336 matches
-
-se cu mult peste așteptări, datorită insis tențelor gazdei de-a afla despre fiecare ce hram purtăm, de unde suntem, ce ne sunt părinții, ce proiecte avem, ce profesori ș.a. La despăr țire ne-a dăruit fiecăruia, după ce și-a pus iscălitura pe pagina de gardă, câte un exemplar din antologia Omar Khayyam, pe care o alcătuise cu mulți ani în urmă și care era de pe-atunci o piesă de bibliofilie. Cu mare indignare nepu tincioasă - și rușine -, am aflat mai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
carte poștală timbrată de la Brădățel, județul Suceava, adecă tocmai de la locul descris de mine în prima mea novelă Fluierul lui Ștefan cel Mare, publicată la 1867. Acea cartă poștală poartă pe dânsa următoarele cuvinte: "BRĂDĂȚEL 2 iunie 1902" Apoi urmează iscăliturile: "G. Tutoveanu A. Scriban Isak Iuliu Marinescu" Nu-și poate cineva închipui cât de mult m-a bucurat această atențiune din partea unor oameni care s-au gândit să-mi trimată din locul vizitat de ei, și descris de mine, acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și de fiul ei cel iubit, a fost înmormântată Alice. Mormântul era străjuit de o cruce mare, din marmură neagră, a colonelului Deleanu. Lui Mihai i s-a pus doar, în colț, la picioare, o placă de marmură albă, cu iscălitura lui și datele de început și de sfârșit ale vieții. Iar Alicei - o cruce mică de lemn, pierdută parcă lângă monumentul masiv al colonelului... Cam la un an după reînhumarea lui Mihai, Constantin Noica, ieșit din închisoare, s-a dus
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
face foc în zilele friguroase. Ce bine mă simt când primesc scrisori de la tine; seara, înainte de culcare recitesc pe cele dintâi, pe cele din urmă, pe cele din mijloc, căutându-te în fiecare flexiune a cuvintelor, în tremurul literelor, în iscălitura strânsă și apăsată de rândurile dese și grele de viață, bucurie și singurătate. Mai ales nu vreau să fii deprimată; gândește-te la Pauline, la Vlad... gândește-te că eu te iubesc atât de puternic, că mă voi sili să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de acest gen atestat documentar În spațiul românesc (nu am Întâlnit astfel de manifestări profanatoare nici la alte comunități evreiești din Europa). De altfel, În timpul anchetei din 1836, chiar și „târgoveții de aice, din Târgul-Ocnei”, au dat o declarație - „cu iscălituri proprii și cu puneri de deget” - conform căreia, „afară de această Întâmplare, nu urmează vreo dovadă pentru a jidovilor vinovăție” <endnote id="(506)"/>. De săvârșirea păcatului suprem și de neiertat sunt acuzați evreii În literatura română veche și În literatura populară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de supărare, auzind bîrfelile „amicilor”, decît de bucurie. De mai multe ori mă înverșunez, mă înăspresc în muncă știind că dușmanii pot fi loviți numai așa. Tristețea e că mulți nu citesc revistele și deci nu pot recepta loviturile, adică iscălitura noastră sub un articol. Lumea literară are și multă mlaștină. în Tomis [nr.] 5 o să-mi apară un articol despre critică pe care te-aș ruga să-l vezi. Sînt și cîteva idei în acest sens. Pe aici, lumea scriitorilor
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Nu am nimic împotrivă ca, din trebuințe de punere în pagină, să pui versurile citate linear, cu barele, ghilimelele și punctele de suspensie necesare. Al. D-tale, I. R. P.S. și poate izbutești să înlături pe acel „D-l” din fața iscăliturii mele. Ce zici? Ori, cumva, acesta este... „uzul”? </citation> N. Gr. Stețcu „Lucrez cu sîrguință, dar cu puțin spor” Această mărturisire, extrasă dintr-o scrisoare a profesorului Nicolae Gr. Stețcu (10 noiembrie 1910, Galbeni-Roman - 12 mai 1995, Roman), caracterizează atît
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că Duminică 4 Septembrie acești reserviști vor fi la Casarme gata de plecare. Relativ la concentrarea acestor reserviști veți avea În vedere că reserviștii sunt toți acei trași la sorți (subl.ns.) În anul 1869, făcânduși serviciul În orice armă”. Potrivit iscăliturii (greu descifrabile) pe primarul de atunci al orașului Huși l-ar fi chemat N. Gheorghe. Pe contrapagina acestui document, am găsit numele celor care ar fi urmat să plece În focul luptelor din Bulgaria, respectând Întocmai ortografia originală: „Olariu Ionu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Numitul (nume șters, n.n.) joacă pokăr” Aceste frumoase cuvinte, mai ales ultimul greșit ortografiat, au fost așternute pe hârtie la data de 14 mai 1971 de căpitanul Dumitru Nichita și Înmânate șefului său, cu un nume greu lizibil din Întortocheata iscălitură, sub forma unei „Note” ce urma a fi Încopciată la D.U.I. (Dosar de urmărire informativă) cu pomposul nume de „Operațiunea Siretul”. Documentul scris la mașină, conținea patru scurte informări biografice și politice ale tot atâtor preoți, printre care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
PROPUS, se va folosi varianta de retragere care va consta În realizarea unui control prin cămin În vederea depistării eventualelor persoane care locuiesc În cămin fără viză și aprobare. Față de cele raportate mai sus, vă rog dispuneți”. Un maior cu iscălitura indescifrabilă, aprobase ticăloșia la data de 25 octombrie 1988, deci la aproape cinci luni de la prima „descălecare” a Înfumuratului Ionescu. c. Amenzi peste amenzi... După primul control, cei doi slugoi cu stele pe umăr ai securistului Ionescu, au venit de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
asigura drepturile de autor, în prefața cărțuliei de retorică profesorul anunța că va „prigoni pe oricare va tipări acest curs sau în țara românească sau în altă țară ca să-l vânză aici” și va iscăli toate exemplarele cu a sa iscălitură. Simeon Marcovici face parte din primul lot de bursieri români trimiși la studii de Eforia școalelor între anii 1820 și 1825 la Paris și Pisa. Cei patru bursieri erau: Eufrosin Poteca, Simeon Marcovici, Costache Moroiu și Ion Pandele. Primul studiază
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
că s-a stabilit la Jafa unde învață limba ivrit (ebraica) și dorește să se aboneze la biblioteca română. Informațiile despre sejurul în Israel sunt strecurate cu prudență, altminteri scrisoarea ar fi putut să nu ajungă la destinație. 1 Sub iscălitura publicistului sucevean N. Cârlan textul (cenzurat) al scrisorii apare în Nicolae Labiș, album memorial, editat de Secolul 20 s.a., p. 270-273. Refăcut și pare-se complet, același text apare în Suceava, Anuarul Muzeului județean, XI-XII, 1984-1985, p. 343350. De notat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
m-am raliat acestui partid“, adăugând că sem nându-și articolul și-a luat personal toată răspunderea pentru ideile pe care le exprimă, fără a angaja astfel partidul în slujba căruia își pusese pana de ziarist profesionist cu o ținută verticală: „Iscălitura proprie în semnează că orice solidaritate între autor și ziar dispare, dar că partidul este atât de to lerant, încât dă voie ca membrii săi să răsufle câteodată, dacă au de expus păreri independente.“13 Și Bacalbașa a răsuflat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din România, au avut răsunet pretutindeni unde erau români. Studențimea română din Paris era și ea, în mare majoritate, sub influența ideilor liberale cari năvăleau asupra conștiințelor. Acești studenți au trimis magistraților următoarea adresă de felicitare. O public cu toate iscăliturile, ca un document interesant: „Onorabililor magistrați demisionați, Onoare vouă! Magistrați demni, ați pus demnitatea țării mai presus de interesele voastre. Demisiunile voastre sunt protestațiunea dreptului contra fărădelegii. Prin purtarea voastră ați aruncat strigătul de alarmă care ne va păzi de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În Suceava. 698 Rătăcirile acestea de corespondență nu erau Întâmplătoare. De vină... curiozitatea unora, din care cauză am fost pus În situații penibile, chiar când mi se trimeteau documente pentru „Galerie” sau Muzeu! Nu o dată am găsit pe listele factorilor, iscălituri de primire, cu numele meu. Aflam astfel că sunt În siguranță... 1023 Dacă-mi dați un semn de viață (printr-o c.p.) și dacă nu vă răpesc de la Îndatoriri mai urgente, aștept cu mare plăcere acest semn. Am citit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
12 Urmează numele a 12 săteni, cari iscălesc prin punere de deget, cu adaosul: „răspunzător platnic răzăș din sat Ungurii Măgineni"; doi dintre ei iscălesc: „vechil răzăș tij platnic răspunzător", iar cel de la urmă: „vernic răzăș tij răspunzător platnic". Sub iscăliturile tuturora se zise: „Și suntem chezăși platnici răspunzători unul pentru altul". Actul este întărit cu pecetea satului, astfel alcătuită: „Ținutul Bacău, Satul Mărgineni Unguri, 1834". Iar la urmă iscălește și scriitorul actului zicând: „Și eu am scris acest zapis cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
corespunzătoare, iar întregul avut păstrat în întregime până la dispoziția specială. 2). În locuințele evreilor al căror avut până în prezent n-a fost inventariat trebuie să se supună imediatei inventarieri, sub răspunderea personală a administratorului caselor, care în colaborare și cu iscălitura a doi martori, redactează procesul verbal corespunzător. 3). Șefii administrațiilor imobilelor de raioane sunt personal responsabili pentru exacta îndeplinire a prezentei ordonanțe. Cei ce nu se vor conforma dispozițiunilor de mai sus, vor fi pedepsiți conform legilor aplicabile în timpul de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mereu toți acești 12 ani, fiind mereu amărâtă, înjosită, insultată de unii care au trăit o viață întreagă neînțelegând nimic, bătând din palme și lăudând un regim criminal. Alexandru Leșco putea fi de mult liber, trebuia numai să-și pună iscălitura pe hârtia de grațiere, dar el nu și-a aplecat șira spinării, a rămas cu sufletul curat, cu onoarea nepătată, cu adevărat suflet românesc. El, împreună cu Tatiana, au petrecut câteva clipe plăcute, emoționante, în mijlocul acelor foști deținuți politici, români și
Lexandru Leșco s-a întors acasă după 12 ani. In: Curierul „Ginta latină” by Vadim Pirogan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2263]
-
termină în satul natal, de unde, în 1899, după ce a sărutat crucea din fața bisericii, a plecat la gimnaziul din Brad. Era crucea de la mormântul mamei sale Anuța, care i-a lăsat ca moștenire acea Psaltire cu scoarțe de lemn ce purta iscălitura Înaltului Șaguna și a Marelui Iancu. După patru ani de gimnaziu la Brad, urmează cursurile celui din Beiuș, pe care îl absolvă în 1907. De aici va trece la Sibiu, spre a urma Academia Teologică. În anul 1910 se va
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
protopopilor carii sănt și vor fi, nici într-un fel de lucru să nu se amestece, ci să se ție cum și păn-acum. Iar de nu ne vor lăsa pre noi și pre rămășițele noastre într-această așezare, pecețile și iscăliturile noastre care am dat să n-aibă nici o tărie. Care lucru l-am întărit cu pecetea Mitropolii noastre pentru mai mare mărturie."" Textul, care ar fi trebuit să fie o traducere a celui românesc, are o serie de afirmații suplimentare
Manifestul de unire cu Biserica Romei () [Corola-website/Science/302578_a_303907]
-
de 38 de protopopi ai Bisericii Românești din Transilvania. Ca și în 1697, o zonă de umbră rămâne, conform unor istoriografi potrivnici unirii religioase a românilor ardeleni, se spune că Atanasie Anghel nu ar fi semnat manifestul, însă aici apar iscăliturile celorlalți participanți, întărite de sigiliul mitropoliei. Documentul este contestat de unii istorici (din partea ortodoxă) care consideră existența unor vicii procedurale, iar uneori chiar validitatea sa este pusă sub semnul întrebării (și pentru faptul că diversele hotărâri de unire nu fac
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Silișteanu, este menționat încă în documentele de pe timpul lui Ștefan cel Mare. În timpul domniei lui, Moldova a suferit o invazie a tătarilor și polonezilor, dar și biruri grele. Despre el, cronicarul Ioan Neculce scrie astfel: „Carte nu știè, ce numai iscălitura învățasă de o făcè. Practică bună avè la voroavă, era sănătos, mânca bine și bè bine".
Constantin Cantemir () [Corola-website/Science/299479_a_300808]
-
și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice".” În condițiile prezentate, Aliații au acceptat solicitările părții române. Semnarea tratatului a fost o mare victorie diplomatică pentru România, pentru că "reușise să consfințească printr-un act internațional, purtând iscăliturile celor mai mari puteri din Europa, drepturile seculare ale neamului romanesc asupra tuturor ținuturilor locuite de români din Monarhia Habsburgică. Orice s-ar fi întâmplat, învingători sau învinși, era prima dată în istoria neamului nostru când aceste revendicări ni se
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Toader Bașota. În stăpînire moșiile din județul Iași: două sate Răsăpeni și Izvoare din alte moșii Miclăușeni, Bocșa și Cucueți, lea primit prin moștenire de la maicăsa, iar Chipercenii i-a luat că zestre. Pentru origine a prezentat un raport cu iscălitura Mitropolitului Moldovei și a Boierilor Divanului, întărit cu pecetea Domnitorului Alexandru Moruzi în 1805 cu privire la moșia Cucueți în care se vorbește despre mama sa și rangul tatălui său. În anul 1839 este înscris în partea I a cărții nobilimii. Într-
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
intrare, galeria se lărgește ușor până la 5—6 m lățime, iar cursul de apă se transformă într-un lac de peste 2 m adâncime. La capătul lacului se află Cascadă III, înaltă de 3 m, iar pe pereți se pot distinge iscălituri datând din secolul al XIX-lea. Pentru escaladarea Cascadei III este necesară o scar fixă. Înaintarea se face pe cursul pârâului, apa având adâncimi variabile, iar pereții prezentând nivele de eroziune și pe alocuri concrețiuni calcaroase. Parcurgând un sector lung
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]