1,876 matches
-
săptămânii. Spaniolii, mexicanii și latino-americanii au "martes trece", deaorece marțea aduce numai necazuri, fiind ziua lui Marte, zeul roman al războiului. De asemenea, Anticristul apare în Biblie în Capitolul al 13-lea din Apocalipsă, iar potrivit unora, Adam a fost ispitit să mănânce din fructul oprit într-o zi de marți. În schimb, romano-catolici,i pe 13 iunie, îl sărbătoresc pe Sfântul Antons de Padova, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai lor, când fiecare rostește o rugăciune specială pentru a
De ce este considerată marți 13, zi fatidică () [Corola-journal/Journalistic/65547_a_66872]
-
Bratu Iulian Sf. Ilie are o legendă atipică față de majoritatea sfinților: un muritor care s-ar fi făcut vinovat de păcate foarte mari, printre care cel de a-și fi omorât părinții, după ce a fost ispitit de diavol. Ulterior s-a căit și a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri și de atunci cutreieră norii cu o căruță cu roți de foc, trasă de cai înaripați (doi sau patru) și trăsnește dracii cu
Tradiții și obiceiuri de Sf. Ilie: Ce nu ai voie să faci azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63780_a_65105]
-
situații extreme". Cu alte cuvinte, romancierului american nu i se pare important ca autorul să fie acela care trece prin situații extreme, ci ca el să [tie să-[i pună personajele în astfel de situații. Vă întreb, dacă nu sunteți ispitit să uitați situațiile extreme pe care le-ați trăit Dvs. în[ivă, începând încă din adolescență (familie roscrisă social, jurist respins de sistem, liber-profesionist într-un regim de bugetari, exilat si reîntors într-o lume care întârzie să vă recunoască
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
deranjat de diavol în mod extraordinar (posesie diabolica, obsesie diabolica, etc.). Aici, însă, nu intră ispita. Această acțiune ordinară, normală, a diavolului asupra omului a fost, este și va fi întotdeauna prezenta în viață oricărui om. Inclusiv Isus a fost ispitit. Trăirea vieții creștine constă tocmai în a lupta și a ține piept acestor ispite”, a spus Anton Cioba într-un interviu pentru greco-catolica.ro.
Cum poate lupta omul împotriva diavolului by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/64169_a_65494]
-
astăzi se află un sistem de educație care n-a găsit mijlocul de a le orienta dorințele și idealurile către modele de reușită bazate pe valori pozitive. Din contra, a făcut din ei o pradă ușoară pentru aceia care îi ispitesc cu pseudovalori. Reușita în viață nu mai presupune o dificultate învinsă, nici o tensiune atentă și concentrată pe un scop nobil. Totul pare a-i îndemna pe tineri spre ocolirea obstacolelor, spre un cult pentru succesul imediat. Cine să le spună
Modele și contramodele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6446_a_7771]
-
existență a Institutului de Istorie și Teorie Literară. Această rememorare, însoțită de transcrierea unor dialoguri, a unor dedicații personale și a unui extrem de amuzant document, este salutară, întrucât, până acum, în ciuda lungii colaborări cu Călinescu, Vârgolici nu s-a lăsat ispitit de asemenea mărturisiri. Mai sărac în documente inedite, capitolul nu este, totuși, mai puțin incitant. Memoria sobră a autorului recuperează, ca pe un soi de documente secundare, replici și intervenții călinesciene, ce ne permit să îl vizualizăm în imaginație pe
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
totuși zăbovind o clipă pe acolo ca să blesteme întregul sat. Maya și Matti erau singurii copii din sat pe care îi atrăgea codrul întunecat. De fapt, tocmai din pricina tuturor înștiințărilor și a tăcerii și a spaimei erau ei atât de ispitiți de pădure, și închipuirea îi îmboldea să încerce să afle ce se ascunde în adâncul ei. Matti mai avea și un plan încă neurzit până la capăt, de care îi spusese Mayei, pentru că știa că Maya e mai curajoasă decât el
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
impresia că nu obosește niciodată să scotocească prin ungherele presei de la sfârșitul secolului al XIX-lea ori prin cotloanele istoriei literare. În același timp, însă, Victor Durnea este înzestrat cu o inimă rece și, spre deosebire de alți editori, nu se lasă ispitit de ipoteze seducătoare și de potriviri mai mult sau mai puțin hazardate. Multe dintre articolele nesemnate sau semnate cu pseudonime, chiar și cele în care stilul îl deconspiră evident pe Stere, nu au fost integrate ediției, ci au fost grupate
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
nasturii”, care sună înalt și sobru ca o provocare la duel... și în care se poate citi, totuși, regretul lui Aurel Dumitrașcu că preopinentul său își rata, de fapt, prin implicarea în politica literară a regimului, talentul. Poetul parcă îl ispitește - în zadar, desigur - pe Eugen Barbu să își regăsească vocația inițială și să se întoarcă la literatură. Epistolele către patronul Săptămânii trebuie citite în paralel cu cele către Octavian Paler. Corespondența cu acesta nu este foarte bogată, nici sistematică (în
Jurnalul risipitorului de iubire (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4804_a_6129]
-
după primul război ideea de a dubla romanul Falsificatorii de un text intitulat „Cum am scris Falsificatorii”. Radu Petrescu l-a imitat în „Meteorologia lecturii”, înfățișând procesul elaborării romanului Matei Iliescu. Exemplele se opresc însă aici. Deși n-am fost ispitit să scriu romane (mai cinstit spus, lipsindu-mi talentul cu pricina), m-am gândit, nu o dată, la cum se scriu romanele. Am și publicat în 1985 un eseu pe această temă, a cărui teză n-o mai împărtășesc astăzi decât
Cum se scrie un roman by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4684_a_6009]
-
Caragiale n-a putut fi consecvent nici în poezie. Cariera lui de versificator e rodul întâmplării și al ocaziei. Dacă n-ar fi fost provocat, luat pe sus de evenimente, de bună seamă că muza poeziei nu l-ar fi ispitit. Așa, întregind profilul unui autor cum nu se poate mai complet, în zig-zag-ul lui printre formule artistice, poezia (mai totdeauna cu miez epic) nu-i face rău, dar nu-i face nici bine.
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
ce încinge fabuloasele tale tâmple, [...] și hai să cercăm dacă aceste unde de cristal răce și curgător mai păstrează încă urmele îmbălsămate ale vreunei nimfe spărioase cu sânuri crude și sălbatice. Păstrându-ș i capul pe umeri, companionul nu este însă ispitit de acest seducător tablou și refuză să se alăture interlocutorului în reveria arcadică: nu-mi plac parfumurile; prin urmare, hărăzesc mai dinainte nasului dumitale orice soi de miresme ar fi lăsat, în undele acestea de cristal răce și curgător, nimfele
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
voi, ia nu mai trageți cu ochiul la ea și nu vă mai uitați pe furiș la femeia mea, dacă tot am venit. Dacă tot am venit aici, în această viață.// Mai vedeți-vă de treburi și n-o mai ispitiți cu privirea, cînd vine înfășurată în vulpea ei argintie... Mai am și alte griji decît să o feresc de capcane, cum stați hăitași cu ochii pe ea, ca la vînătoare.// De fapt, eu am găsit o cale să o feresc
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
Simona Vasilache Puține lucruri pot fi mutate așa cum sunt dintr-o lume în alta. Rețetele de bucate cred că cel mai puțin. Așa încât, dincolo de elanul unei mode care ne mai ispitește, câteodată, să le încercăm, interesul pentru ele rămâne unul de arheologie soft, care sapă printre straturi culturale. De-asta am deschis Carte de bucate boierești. 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești , pe care Kogălniceanu și
Gusturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4371_a_5696]
-
josnicia omenească pentru a descoperi imboldul artistului de geniu, frate cu criminalul și nebunul: Ai învățat totul din carte, cunoști viața din cărți. Creează-ți singur nefericirea, dacă n-o poți cunoaște altfel. Afundă-te în mocirlă. Trădează-ți prietenul. Ispitit de târgul în măsură să-i dezvăluie taina zbuciumului fertil, filosoful ezită să depună mărturie la proces, dar promite să se prefacă bolnav în ziua respectivă. Mefistofelicul interlocutor se mulțumește cu această făgăduială, nu fără a evidenția echivocul situației: Opera
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
care arborii de apă dansează sub sînii de țiței ai lunii, risipiți pe stînci aidoma caprelor sălbatice, copacii de sare dansează și ei despletiți asemenea ielelor, apoi se limpezesc în cristale pure, se primenesc asemenea apelor iazului. Abstracțiunea nu-l ispitește pe acest bard clădit pe exaltarea senzoriului. Zborul, despicarea, lumina sunt percepțiile d-sale favorite, în timp ce ideea se consumă în fatala-i combustie: „ideea sfîrîie ca o lumînare” (Între două lumi). Harul însuși e transpus în materie primitivă: „ochi lățos
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
nevoie de un proces de spiritualizare. O societate lipsită de religie e o societate frustrată. Nici una din marile civilizații pe care le cunoaște istoria nu a fost amputată de dimensiunea religioasă, ceea ce ar trebui să dea de gîndit zelatorilor globalizării, ispitiți de o grabnică secularizare. Rațiunea singură, nesusținută de religie și de morala care derivă din religie, riscă a cădea întrun hybris producător de monștri precum teroarea Revoluției franceze ori cea a bolșevismului, cu incomparabila-i hecatombă de victime. Singularizarea rațiunii
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
o senzualitate criptată, pe care o putem însă desluși ca o urmă a unei materii ce n-a putut fi eliminată cu totul): „Vorbesc cu ochiul care deschide cartea. și se face pe dată ca o sămînță într-un măr: / ispitit de locurile dulci ale ei (...) în învierea literelor din carne”. Așadar ispita carnală n-a dispărut. Îmblînzită, rarefiată, ea se retrage în imaginile concrete ale musculaturii virile, precum în pictura clasică înfățișînd personaje evanghelice, pe care lumina sacră, lacrimile o
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
îmbrobodit, unde femeile arborau pretutindeni chemarea unor fărîme de pîine, pentru pofta avidă a păsăretului. Ca în așteptarea, promiscuă aproape, a unui miracol de învoaltă senzualitate, una își pusese pe buze chiar, firimiturile albe, anafură, ai fi spus, bună de ispitit îngerii. Dar «fiecare este intendentul propriei sale grații», ne avertiza demult, printre exiluri și persecuții îndurate inflexibil, care sfîrșiseră prin a-l mutila crunt, unul din doctorii cei mai originali ai creștinismului oriental, Maxim Mărturisitorul. Grația unirii întru Domnul nu
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
de ficțiune zero, realitate reală, se face, cum este și firesc, printr-un nex concret, de natura unui obiect palpabil; astfel, Ipingescu i se adresează prietenului și companionului său etern, Dumitrache: Onorabile, îndatorează-mă cu o țigară de tutun. Să ispitim resursele de simbolistică ascunsă ale detaliului? Țigara este un obiect fizic care, în evoluția sceneriei pe trepte succesive de presupuneri și pe trasee diverse de ficțiuni, coboară imaginea teatrală în concretul cel mai comun și mai palpabil; numai că aceeași
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
mi-ar deschide porțile ca să vin și ca să murim în țară de vreme ce altfel nu putem servi”. Chiar această carte Ping-pong diplomatique ou la journée des Dupes va avea un oarecare ecou în țară, dar nu văd cu ce m-ar ispiti porțile care mi s-ar deschide. Ca să pot muri în țară? Nu sunt deloc grăbit să mor și nici nu sunt epuizat ca să nu mai pot scrie în toată libertatea fără normativ. Oricât aș duce-o de greu faptul că
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
ci o realitate crudă. Am trimis ieri la București manuscrisul traducerii 3. E singura speranță. Deocamdată. Azi am plătit taxele la Univșersitateț: 30.000. Ieri am vorbit cu bătrânul și amabilul meu amic Chistodorescu. M-a încântat și m-a ispitit cu cele mai dulci propuneri... ca să fac iarăși pe ziaristul. Și, ce-o să fac altceva? Dar nădăjduiesc că, odată ajuns la București, mi se vor deschide și alte perspective. Mi-ar plăcea dacă realitatea m-ar contrazice și pe mine
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
publicați online pot ajunge, ulterior, tipăriți pe hârtie. Cu condiția ca, după ce au fost, eventual, refuzați de editurile tradiționale și s-au hotărât să se descurce singuri, să obțină vânzări (pe Amazon, la categoria e-book, de pildă) care să le ispitească pe inițial reticentele edituri. Oricum ar fi, conchid jurnaliștii de la Le Point, lumea de mâine va asista la această inversare a relației suport virtual-suport de hârtie. Tiparul, așadar, nu moare de tot. Aviz celor care s-au grăbit să-i
Editurile și lumea digitală () [Corola-journal/Journalistic/3682_a_5007]
-
ale intelectelor fără resurse (p. 120). Crede că descrierea făcută de Suetoniu războiului purtat de Caligula împotriva oceanului e o capodoperă de umor gigantic (p. 121) și află din viața lui Tiberiu, înfățișată de același biograf, detalii cu privire la Parrhasius, pictor ispitit de subiectele licențioase (p. 222). Include Istoria naturală a lui Pliniu, ca și lucrările lui Augustin Confesiunile și Cetatea lui Dumnezeu, pe al doilea raft al bibliotecii ideale, unde la loc de cinste s-ar afla operele lui Homer, Balzac
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
închipui niciodată cum ar fi fost dacă aveam un tată englez (în afară de faptul că aș fi fost mai bătrân cu cinci ani), iar engleza ar fi fost, foarte probabil, limba mea maternă, dat fiind că mama ar fi fost mai ispitită de Anglia decât englezul ei de România. Soarta a făcut din franceză limba în care eseurile mele se simt acasă. Nu pot, desigur, să nu-i mulțumesc doamnei Dominique Ilea, căreia îi datorez minunata franceză a cărții mele. În treacăt
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]