500 matches
-
Barra se apropiară. Kikil se trăsese Îndărătul lor și râdea de unul singur, țopăind ca un prost În zăpadă. Ai lui țopăiau și ei și, nu trecu mult până ce toți cei strânși pe ghețar prinseră să țopăie și să chiuie. - Iscoade patru văzute ieri, Începu Tek, nu erau decât pândarii din frunte ai lui Scept. Puhoaiele lui de răzvrătiți mai au mult-mult până să vadă țărm. - Arătat la ei Încotro am luat-o? - Îl Întrebă Barra pe Logon cu vorbe rostite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Înalte și galbene. Printre case, am văzut mulți copii, cei mai mulți pe care Îi zărisem vreodată Într-un singur loc. Dincolo de marginea satului, se Întindea o pădure de copaci subțirei, iar dincolo de pădure se auzea o apă cum curge. Știam de la iscoadele lui Tek că apa aceea era o cascadă tare frumoasă, care se prăvălea printre două țancuri Înainte să se strecoare printre copaci și să ia chipul unei ape care curge mereu. - Aici, aici, ne strigă o femeie și ne repezirăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
putut să-l strig, dar nu mai aveam obraz să-i rostesc numele nici măcar În minte. 37. - Enkim! am strigat Într-un târziu. Între timp, vânătorii noștri se iveau din toate colțurile - purtau torțe și deja puseseră mâna pe câteva iscoade de-ale vrăjmașilor. - Vedeți de Kikil! le strigă Enkim. El a luat urma netrebnicului. Veni lângă mine și mă ajută să mă ridic, iar eu nu știam ce să-i zic. Era bine să-i fi spus cuvinte plăcute, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
oară bănuiala că blestematul ăla de Scept afla fără Întârziere orice făceam, deoarece poruncise să treacă Marea cea mare, fără să stea o clipă pe gânduri. Pe vremea aceea Însă, Enkim și Runa nu credeau decât că Scept avea niște iscoade foarte dibace, care Îi spuneau ce și cum făcea Krog și pe unde o luase. Ajunseseră și ei pe puntea de gheață și porniseră pe drumul lung, văzuseră și ei că soarele nu mai izbutea să apună și, cu toate că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
deși ți-era foarte apropiat, despre el nu era vorba În niciunul dintre zvonurile ce soseau din tabăra ta. Într-o noapte cu lună plină, pe când vegheam asupra lui Gau, am avut norocul să vedem În depărtare cum una dintre iscoadele lui Scept se Întorcea dintr-un loc În care niciunul dintre ai noștri nu ajunsese. Curgeau apele de pe el și abia sufla, semn că alergase o grămadă. Scept l-a trezit pe Gau și au stat de vorbă. Numai noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
el și abia sufla, semn că alergase o grămadă. Scept l-a trezit pe Gau și au stat de vorbă. Numai noi știm ce spaimă am tras ca să ne strecurăm lângă ei și să tragem cu urechea la ce spunea iscoada. Zicea că nu mai era mult și că trebuia să te oprești, pentru că sorocul femeii tale se apropia. Atunci, Gau a zis că ăla era momentul potrivit ca să pună mâna pe tine, din cauză că o să faci chef și că el unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
n-auzise niciodată de om rămas treaz În noaptea În care Îi apăruse copilul În lume. Atunci, Scept a zis că Logon trebuia să pună la cale ceva pentru noaptea În care avea să nască Nunatuk, și a trimis alte iscoade ca să-l Întâlnească pe ticălosul ăla de fiu al lui Minos. N-am avut ce să fac. Pe Runa am lăsat-o cu Unu, alături de răzvrătiți, iar eu am luat urma iscoadelor. Era trecut de crucea nopții când l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
avea să nască Nunatuk, și a trimis alte iscoade ca să-l Întâlnească pe ticălosul ăla de fiu al lui Minos. N-am avut ce să fac. Pe Runa am lăsat-o cu Unu, alături de răzvrătiți, iar eu am luat urma iscoadelor. Era trecut de crucea nopții când l-au găsit pe Logon care aștepta, liniștit, În pădure. Blestematul le-a zis că Nunatuk avea dureri din ce În ce mai des. Iscoadele i-au spus atunci că Scept voia să pună mâna pe tine În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Runa am lăsat-o cu Unu, alături de răzvrătiți, iar eu am luat urma iscoadelor. Era trecut de crucea nopții când l-au găsit pe Logon care aștepta, liniștit, În pădure. Blestematul le-a zis că Nunatuk avea dureri din ce În ce mai des. Iscoadele i-au spus atunci că Scept voia să pună mâna pe tine În noaptea În care ți se va naște pruncul. Logon le-a răspuns că așa se gândise și el, numai că trebuia ca una dintre iscoade să țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
din ce În ce mai des. Iscoadele i-au spus atunci că Scept voia să pună mâna pe tine În noaptea În care ți se va naște pruncul. Logon le-a răspuns că așa se gândise și el, numai că trebuia ca una dintre iscoade să țină mereu aproape de tabăra ta, ca să poată duce oricând vorbă lui Scept că Nunatuk născuse. Atunci, mi-am luat inima În dinți și m-am hotărât să dau de Kikil, orice ar fi. L-am Întâlnit a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ascuns de câteva seri bune, i-a pitit În desișul de pe malul apei care curge mereu. Vânătorii s-au pus pe așteptat. Noi, În preajma lor! Kikil, ca un coțcar ce este, se făcea că nu știe nimic și vâna prin jurul iscoadelor lui Scept, râzând ca prostul. Atunci, i-am spus că vreau să ne ducă, pe mine și pe Runa, În sat, În preajma casei În care dormi tu, iar el așa a făcut. A mai pus niște mărunței de-ai lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
altfel de călătorie - lungă, tare lungă - și ca să ajung până la capătul ei, lupta de sânge nu era decât cel mai mărunt pas. - Uite cum o să facem, le-am zis Într-un târziu. Spuneți-le tuturor că Logon, cea mai mare iscoadă a lui Scept, e În mâinile noastre, alături de Dupna, strănepotul lui Șoim, zevzecul de care Însuși Tatăl s-a dezis, deși-i era fiu de sânge. Mai vreau ca toată lumea să afle că pe Hadat, deși e muma lui Dupna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pe cei mai sprinteni vânători pe urmele lor. N-am rămas deloc În satul lor, mai ales că Scept și ai lui se apropiau În pas Întins. După ce se lăsă Întunericul, micuții cu ochii pieziși se luară la luptă cu iscoadele noastre și, nu mică ne-a fost mirarea când Îi văzurăm cât de iuți și de buni luptători erau. Erau prea puțini Însă, așa că repede s-au lăsat păgubași, mai ales că pândarii lor Îi văzuseră și pe oamenii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ca să crezi În ea când obosești să crezi În Tatăl... - Ce vrei să spui? l-am Întrebat pe cel mai bătrân dintre ei. - Ia ghici, Îmi răspunse bătrânul și, zâmbind din colțul gurii, se amestecă printre ai săi. Pe la prânz, iscoadele se Întoarseră din susul văii prin care coborâserăm și ne spuseră că sus, pe tăpșan, nu se mai vedea nici picior din neamurile lui Scept. Era plin de urmele lor, dar o luaseră mai departe spre Apus. - Oooo, se posomorâră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
unui râu rece ca gheața, printre niște tufe cu frunze mari - atât de mari Încât sub fiecare dintre ele se putea adăposti un om În toată firea. A doua zi, am luat-o În jos pe firul apei. Am trimis iscoade pe potecile ce urcau muntele de pe mâna noastră moale, dar nici de data asta nu dădurăm de oamenii lui Scept. Călăuzele ne spuseră că nici n-aveam cum să-i vedem, căci valea râului Cenung o pornea de tare departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de rând. Fie că Învingem, fie că suntem Înfrânți, tot noi vom fi victorioși. - Asta e bine, zise Barra, deși nu-mi dau seama cum de vor face cuvintele așa ceva. Mă rog. Nu eu sunt stăpânul vorbei. Ascultă, reluă el, iscoadele noastre au văzut azi-noapte cum Scept a primit câteva pâlcuri venite de la Miazănoapte. Sunt neamuri de vânători care trăiesc În pădurile nesfârșite. - Las’ că nici noi n-am rămas singuri, se băgă Enkim În vorbă. Ni s-au alăturat vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
de vântul de Miazănoapte, puhoaiele nesfârșite ale neamurilor ce-mi luaseră urma. Tăcuseră cu toții, și ai lui, și ai mei. Undeva departe, pe un șir de coline molcome, vedeam sumedenie de femei și de copii care se zgâiau la noi. Iscoadele lui Tek Îmi spuseseră că printre ei erau chiar și vânători În putere ce nu aveau să intre În lupta de sânge: voiau doar să vadă cine se alegea cu izbânda. - Sunt Krog, toiagul Tatălui, stăpân al vorbei și frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ghioagă din lemn. A căzut, izbit de câteva sulițe și, cât era el de vânjos, nu și-a mai găsit scăparea. Ne-am oprit doar după căderea nopții, când deja nu mai vedeam nimic. Ninsoarea se Întețise și, din spusele iscoadelor, câțiva dintre vânătorii care se mulțumiseră doar să privească lupta de sânge de pe coline, se apropiau acum de satul nostru, În timp ce femeile și copiii lor porniseră spre pământurile lor, ca să răspândească vestea izbânzii lui Krog. Of, of! Uite cui Împărțisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
către Apus, după cum mi-a lăsat Moru. O să mergem așa, ca să ne vadă toți că suntem aievea și ca să le dăm de știre că izbânda e a noastră. Iar când o să dăm din nou de Marea cea mare, o să trimitem iscoade spre Miazănoapte și spre Miazăzi și, dacă n-om mai găsi nici o punte de pământ care să ducă mai departe, Înseamnă că Îmi voi fi terminat călătoria. Atunci, o să ne Întoarcem fiecare pe la casele noastre... Era din ce În ce mai frig. Începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
si pe murind chiar durerile cele cumplite îl fac să mai trăiască, darmite ce trai? Dar crezi tu poate că eu le-o uit asta... i-o uit sasului, care ne-a vândut ca Iuda pe Domnu Hristos? Am trimis iscoadă pe Niță - a Floarei, care știe a vorbi ca țiganii. El s-a uns cu funingine pe față și s-a îmbrăcat în trențe - așa va trece pe la moară să vadă acolo-s încă, or nu-s acolo. Dacă n-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
va duce oricum departe de locurile-astea dacă o să fie călugăr! Îi venea să plângă. Masiv și lat în spate cum era, pe măsură ce se apropia de casa peotului, se simțea ridicol, nerod, ca unul care se duce să facă pe iscoada. A cui? S-a speriat când și-a dat seama că se iscodește chiar pe sine. Bătu cu dosul palmei la ușă și zgomotul se auzi destul de tare. Don Terentio scoase speriat capul cât să vadă cine era, dar se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
probe ar avea în contra mea? Pentru mult mai puțin unii au sfârșit pe rug. N-o să fie cazul în ce mă privește, fii sigur de asta. Tommaso luă în calcul și bănuiala că Abraham ar fi putut să fie o iscoadă a Inchiziției pe lângă mânăstire; prea era nepăsător la amenințări și eventualitatea, de fapt terifiantă, de a cădea în ghearele acelor preoți tari de ureche și răuvoitori. Poate că ar fi trebuit să fie atent, căci mai devreme sau mai târziu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și răuvoitori. Poate că ar fi trebuit să fie atent, căci mai devreme sau mai târziu ar fi dat de necaz și, prins asupra faptului, n-ar fi avut posibilitatea de a se apăra. Nu cumva ești și tu o iscoadă a Papei? îl întrebă prin surprindere Tommaso într-o zi pe evreu. Iar el izbucni iar în hohote de râs. Tommaso a fost pus în chilia lui să postească cu apă și pâine, apărat la ușă cu strășnicie. Fusese înștiințat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și următorul, povestea: Am dormit unde s-a putut, în drumul meu spre Napoli. Dacă dădeam de un grajd, la apusul soarelui mă piteam în el, fără însă a-i cere voie stăpânului sau paznicului. Călugării, așa cum știți, dispun de iscoade în tot locul. Râdea în hohote, își ștergea bărbia și își continua vorba. Nu voiam să mi se întindă vreo cursă de cineva aflat în slujba Starețului de la Altomonte. Căpcăunul acela e mână-n mână cu spaniolii, execută fără șovăire
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
gât, vânzând fleacuri. Erau bărbați care vorbeau un dialect nicicând auzit prin acele locuri și povesteau că au debarcat dintr-o navă sosită tocmai de la Genova. Prezența lor încetinise activitatea prietenilor lui Tommaso, care se temeau să nu fi fost iscoade. Meșterul Attilio i se adresă unuia și-l întrebă ce-i făcuseră să vină tocmai prin acele locuri de pierzanie: Ca să ne-ncercăm norocul zise tipul și, auzind hohotul de râs al bătrânului, adăugase: Omul pleacă unde îl duc picioarele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]