599 matches
-
pericolul transformării Turciei în stat islamic intervenea armata și impunea respectarea principiilor statului laic. După Atatürk acest lucru s-a întâmplat de vreo patru ori. Azi, Turcia se află, din nou, în fața pericolului de a i se impune un regim islamist. Partidul aflat la putere, cu o doctrină în esență islamistă, a încercat să impună ca președinte al țării un membru marcant al său, Abdullah Gül, ministru de Externe în actualul guvern. Armata, dar și o mare parte a populației au
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
respectarea principiilor statului laic. După Atatürk acest lucru s-a întâmplat de vreo patru ori. Azi, Turcia se află, din nou, în fața pericolului de a i se impune un regim islamist. Partidul aflat la putere, cu o doctrină în esență islamistă, a încercat să impună ca președinte al țării un membru marcant al său, Abdullah Gül, ministru de Externe în actualul guvern. Armata, dar și o mare parte a populației au văzut în aceasta o tentativă clară de transformare a țării
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
impună ca președinte al țării un membru marcant al său, Abdullah Gül, ministru de Externe în actualul guvern. Armata, dar și o mare parte a populației au văzut în aceasta o tentativă clară de transformare a țării într-un stat islamist după modelul Iranului sau Arabiei Saudite -, ceea ce contravine principiilor pe care Atatürk le-a așezat la baza Turciei moderne. Drept urmare, armata a declarat limpede că nu va permite așa ceva, iar oamenii au ieșit în stradă cu sutele de mii. S-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
în stradă cu sutele de mii. S-au declanșat alegeri prezidențiale anticipate și vot universal pentru alegerea președintelui. Guvernul a optat pentru această cale mizând pe realitatea că majoritatea turcilor sunt musulmani și va alege un președinte propus de partidul islamist. Eu cred, însă, că armata nu va accepta un asemenea rezultat chiar impus de votul popular și va recurge la forță pentru a face respectată moștenirea lui Atatürk. Ea ar mai putea invoca încă un argument: dacă Turcia vrea să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
a face respectată moștenirea lui Atatürk. Ea ar mai putea invoca încă un argument: dacă Turcia vrea să adere la UE, atunci este obligată să rămână un stat laic, pentru că europenii nu vor accepta niciodată în rândul lor un stat islamist. Și cred că ar avea dreptate. România este direct interesată de ceea ce se întâmplă în Turcia. Suntem, de fapt, vecini, și nu cred că ar fi foarte bine să avem lângă noi un stat islamist, în care fanatismele și extremismele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
în rândul lor un stat islamist. Și cred că ar avea dreptate. România este direct interesată de ceea ce se întâmplă în Turcia. Suntem, de fapt, vecini, și nu cred că ar fi foarte bine să avem lângă noi un stat islamist, în care fanatismele și extremismele pot să apară oricând. 17 mai 2007 Din nou război în Țara Cedrilor Agențiile internaționale, dar și presa românească relatează, succinct, că în Liban au reizbucnit lupte între armată și militanții palestinieni. Mai exact, începând
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
armată și militanții palestinieni. Mai exact, începând de duminică, militari libanezi, cu tancuri M48 și vehicule blindate, asediază tabăra Nahr al-Nared de lîngă Tripoli, un oraș situat la vreo 90 de km nord de Beirut. Acolo s-ar adăposti gruparea islamistă Fatah al-Islam, aliată fidelă a organizației Al Qaida și care ar avea în tabără și un centru de antrenament pentru teroriști trimiși apoi în Europa și SUA. Înarmați până în dinți, extremiștii au ripostat violent, astfel încât, pînă luni după-amiază, se înregistraseră
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
În plus, taberele de refugiați, unde între timp a înflorit celebra Hezbollah, au rămas în Liban, având aceeași autonomie. Factorul decisiv a fost al doilea război cu Irakul, care a dus așa cum se știe la o radicalizare a diferitelor grupări islamiste și la proliferarea, la cote nemaiîntâlnite, a noului flagel al lumii de azi, terorismul. Cum era posibil ca toate acestea să nu aibă influență asupra Irakului? În plus, dominația siriană a produs încă o scizură periculoasă în sânul populației libaneze
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
De la început fac precizarea că nu mă refer la terorismul basc sau la cel al I.R.A. acestea pot avea, până la urmă, o soluție; mă gândesc strict la cel din direcția Orientului Mijlociu, sau, mai larg, la cel care poartă marca islamistă. Cauzele principale ale acestuia sunt, după părerea mea, de natură social-economică și istorică. El va dăinui atâta timp cât vor exista aceste cauze. Să le luăm pe rând. a. Dacă Orientul Mijlociu nu ar fi avut rezervele de petrol și gaze pe care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
despre metodele lui știe că o sursă inepuizabilă de agenți este diaspora evreiască din multe țări ale lumii. Unii o fac pentru bani, dar cei mai mulți din patriotism, adică din dragoste pentru Israel și atașament pentru iudaism. Sunt convins că organizațiile islamiste radicale încearcă să recruteze adepți din diaspora musulmană din Europa de Vest; sunt convins, de asemenea, că deja au destui asemenea adepți mai ales tineri care, născuți și educați în aceste țări, sunt tot mai greu de depistat. Unii din cei pe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
distanțează de el, spune direct că drumul urmat de tatăl său este greșit. Fără îndoială, el nu l-a vândut americanilor, nu a încasat premiul pus pe capul tatălui său, dar, din punct de vedere politic și din cel al islamiștilor radicali, el a comis tot un fel de paricid. Iar inițierea unei mișcări pentru pace, adică a unei direcții total opuse celei a lui Osama cu toată declarația sa că tatăl lui nu-i terorist -, poate însemna nașterea unei dizidențe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
comis tot un fel de paricid. Iar inițierea unei mișcări pentru pace, adică a unei direcții total opuse celei a lui Osama cu toată declarația sa că tatăl lui nu-i terorist -, poate însemna nașterea unei dizidențe serioase în sânul islamiștilor. Care să fi fost cauzele care l-au împins pe Omar spre un asemenea gest? Prima care îmi vine în minte este cea sugerată de celebra zicere "cherchez la femme". Căutați, adică, femeia. Soția lui Omar este de origine britanică
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
mult. În plus, Omar are doar 26 de ani o vârstă la care orice bărbat este influențabil și nici celebru nu este, dar poate că vrea să devină. Apoi, se pare că ceva s-a schimbat în Orient, în mediul islamist în primul rând. Globalizarea nu este o vorbă goală, iar cultura și modul de viață occidentale, societatea numită "de consum" au influențe în cele mai ascunse locuri ale globului. În acest context, nu este exclus ca mulți musulmani radicali adepți
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Persic, pe unde Emiratele Arabe, dar și Arabia Saudită își trimit petrolul spre marii clienți din Occident. Atenția lumii mai este atrasă asupra Iranului și de un alt fenomen, unic în felul său: acesta este statul în care conflictul dintre ideologia islamistă în forma cea mai pură, aproape medievală și concepțiile moderne, de sorginte europeană, se manifestă într-o formă exemplară. Venirea la putere în 2005 a președintelui Mahmoud Ahmadinedjad un islamist tipic și un antioccidental radical precum și disputa, tot mai dură
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
era exercitată discreționar de fel de fel de lideri religioși, în frunte cu faimosul ayatolah Khomeini. A urmat sângerosul război de opt ani cu Irakul sunnit (1980-1988), timp în care influența clerului siit a sporit și mai mult. Ochii tuturor islamiștilor din lume erau ațintiți, cu speranță și admirație, spre Iran. După războiul cu Irakul, însă, ceva a început să se schimbe și în Iran. La început timid, apoi tot mai manifest, o nouă clasă, reformatorii, se declară tot mai nemulțumită
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
activi. În aceste condiții, regimul a făcut ceea ce știe el cel mai bine să facă, adică a strâns șurubul. El are la dispoziție o multitudine de organe și organizații religioase fanatice, precum și militare, foarte fidele. Toate se întemeiază pe ideologia islamistă cea mai radicală. Între acestea se află și așa numitul Consiliu al Gardienilor, care are, între alte atribuții ce amintesc de romanul 1984 al lui Orwell, și pe aceea de a purica dosarele candidaților. În consecință, din 6 700 de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de a transforma Turcia într-un stat islamic. Aceasta este dilema permanentă a Turciei: stat laic sau islamic, adică religios, iar în ultimii 4-5 ani problema s-a acutizat. În Turcia se află la putere, de cinci ani, un partid islamist, AKP Partidul Dreptății și Dezvoltării -, care face un joc politic uimitor, un fel de dans pe sârmă fără plasă de salvare. Pe de o parte, el trebuie să răspundă așteptărilor credincioșilor care l-au votat, iar pe de altă parte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și nu are de unde vinde gaz la alții. Cât despre Iran, lucrurile stau și mai rău. Țara este sub sancțiuni ONU, se află în centrul unui ghem de tensiuni care agită, de decenii, Orientul Mijlociu și este condusă de un guvern islamist radical, care poate încălca oricând orice înțelegere. Un asemenea guvern poate avea oricând reacții neașteptate, imprevizibile, ca răspuns la orice observație sau la orice critică indiferent cât ar fi de logică și pertinentă și poate găsi oricând un pretext pentru
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și odioasă până și în concepția musulmanilor care împărtășesc pe de-a-ntregul perspectivele sociale conservatoare ale al-Qaida și resentimentul față de Vest. De asemenea, al-Qaida nu dispune de o agendă economică sau politică inteligibilă. Acest lucru este în contrast cu alte grupări militante islamiste care furnizează servicii sociale și care s-au alăturat sau au încercat să se alăture procesului politic al țărilor respective. Bin Laden este admirat de mulți pentru asaltul său îndrăzneț asupra oricăror puteri; dar asta nu înseamnă că mulți oameni
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
mult mai ușor care le este locul În lume În raport cu alte națiuni. Acest fapt ne ajută să explicăm apariția uneia dintre cele mai periculoase forțe contemporane de inversare a procesului de aplatizare - teroriștii sinucigași ai Al-Qaeda și celelalte organizații teroriste islamiste, care provin din lumea musulmană și din sânul comunităților musulmane din Europa. Lumea arabo-musulmană reprezintă o civilizație vastă și diversă, cuprinzând mai bine de un miliard de oameni, Întinzându-se din Maroc În Indonezia și din Nigeria până În suburbiile Londrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și extremiști religioși, care dau frâu liber frustrărilor existente În această parte a lumii prin atacuril verbale violente la adresa tuturor. Chestiunea pe care mi-am propus să o explorez În această secțiune este următoarea: ce a produs această violentă delimitare islamistă și de ce a avut ea parte de un sprijin pasiv atât de puternic În lumea arabo-musulmană de astăzi - chiar dacă, sunt convins, marea majoritate a locuitorilor regiunii respective nu Împărtășesc agenda violentă a acestor grupări sau viziunile lor apocaliptice? Întrebarea este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de gravitatea celui de la 11 septembrie sau mai grav, peste tot În lume s-ar Înălța ziduri groase Între națiuni, iar procesului de aplatizare a lumii i s-ar pune capăt pentru foarte multă vreme. Adică exact ceea ce Își doresc islamiștii. Când radicalii și fundamentaliștii musulmani privesc către Occident, ei nu văd decât caracterul nostru deschis care, În ochii lor, ne face să fim decadenți și promiscui. Ei nu văd decât deschiderea care a permis apariția unei Britney Spears și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Ei nu văd și nu vor să vadă, deschiderea - libertatea de gândire și de investigație - care ne-a făcut puternici, deschiderea care a permis apariția lui Bill Gates și a lui Sally Ride (n. trad.: prima femeie americană În spațiu). Islamiștii definesc deliberat această deschidere ca decadență. Pentru că, dacă deschiderea, drepturile acordate femeilor și libertatea de gândire și de investigație reprezintă sursele reale ale forței economice a Occidentului, atunci lumea arabo-musulmană ar trebui să se schimbe. Iar fundamentaliștii și extremiștii nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
s-au Înstrăinat treptat de societatea europeană Înconjurătoare, au gravitat În jurul unui grup de rugăciune local sau al unei moschei, În căutare de căldură umană și solidaritate, au trecut printr-o convertire de tip „renaștere“, au fost radicalizați de către elementele islamiste, s-au deplasat În Afganistan pentru antrenament și, peste noapte, s-au născut noi teroriști. Descoperirea religiei de către acești tineri nu a reprezentat doar o parte dintr-un proces personal de căutare a sensului existenței. Această descoperire a mers mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Ayman al-Zawahiri, aghiotantul lui Bin Laden și ideologul principal al Al-Qaeda, pe când Al-Zawahiri era un tânăr doctor pe cale de a deveni un tânăr revoluționar musulman neo-leninist. „Încă din adolescență Ayman s-a simțit atras de viziunea utopică a unui stat islamist“, mi-a spus Schleifer pe când eram la Cairo. Dar În loc să fie atras de preocuparea tradițională a religiei - relația personală a individului cu Dumnezeu -, Al-Zawahiri a sfârșit prin a fi atras de religie, percepută ca ideologie politică. Ca orice bun marxist-leninist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]