Gh. Ionescu 7. C. Cealăcu 8. Const. Radu (Mocanu ) 9. N. Tîmpeanu 10. Ștefan C. Rîmniceanu 11. Ivanciu Gheorghiu. La Râmnicul Vîlcii, încă înainte de alegeri, manifestul partidului liberal era iscălit de unsprezece persoane, din cari șase funcționari, agenți direcți ai guvernului, și doi membri din consiliul comunal ales de prefect. Astfel funcționarii și agenții direcți ai guvernului ingerau prin manifeste de partid asupra alegătorilor supuși administrațiunii lor. Neavând decât dreptul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu numele guvernamentale și s-a făcut râs de adevăr! Așa îs că delegaților votați de aproape unanimitatea alegătorilor nu știm dacă le-a rămas un vot măcar! 123 de locuitori au protestat, trimițând în reședință 15 delegați cu protest iscălit de obștie! Țăranii zic în suplică: Voturile noastre, la alegerea de delegați la care am fost chemați în zilele de duminică și de luni 10 - 11 aprilie curent, au fost furate din cutia de vot, în care au fost puse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
garant pentru dânșii. Nu vor mai face. Se vor purta bine d' aci înainte. 322 {EminescuOpXIII 323} Această rusofobie cu timp și fără timp este semnul caracteristic al articolelor inspirate de Ministerul nostru al Afacerilor Străine. D-l Sturza pare iscălit în acest articol ca și când l-ar fi redactat în persoană. Noi vom zice d-lui Sturza: înțelegem până la un punct oarecare necesitatea de a împăca susceptibilități diplomatice pe cari singuri le-ați provocat prin imprudența voastră. Ați vrut în fața lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de un timp, cel mai adesea, dau din umeri. — Dați din umeri? Așa fac și marile pasări de pradă. Poate că sunt una, deși poate până acum nu prea s-a văzut. — N-aș zice. Armura lui N. Balotă e iscălită de una din aripile dvs. — La Balotă m-am repezit fiindcă-i sunt prieten și-mi pare rău să-l văd adoptând acele pasagere „cultural-fashions”. Ce mă supără nu este o anumită inconsecvență - în ea n-ar fi nimic rău
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Urmează la Suceava Liceul Greco-Ortodox și la Cernăuți, între 1901 și 1905, Facultatea de Litere și Filosofie. Student fiind, se numără printre întemeietorii gazetei „Junimea literară”, în care publică proză, versuri, traduceri, diverse articole și comentarii îndeobște pe teme literare, iscălind și cu pseudonimele Lili și Titus Livius. După absolvirea facultății predă la Gimnaziul Superior Greco-Ortodox din Suceava până în 1913. Între timp colaborează la „Gazeta Bucovinei”, „Ramuri”, „Cosinzeana”, și „Luceafărul”, tipărește broșura Simeon Florea Marian (1910) și volumele de proză Suflete
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
publicase în presa tălmăciri din lirica lui V. Hugo, W. Müller, Ada Negri, N. Lenau, H. Heine, M. Guyau, Arthur Rimbaud, iar în volum, o parte din versurile lui Charles Baudelaire, acestea de o valoare comparabilă cu transpunerile în românește iscălite de Tudor Arghezi sau de Al. A. Philippide. Remarcabile sunt și versiunile târzii din poezia unor autori precum N. Lenau, Alfred de Musset, Johannes Becher, Bertolt Brecht, Elenă Văcărescu și Ana de Noailles, Émile Verhaeren. Talent și acuratețe relevă și
ILIESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
de Litere și Filosofie a Universității din București. După absolvirea ei, în ianuarie 1930, va preda la școli din Craiova, Calafat, Târgu Jiu, Deva și din nou Craiova, în paralel desfășurând și o destul de susținută activitate publicistică. Încă student fiind, iscălește frecvent versuri și tablete în „Bilete de papagal”, pentru ca în 1934 să scoată la Craiova, împreună cu I. Mihăiescu și Constant I. Manea, revista „Meridian”, ce va apărea cu unele întreruperi până în 1946. I. mai colaborează la „Provincia literară”, „Presa Olteniei
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
S-au reprodus și versuri aparținând lui Al. Macedonski. Sunt reluate și unele poezii populare din colecția alcătuită de Aurel Iana și Sofronie Liuba. Critică literară s-a făcut puțină în I., însă articolele dovedesc o bună orientare. Cronici dramatice iscălesc V. Alecsandrescu, Al. Lăzărescu (Laerțiu) și A. Alexandrescu-Dorna. Se ia apărarea poeziei lui M. Eminescu, asaltată de zelul imitatorilor, este ironizat Gr.N. Lazu, care îl atacase pe G. Coșbuc. Al. Macedonski recenzează, în termeni moderați, romanul Dan de Al. Vlahuță
INDEPENDENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287545_a_288874]
-
Mariei (n. Marcovici) și al lui Teodor Ibrăileanu, mici comercianți armeni, tatăl fiind apoi administrator de moșie și slujbaș la Roman. Pentru N. Iorga (născut în același an), viitor adversar de idei, I. era, în 1905, „unul de la Brăila, care iscălește Ibrăileanu”. La cinci ani, orfan de mamă, băiatul se afla la Roman, unde Ibrăilenii se mutaseră încă din 1872, lângă rudele lor, spre a depăși dificultățile materiale. Primele clase le face la Bacău și Roman. După moartea tatălui său, va
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
politică și culturală. Gazeta poate fi socotită și un oficios al aripii tinere a Partidului Conservator, deoarece acceptă prevederile Constituției de la 1866 și militează pentru recunoașterea drepturilor și libertăților publice. Multe din articolele politice sunt scrise de Titu Maiorescu și iscălite cu inițială. Altele, mai ales cele care privesc politica locală, este posibil să-i aparțină lui Iacob Negruzzi. Din punct de vedere literar, gazeta este relativ activă, având un foileton și rubrici variate, cu proză literară, versuri și articole critice
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
Pavel Dan, Priveghiul. Se afirmă, în ultimii ani, tinerii scriitori Vintilă Horia și Olga Caba. Teatrul își face loc rareori în revistă: fragmente ale unor piese de Blaga, V. I. Popa (Ciuta), traduceri și adaptări de tot felul. Alături de Blaga, iscălește eseuri (cu caracter filosofic, estetic, literar), din primii ani, Tudor Vianu (viitoare pagini din Fragmente moderne, Poezia lui Eminescu, Studii și portrete literare, Arta și frumosul, Filosofie și poezie). În anii 1927-1931 cele mai tumultuoase prezențe sunt Radu Dragnea, G.
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Eminescu și Al. Vlahuță. Câteva traduceri semnate P., din Sacher-Masoch și Lev Tolstoi, dă T.V. Păcățian; D. Jurjovanul tălmăcește din H. Zschokke, iar I. Lazăr din E. Legouvé. Alte traduceri, ale basmelor lui Wilhem Hauff și H.C. Andersen, nu sunt iscălite. În Corespondențe din București, semnate Mercurius, se face o alertă trecere în revistă a evenimentelor culturale și politice. R.Z.
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
pozitive ale vieții”1. În anii ’80, așadar, ca În 1947, la Începutul stalinismului, cuvintele - cu expresia lui Tudor Arghezi - erau „Încuiate În lada de fier ș...ț cheile stând pe verigă În buzunarul unor domnișori cari au Învățat să iscălească exact”2. Lui N. Manea i se cere, Între altele, să excludă din roman cuvintele: cozi, viol, denunțător, carne, frig, tiranie, cafea, sinucidere, sâni, Dumnezeu, antisemitism, curvă, Întuneric, homosexual 3. Ion D. Sârbu i se plânge epistolar În același an
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Societății Scriitorilor Români). În continuare, colaborează sporadic, îndeosebi cu proză, la „România literară”, „Convorbiri literare”, „Vremea”, „Revista Fundațiilor Regale” și „Reporter”. După ce, în 1935, e redactor la gazeta „Prezentul”, în 1936 devine secretar particular și bibliotecar al lui Stelian Popescu, iscălind destul de frecvent articole pe teme culturale în „Universul”, dar și în revista „Ideea liberă”, apropiată de extrema dreaptă. Are, se pare, un rol deosebit în structurarea „Universului literar” reapărut în 1938, aici susținând cronica literară până la sfârșitul anului 1941, când
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
-i proza (Oameni provizorii sau Oameni și vâlvătăi), din care un fragment apare, în 1935, în „Viața românească”. Până la sfârșitul războiului, în condițiile persecuțiilor rasiale, numele nu îi mai apare în presă. Tipărește totuși cartea Pinocchio în împărăția jucăriilor (1943), iscălită cu pseudonimul Mihail Axente. După căderea dictaturii antonesciene, dă la iveală cîteva poeme și articole în „Viața românească”, „România liberă”, „Răspântia”, „Orizont”, „Tribuna poporului”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Victoria”, „Înainte”, „Frontul plugarilor” ș.a. Publică și volumele Povestea unui bob de lacrimă
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
Răspund, între alții, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Teleor, C. Mille și Al. Macedonski. „Poșta redacției”, redactată cu o grijă deosebită de D. Stăncescu, se adresează lui Mihail Sadoveanu (care semna scrierile de început S., Mi-Sado, Misado, pentru a iscăli apoi cu numele întreg), lui I. Minulescu (semna Nirvan, I. M. Nirvan), lui Panait Cerna (S. Panait), lui N. D. Cocea (Nelly) și lui T. Arghezi (Ion Teodorescu). Revista era bogat ilustrată, publicând mai ales portrete de scriitori români (Gr.
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
și cei trei copii, la Suceava. Aici, F., primul lor născut (viitorul prozator Mircea Filip e frate mai mic), urmează școala primară și liceul, pe care îl va absolvi în 1949. Încă înainte de susținerea bacalaureatului, tânărul dovedește înclinație pentru scris, iscălind în „Revista elevilor” și câștigând un concurs literar național. Ar fi compus tot atunci, în mai puțin de o lună, un roman în care valorifica și experiența de „brigadier” la Salva-Vișeu, roman remarcat de un critic cunoscut și propus spre
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
s-a limitat ,,numai la sunet, la suprafață, la formă, la ecou”. Tot acum, este prezent în publicația modernistă ,,Zodiac”, în ,,Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (1934) și în ,,Litere” (1935), unde publicau Gellu Naum, Eugen Ionescu, Emil Botta. M., iscălind Victor Valeriu sau V.V.M., proclamă viața ,,agramaticală și profund subiectivă” și ,,sinceritatea inconștientului” ca valori supreme (,,Numai și numai sinceritatea inconștientului e rana deschisă a fructului pur spiritual” - Scrisoare fără mărci, Scriitorii noștri cu fustă și cercei). Între 1930 și
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
scăpa de represalii, să se ascundă, dar în 1849 este din nou judecător și după puțini ani ajunge prezident al Divanului de Apel din Iași (1855) și membru al Divanului Obștesc. La 30 mai 1856 se află printre cei care iscălesc actul de înființare a Comitetului Unirii și după un an e ales în Divanul Ad-hoc. După Unire primește funcții importante în guvernul de la Iași (ministru la Departamentul Lucrărilor Publice, apoi la Finanțe și la Justiție). În 1861 abandonează activitatea politică
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
trimitea „Revistei generale a învățământului” detaliate însemnări de călătorie. Întors acasă, devine profesor la Seminarul Teologic sibian, inspector al învățământului primar ortodox și vicepreședinte al secției școlare a Astrei, implicându-se energic în lupta contra maghiarizării școlii românești din Transilvania. Iscălind și cu pseudonime precum O. Sima, G. Sima, N. Foișor, O. Preașma, Tiberiu Mureșan, Dr. G. Oprean, Un prieten al școalei ș.a., publică studii, articole și note în „Tribuna poporului”, „Românul”, „Transilvania”, „Viața românească” și tipărește volume printre care se
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
din pribegia după 1848. De prin 1849 fostul căuzaș adoptă o poziție mai degrabă moderată, cu fixații conservatoare și chiar manifestări retrograde. El vorbește acum ca un aristocrat, cu o anume morgă, despre cei ce pun la cale rebeliuni. Colaborează, iscălind Ion, cu articole despre căile de comunicație, la „Journal de Constantinople”. Cu prestigiul de care se bucură, G., dintr-o familie domnească, se consideră îndreptățit să se gândească la urcarea pe tron. Mare ambițios, el nu ajunge totuși în fruntea
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
, Miron (pseudonim al lui Moritz Mandy Grünberg; 31.I.1909, Târgu Ocna - 18.XI.1995, Londra), publicist și traducător. Aflat încă pe băncile liceului, G. iscălește în 1924 câteva cronici dramatice în gazeta ieșeană „Comedia” și în „Rampa”, iar ulterior trimite revistei bucureștene „Comedia ilustrată” o suită de corespondențe referitoare la spectacolele Teatrului Național din Iași. Acum mai colaborează cu note, recenzii, cronici literare și muzicale
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
pentru cariera de avocat. Chiar în anul sosirii în capitală vizitează cenaclul Sburătorul, pentru ca apoi să se atașeze de gruparea condusă de Camil Petrescu, care îi publică, în 1927 și 1928, poezii, traduceri și note critice în „Universul literar”. Anterior, iscălise câteva articole în ziarul „Dreptatea”. Mai colaborează la „Sinteza”, „Vitrina literară”, „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „Radical”, „Excelsior”, „Cuvântul”, „Clopotul”, „România literară” (la care e, timp de un an, cronicar literar), „Azi”, „Reporter”, „Herald”, „Progresul social”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
și alte numere din L., care nu s-au păstrat. Gazeta era proprietatea profesorului P. Georgescu, acesta cumulând și funcțiile de redactor și administrator. S-a afirmat că sub acest nume, ca și sub M. (E.) Anagnoste, cu care sunt iscălite unele articole politice, se ascunde I. Heliade-Rădulescu, principalul colaborator al gazetei și, cu toată certitudinea, autorul programului editorial în cincisprezece puncte, apărut nesemnat, în primul număr. Redactorii, se menționează în program, nu vor publica în L. nici un rând care să
LEGALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287771_a_289100]