454 matches
-
-i apere, despre toți zapcii care umblă cu angării în ținutul Cărligăturii.. Ei, totuși, erau de mare trebuință , de vreme ce într-o poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu angării în ținutul Cărligăturii.. Ei, totuși, erau de mare trebuință , de vreme ce într-o poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor și pentru ca să cunoască că orânduitul zapciu urmează după poruncă să fie dator a face isvod de câte chile grâu, orz, malai sau orice fel de pâine au semănat fiștecare sat atât primăvara cât și toamna și a-i da ispravnicilor ca să vadă de s-au făcut arături și semănături în destul de multe.. Din cele citite se vede că pe atunci, Domnitorul nu numai că se ocupa de agricultură dar lua și măsuri împotriva celor care nu-și îngrijeau ogoarele. Mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a perfecționat cu alte și alte denumiri până în zilele noastre, Căpitanul de zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele ocoalelor, dar se pare că îndeplineau și alte porunci primite de la ispravnici, lor fiind supuși vornicii satelor. Deși împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din slujbele lor un mijloc de jefuire a populației satelor. De altfel, în anul 1795, Constantin Mihail Șuțu (Teodor Codrescu, Uricarul, vol.IV
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din slujbele lor un mijloc de jefuire a populației satelor. De altfel, în anul 1795, Constantin Mihail Șuțu (Teodor Codrescu, Uricarul, vol.IV, p.59) într-o poruncă către ispravnici spunea despre ei:"Căpitanii de mazili ce s-au obișnuit a se face, de la o vreme,, fiindcă nu sunt pentru altă treabă, ci numai cât jăcuiesc pe mazili și ruptași, cu totul să lipsească și să nu se mai afle
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care face cunoscut „mazililor, ruptașilor și locuitorilor de prin satele de la Ținutul Tutovei, că Poarta a orânduit Domn și stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai sus nu numai că la 1777 Poarta hotăra cine era domnul Moldovei, dar și că în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai sus nu numai că la 1777 Poarta hotăra cine era domnul Moldovei, dar și că în ținuturi erau doi ispravnici (câte 2 prefecți, cum ar veni astăzi), care aveau în grijă și modul de funcționare a menzilurilor (a poștei). În organizarea fiscală realizată de Constantin Mavrocordat mazilii au avut un regim special de tratament social. Pentru dajdia mazilească care li
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
totale sau parțiale, iar acei care nu erau scutiți de dări le plăteau la o lună și jumătate, adică de opt ori pe an. Când îndeplineau porunci domnești, mazilii erau organizați pe căpitănii, iar căpitanii de mazili puneau la dispoziția ispravnicilor oamenii necesari de care aceștia aveau nevoie. Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la răpirea Basarabiei, pomenind despre mazilii din codrii Bâcului - adică a ținutului care se întindea de la Ungheni spre mânăstirea Chipriani până la gurile râului Bâcu, istoricii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din cadrul însărcinărilor lor de odinioară, înseamnă că și boieria lor scăpătase. Decăzuse cu totul. Drept urmare, jeluindu-se domnitorului Grigore A. Ghica, în anul 1777 (T.Codrescu, Uricar, vol.XV, p.3-6), avea să emită poruncă Domnească care punea în vedere ispravnicilor să nu mai dea asemenea însărcinări mazililor, pentru că ei nu puteau fi întrebuințați decât cu poruncă domnească și nu puteau fi pedepsiți decît de Domn. b) Ruptașii erau și ei o categorie fiscală distinctă care, ca și mazilii, plăteau dările
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fel de învoială de a plăti de bună voie o anumită sumă ca bir către vistierie. În schimbul acestui privilegiu - de a plăti rupta, ruptașii aveau o supușenie - aceea de a îndeplini poruncile domnești, fapt pentru care erau puși sub ordinile ispravnicilor de ținuturi dar și a autorităților de la ocoale, mai în toate. Ispravnicii aveau și dreptul să-i pedepsească pentru vinovățiile lor. Alături de mazili, căpitani, postelnicei, polcovnici, stegari, ruptașii și ruptele visteriei, treptele, mica nobilime a satelor, așa numiții „privileghieții" erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca bir către vistierie. În schimbul acestui privilegiu - de a plăti rupta, ruptașii aveau o supușenie - aceea de a îndeplini poruncile domnești, fapt pentru care erau puși sub ordinile ispravnicilor de ținuturi dar și a autorităților de la ocoale, mai în toate. Ispravnicii aveau și dreptul să-i pedepsească pentru vinovățiile lor. Alături de mazili, căpitani, postelnicei, polcovnici, stegari, ruptașii și ruptele visteriei, treptele, mica nobilime a satelor, așa numiții „privileghieții" erau scutiți de bir. În schimb prestau și ei slujbe la proprietarii de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vinovățiile lor. Alături de mazili, căpitani, postelnicei, polcovnici, stegari, ruptașii și ruptele visteriei, treptele, mica nobilime a satelor, așa numiții „privileghieții" erau scutiți de bir. În schimb prestau și ei slujbe la proprietarii de moșii, cât nu puteau! Ei erau supuși ispravnicilor și erau folosiți la îndeplinirea unor însărcinări diverse, de regulă fără prea mare însemnătate, și erau organizați în... cruci. Cu carte domnească rămâneau ruptași și feciorii, dar, uneori, și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru a fi pedepsiți. Printre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru a fi pedepsiți. Printre însărcinările pe care le puteau primi era și măsurarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici un birnic. În condică existau sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi luat pecețile." Când ajunge Scarlat A.Calimach domn al Moldovei și introduce noi reguli în administrarea Moldovei se stabilește:"Când trebuința va cere a se schimba vornicii de prin sate, să nu li se mai ia nicidecum nimic de către ispravnici sau de către logofeții lor, ori de către același, fiindcă aceia ce s-a socotit cu cale să dea vornicii s-a așezat să dee la cutia milei." Se pare că în timpul lui Calimach, vornicii la sate nu mai erau numiți de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fost de 27.000 lei vechi și din el se plăteau slujbașii, havalelele către Poartă și altele. Din zahanelealtă dare - se plăteau tot angaralele către Poartă. Se introduce încă o măsură nouăjudecătorii de județe, în persoana celui de-al doilea ispravnic, tot pe spatele birnicilor; plata cheltuielilor de percepție s-a aruncat tot acolo. Făcând proporția, spune Ghibănescu, „reiese că din totalul veniturilor tării, plata birului reprezenta 64%, plata zahanelei - 33%, a justiției - 2,5%, datoriile către vistierie 0,5%." Altă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii - pârgarii, iar în afara acestora mai exista amploaiatul domnesc - uriadnicul, un dispunătoriu local și orânduitor al vieții locale, pe care Melchisedec îl identifica cu ceea ce se știe că era dregătorul domnesc, mai târziu ispravnicul, mai întâi un fel de polițai al târgului sau „căpitanul de târg" reprezentant al Scaunului, devenit apoi un fel de prefect al ținutului, omul care reprezenta puterea centrală, cu atribuții întinse și mari întinderi executive și de dispoziție. Numărul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare taxă își avea încasatorii săi: podvodari, jăldunari, olăcari, bezmănari, dabilari, deseatnici, gorștinari, cămănari, globnici, deșugubinari, vinarici, pogonari, zoltași etc. - cel care îi priveghea și-i controla era uriadnicul, dregătorul, ispravnicul". În afara uriadnicului sau ispravnicului de Huși și de Stănilești, întâlniți la 1618 și 1619, la sate mai exista un amploaiat numit vatman, ca ajutor al uriadnicului, funcție care rezultă dintr-o carte a lui Antonie Ruset din 1676 în care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare taxă își avea încasatorii săi: podvodari, jăldunari, olăcari, bezmănari, dabilari, deseatnici, gorștinari, cămănari, globnici, deșugubinari, vinarici, pogonari, zoltași etc. - cel care îi priveghea și-i controla era uriadnicul, dregătorul, ispravnicul". În afara uriadnicului sau ispravnicului de Huși și de Stănilești, întâlniți la 1618 și 1619, la sate mai exista un amploaiat numit vatman, ca ajutor al uriadnicului, funcție care rezultă dintr-o carte a lui Antonie Ruset din 1676 în care se pomenește de „Diregătorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
birului, iar când cineva nu ar fi vrut să-și plătească partea, birarul satului avea posibilitatea să ajungă cu asprimea până la rășluirea de pământ a codebitorului, ajuns să-și piardă ocina. Birul în cislă se plătea proporțional cu averea, iar ispravnicii aveau ori dădeau instrucțiuni „să-i cislească după putere și din casă și din afară și cine precum îi va fi puterea va plăti". Respectată instrucțiunea aceasta, se întâmpla ca debitorul să mai fie scăzut cu ceva și încărcați ceilalți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737), iar toți lucrau sub ordinele Comisului celui mare. Pârcălabii de ținut și ispravnicii. În cartea dată sub Miron Barnovschi pentru limitarea abuzurilor săvârșite de amploaiații domnești prin sate se atrage atenția: „s-au jăluit (proprietarii satelor) pre pârcălabii de ținuturi că le intră în sate de le pradă vecinii și-i ciobotesc fără
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Polonia staroști și stegari." Fiecare ținut avea câte doi pârcălabi, spune Miron Costin. Ei erau „cei dintâi funcționari domnești în ținut", fiind asimilați cu prefecții din vremea lui Melchisedec. În a sa a doua domnie, Constantin Mavrocordat a introdus „Ispravnicii pe la toate ținuturile, și le-a dat ținuturile cu slujbe în seama lor". Într-adevăr în anul 1597 Ieremia Movilă, domnul Moldovei, adresându-se pârcălabilor de Neamț într-o cercetare scrie: „ Scriem credincioșilor slugilor noastre pârcălabi de Neamț, cum veți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
La 1632 însă (Uricarul, XVIII, p.10) Domnitorul Moldovei Alexandru Iliaș scrie: „Scriem Domnia Mea la pârcălabul de la ținutul Tutovei...„ ceea ce înseamnă că la 1632 ținutul Tutovei avea un singur pârcălab. Pârcălabii de ținuturi au rămas însă și după introducerea ispravnicilor. Cărțile domnești de după Constantin Mavrocordat, cum ar fi cea a domnitorului Grigore Ghica la 1747, cartea lui Matei Ghica la 1755 poruncesc „boierilor, slujitorilor, pârcălabilor de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]