1,937 matches
-
Erica am Întrebat-o Însă altceva: — Unde ai vrea să te stabilești În Germania? — Pe țărmul lacului Constanța... Ca să mă uit peste apă și să caut mereu din ochi celălalt mal. Sau la Weingarten, tot În Oberschwaben, dacă prima mea ispravă rostită corect pe nemțește a fost „Ich trinke Wein...“. Marea Șvabă — Văd dedesubt un lac imens, Îmi spune Nicole, e de fapt o mică mare. Mai văd, uite-l, și un avion care se ridică, e mult sub noi și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din Împrejurimile Surgutului nu conte neau să se minuneze cum de izbutesc animalele să răzbată prin depunerile sănătoase de nea și cum știu ele taman locul unde a rămas iarba cea mai bună. Își făceau o cruce largă la fiecare ispravă de acest fel a cîte unui ren, spre hazul stăpî nilor vitei. Lui Gheorghe Pomean, Iuri cum Îi spuneau rușii, graiul acestui neam de păstori de reni Îi suna oarecum cunoscut. Rosteau cuvintele tare și apăsat, parcă ar fi rostogolit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fluviu, poezii tîmpite, predici, comutări de pedepse. Glasul meu pretutindeni, iar eu nicăieri. Corpul meu astralo-vocal tolănit peste toate vorbele goale, respirînd cu ele gură la gură și ajutîndu le să miște, să ne lovească. Ruba mi-a cerut pentru isprava asta un Curriculum Vitae. Mai În glumă, mai În joacă, i-am cerut și eu unul. Uită-te și tu ce mi-a trîntit pe masă!“ Redau În continuare mostra de curriculum vitae inserat În Grația Dizgrația, la solicitarea prezumtivei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
despre Hades se găsește o interpolare creștină. Baruh îl roagă pe îngerul Phamael să-i arate pomul care „l-a rătăcit pe Adam”. Pomul „vinovat” era o viță-de-vie, răsădită în Paradis de către îngerul Samael (în traducere, „Otrava lui Dumnezeu”). Văzând isprava, Dumnezeu îi blestemă pe amândoi: și vița, și îngerul. De aceea îi interzice lui Adam să se apropie de fructul socotit, încă de la origine, spurcat. Pentru a se răzbuna, diavolul îl duce în ispită pe Adam cu rodul viei. Interpolarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în 1925, prin articolul său „Grégoire Palamas” din Dictionnaire de Théologie Catholique 226. Este vorba despre un articol foarte lung, extrem de bine informat, dar care nu lasă nici o șansă doctrinei palamite. Câteodată, tonul lui Jugie capătă accente pamfletare. Atunci când descrie isprăvile intelectuale ale favoriților săi, el nu-și poate camufla aroganța: „Cu sângele său rece imperturbabil și cu mână foarte sigură, Prochoros plimbă spada dialecticii aristotelice și tomiste pe rana palamită, dând astfel cep buboiului de ipocrizie” (col. 1805). El critică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
săi, personajele, să-și povestească singuri calvarul. Și aceștia o fac, dar În felul lor, de oameni care au trecut prin moarte, dar 4 3 au scăpat teferi, pentru că au avut noroc... „așa a vrut Dumnezeu”. Ei nu-și prezintă isprăvile ca pe niște fapte de eroism. Cum ar povesti cât de greu - sau de ușor e - să meargă la coasă În luna lui cuptor. Sau la pădure, unde s-au Întâlnit cu lupul. Nici nu-și dau seama prin ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
într-o doară coardele cu arcușul. Găidulca scoase niște suspine lungi. Culae se dădu cu scăunelul mai aproape de moșneag, așteptând răbdător ca el să sfârșească de potrivit strunele. Ei, nepoate, cu ce cântec vrei să-ncepem? întrebă deadul Vasile, după ce isprăvi. Culae nu spuse nimic. Păi atunci, hotărî bătrânul, ia să-ncepem cu un cântec pe care l-am învățat când eram copil de-o șchioapă, de la un lăutar vestit... Ascultă și bagă bine la cap!... Și bătrânul se porni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o femeie micuță și vioaie, care încă mai păstra urmele trecutei sale frumuseți. Fată de rabin, ea se măritase cu Iorgu din dragoste, contrariindu-și la început familia și cunoscuții. Dar mariajul ei reușit cu un român destoinic și de ispravă fusese cel mai bun argument împotriva rezervelor părintești. Ticu e tot timpul ocupat cu problemele lui, iar eu am problemele mele la țară și vin rar pe la București, explică Stelian în chip de scuză, aplecându-se și sărutându-i politicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
știe tot omul, neamț, ungur sau de altă nație, cu cine are de-a face... Virgil zâmbi aflând toate aceste lucruri și se apucă la rându-i să se fălească, evocându-l pe bunicul său matern, un bărbat de toată isprava, cu chimirul doldora de bani agonisiți cu trudă și chibzuință, negustor mare, nu glumă, om de vază la el în sat, al cărui nume urma să-l poarte acest al doilea fiu al său. Ardeleanul îl ascultă plin de gravitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
gura căscată, atent să nu-i scape nimic. Omul se arăta extrem de convingător, chiar și atunci când susținea lucruri dintre cele mai extravagante. Dar și mai interesant era spectacolul pe care-l dădea acest om atunci când se apuca să-și amintească isprăvile din tinerețe, care numai vrednice de laudă n-ar fi fost, la drept vorbind. Unele dintre ele păreau să confirme proastele păreri ale lui Stelian despre Picior de Lemn. Omul avea, însă, darul de a fi atât de bun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cutare sau cutare sesiune de comunicări științifice, unde se făcuse de asemenea remarcat și bine apreciat. Sever, care nu încetase să se intereseze de evoluția ucenicului său, avusese astfel mereu despre ce discuta acasă cu Norica, impresionată și ea de isprăvile nepotului lor: Dar de unde a putut, frate, să iasă un matematician ca ăsta?! nu mai contenea ea să se mire. Că nenea Ticu s-o pricepe el la multe, dar cu matematica n-a fost niciodată frate!... Păi fiindcă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
reveneau de drept. În plus, mai făcea și agitație împotriva Uniunii. Că dacă armata nu intră în luptă, atunci să ne apărăm singuri pământul țării, zicea. Că noi știm să murim pentru țară. Nu am avut cunoștință de o asemenea ispravă... Nici n-ai avut de unde s-o afli deoarece în '40 aveai abia un an, iar părinții ți-au tăinuit această crimă, nu ispravă. Fapta odioasă a fost pedepsită cu deportarea la o mină de diamante dincolo de Cercul Polar, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
țării, zicea. Că noi știm să murim pentru țară. Nu am avut cunoștință de o asemenea ispravă... Nici n-ai avut de unde s-o afli deoarece în '40 aveai abia un an, iar părinții ți-au tăinuit această crimă, nu ispravă. Fapta odioasă a fost pedepsită cu deportarea la o mină de diamante dincolo de Cercul Polar, unde condamnatul a murit înghețat într-o baracă improvizată alături de alți zece mazili diversioniști. Situația începuse să devină din ce în ce mai serioasă. Lui Emil i s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și tulburi liniștea vecinilor! i s-a adresat nevasta, apărută instantaneu, cu apelativul de la birou, despre care el nu i-a vorbit niciodată. A fost unicul lucru ce i-a reținut atenția pe moment și a rămas mut contemplându-și isprava și regretând că este nevoit să-și întrerupă lucrarea înainte de a o fi isprăvit. Că, până la aflarea temutelor instalații, ce i-au fost implantate în apartament, mai era o cale destul de lungă: sufrageria, bucătăria, baia și holul trebuiau scotocite până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că de ovăz, de crep, de mălai încins și de fiertură de arpacaș te-ai săturat și tu! Nu la asta mă refeream, ci la Germania... Cică sunt ceva mișcări prin Democrată. Cum de n-ai aflat până acum de isprava asta nemțească? Că nu mă interesează, Bibescule! Eu n-am venit aici pentru cleveteală politică... Eu am venit să învăț, adică să studiez și nicidecum să-mi pierd vremea cu tot soiul de probleme pe care nici nu le iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
biolog, un chimist și un fizician, pentru a face rost de păr ecologic de cal pentru arcuș. Să faci atâta drum, cu niște ochelariști savanți după tine, pentru a recolta câteva grame de păr de cal este, într-adevăr, o ispravă demnă doar de tine. Cică s-au cam amuzat mongolii văzându-vă cu microscopul lângă coada dobitoacelor lor, dar asta e, arta cere sacrificii. Bănuiesc însă că nu te-ai întors de-acolo cu păr ecologic doar pentru un arcuș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
despre toate acestea, dacă ziarele nu povesteau întâmplarea, amintind, aproape toate, că este vorba despre "nimeni alta decât fosta soție a cunoscutului violonist Z, o doamnă mult mai tânără decât el..." Îmi pare rău că ți-au asociat numele cu isprava asta a mea. Și-mi mai pare rău de ceva. Când ai cântat peștilor și plantelor, când ai sărit calul invitându-l pe violonistul acela să părăsească scena în timpul concertului, când ai făcut alte giumbușlucuri gen Z, nimeni n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
singurul care nu făceam gălăgie în oră... Frumoasă de tot era doamna. Am auzit însă că avusese un soț mizerabil. Ajunsese doamna la maternitate, cu treburi de barză, unde piciorongioaica albă îi adusese un copilaș minunat. Noi, care auzisem de isprava de barză a doamnei, chiar n-am înțeles de ce grobianul soț a făcut mare tam-tam, pentru o nimica toată: pruncul era negru, un negru superb, cu grozavi cârlionți de Africa. Atunci am înțeles, pentru prima oară, ce înseamnă ura față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
în glastră Vremea a trecut, tu m-ai uitat demult.” Fredonând, se gândea la iubirea celor doi care se despărțiseră pe neașteptate, atât de ciudat. Îi părea rău și de Matei, chiar dacă la început îl urâse pentru atitudinea lui necugetată. Isprăvile lui Lupaș Ducându-se la școală, într-o zi friguroasă cu ploaie și vânt, Elena a auzit un scâncet de cățel la marginea străzii. S-a îndreptat într-acolo. Era un cățel care scheuna și nu se putea mișca. L-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tine aici, Lenuș? — Am dublă pneumonie. —Cum ai agățat-o? — Ea m-a agățat pe mine. Ia spune-mi cum? S-a așezat pe patul ei mângâind-o pe frunte, cu gândul la Cecilia. Ea i-a povestit amănunțit toată isprava lui Lupaș. N-am știut că aveți așa un câine. N-am mai trecut pe la voi de când a plecat Cecilia. Trandafirii tăi sunt încă în vază, dar s-au ofilit. —Cecilia știe? I-am spus! — Cum a reacționat? Să știi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
În timp ce căutam să lămuresc lucrurile, apare Lupaș, care îmi ia ghiozdanul din mână și intră cu el în curte țanțoș ca și când ar fi dus un trofeu. Atunci ne-am dat seama și eu, și copiii, că Lupaș făcuse o asemenea ispravă. —Șarlatanule! Șarlatanule! îl mângâie iar Elena, în timp ce el dă din coadă și-i miroase patul, gata de un lătrat de bucurie. —Sst! Taci! Îl amenință Silvia. Mă duc că nu am voie cu el în salon. Nici în spital. —Dar
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
din amintire. Niciodată. octombrie, 2012 Istorisiri nesănătoase fericirii 29 Bătrân frustrat ilele înăbușitoare de vară aduc mereu, în zona de climă temperat-oceanică, ploi scurte, dar năsprasnice, chiar atunci când te aștepți cel mai puțin, stricând, astfel, oamenilor ocupați, adică celor de ispravă, treburile, iar visătorilor, adică trântorilor, promenadele fără sfârșit. Aceasta este o situație generală, însă, și îmi cer iertare de la cititor dacă m-am înșelat cumva. Tot astfel, ei bine, mi s-a întâmplat și mie, căci, bătând la pas și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
înțelege pe femei, nu face dovada decât că minte, căci, de multe ori, nici femeile nu se pot înțelege pe ele însele! „În plus, greu mai este să pătrunzi total în sufletul copiilor!”, își mai spunea dânsul des. Dacă, înainte de isprava cu Carla, bărbatul se simțea trist și descurajat, acum el era de-a binelea prostit și distrus în mândria lui de sine. Orgoliul masculin este inestimabil! Greșesc cumva, domnilor? N-aș prea crede. Tocmai de aceea, el se învrăjbea din ce în ce mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
spunând acestea la repezeală, plecă de acolo degajat și fericit, vădind multă relaxare și libertate în mișcări, de parcă s-ar fi debarasat atunci, pe loc, de o povară de pe umeri. „Într-adevăr, ce oameni de inimă, niște traficanți de toată isprava sunt!, mai murmură el apoi, plin de voioșie. Până-n mormânt nu voi uita de dărnicia lor față de mine!” Și, în felul acesta, din acel moment, mai trecură încă alte câteva săptămâni. În tot acest timp, este de la sine înțeles că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de demult. Știu că le ții minte. Acum, cred în miracole, mamă, îți jur!, mai spuse el, înecându-se în propriile-i lacrimi. Mărturisește-mi că nu mă urăști - așa cum mi-ai spus mai devreme - și că mă ierți pentru isprava cu drogurile; a fost o prostie din partea mea, o scăpare de moment, atât! - O scăpare de moment, spui? - Da, întocmai, mai are omul și scăpări! - Și o regreți? - Și, da, acum o regret nespus de mult, mamă! Chiar, de fapt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]