444 matches
-
cu evreii, spunând că sunt două „popoare Înfrățite”, ambele fiind asuprite și lipsite de țară, dar având misiuni mesianice supranaționale <endnote id="(621, p. 21)"/>. După nouă ani de rătăcire În exil, În 1857, revoluțioarul pașoptist C.A. Rosetti scria „israeliților români” o scrisoare plină de empatie : „Israeliții știu ce este exilul [...]. Seminția aceasta va avea totdeauna În mine un frate adevărat [...]. Ca și voi și eu am ziua de suferință a Macaveilor români, ziua legilor precum și ziua zdrobirii lor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înfrățite”, ambele fiind asuprite și lipsite de țară, dar având misiuni mesianice supranaționale <endnote id="(621, p. 21)"/>. După nouă ani de rătăcire În exil, În 1857, revoluțioarul pașoptist C.A. Rosetti scria „israeliților români” o scrisoare plină de empatie : „Israeliții știu ce este exilul [...]. Seminția aceasta va avea totdeauna În mine un frate adevărat [...]. Ca și voi și eu am ziua de suferință a Macaveilor români, ziua legilor precum și ziua zdrobirii lor și ziua arderii Templului și, ca și voi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sacrificiu»” <endnote id="(vezi 831)"/>. Câteodată, atunci când se adresau autorităților creștine, chiar și evreii utilizau clișeele și retorica legendei „evreului rătăcitor”. Într-o petiție semnată la Alba Iulia În 1842, prin care se cereau Dietei transilvănene drepturi cetățenești pentru „israeliții din Ardeal”, aceștia se descriau ca fiind „un popor fără patrie”, care „rătăcește fără odihnă, Împrejur, ca o fantomă fără trup, printre chinuri”, ca fiind „un cetățean al unor vremuri trecute, Înstrăinat de cei vii, din partea cărora regăsește numai ură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gilbert, Jewish History Atlas, Steimatsky, Ierusalim, 1992. 51. Vezi 13, p. 87. Pentru același subiect, vezi prezenta carte, capitolul „Xenocid ritual ?”, subcapitolul „Jidul nu e om”. 52. Elias Schwarzfeld, „Evreii În legislația lui Matei Basarab al Munteniei”, În Anuar pentru israeliți, XVII, 1895-1896, pp. 77-104. 53. Marcel Olinescu, Mitologie română, București, 1944, p. 153. 54. Tudor Pamfile, Diavolul Învrăjbitor al lumii, București, 1914, pp. 39 ș.u. 55. Petru Rezuș, Dochița Împărătița, Editura Minerva, București, 1972, pp. 172-180, și I.-A
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1980. 78. Episcopul Melchisedec, Viața și scrierile lui Grigore Țamblac, Academia Română, București, 1884. 79. Nicolae Iorga, Studii asupra Evului Mediu românesc, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. 80. Moses Schwarzfeld, „Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889, pp. 127-143. 81. Picu Pătruț, Miniaturi și poezie, Editura Arta Grafică, București, 1985, p. 124. Dat fiind că În acest volum textul a fost cenzurat, am completat versurile lipsă folosind manuscrisul lui Picu Pătruț Stihos adecă Viers, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
H. Stahl, Editura Paideia, București, 1997. 109. Moses Schwarzfeld, „Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an II, București, 1888, pp. 17-122. 110. Moses Schwarzfeld, „Literatura populară israelită ca element etnico-psihologic”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889 ; apud 237, pp. 79-87. 111. Mai multe proverbe germane susțin că „Evreii aduc În lume folos, precum șoarecele În făină” sau „precum șoarecii În hambar” (3, p. 70). Această asociere apare În unele poeme din perioada inter belică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I, 59). 193. Nicolae Iorga, „Istoria evreilor În Țerile noastre”, În Analele Academiei Române, Memoriile Secției Istorice, tom XXXVI, București, 1913. 194. Iuliu Barasch, „Evreii În Cracovia, Galiția, Bucovina, Moldova și Valachia. Impresii de călătorie din anii 1841-1842”, În Anuar pentru israeliți, XVI, 1894, pp. 45-181. 195. Dumitru Vitcu, „Emanciparea evreilor români În gândirea și practica politică kogălniceniană”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. II, Editura Hasefer, București, 1997, pp. 125-151. 196. Israel Șapira, „Istoricul comunității din Ploești, după isvoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
traducere din franceză de Georgeta Penelea Filitti, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 316. Nicolae A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială, ilustrată, ediția a II-a, Iași, 1914. 317. Wilhelm Schwarzfeld, „Legende și credințe populare”, În Anuar pentru israeliți, XVIII, 1896. 318. Rabinul Güter Jüd nu este doar un simplu personaj al unei snoave populare românești, ci și subiectul unor legende cu caracter istoric. Conform tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
of Jewish Religious Movements, The University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1987. 320. B.P. Hasdeu, Industria națională, industria streină și industria ovreiască față cu principiul concurenței, București, 1866. 321. Elias Schwarzfeld, „Din istoria evreilor În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323. Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbesci, Academia Română, București, 1890. 324
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
națională, industria streină și industria ovreiască față cu principiul concurenței, București, 1866. 321. Elias Schwarzfeld, „Din istoria evreilor În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323. Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbesci, Academia Română, București, 1890. 324. Chiar și copiii evrei au preluat credința că țiganii ar fura copii cu sacul. Iată ce notează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei se găseau În târgurile și orașele În care evreii trăiau În mase compacte (611, p. 67 ; 619, p. 121). 619. I. Ludo, În jurul unei obsesii, Adam, București, 1936. 620. Dr. M. Roth, „Memoriu asupra cauzei mortalităților”, În Anuar pentru israeliți, IV, 1881. 621. Ronald Modras, The Catholic Church and Antisemitism : Poland, 1933-1939, Harwood Academic Publishers, 1994. 622. Corneliu Zelea Codreanu, Scrisori studențești din Închisoare, 9 octombrie 1923 - 30 martie 1924, Iași, 1925. 623. William Korey, Russian Antisemitism, Pamyat, and the
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Domnul Ministru de Externe ne comunică că mâne, mercuri, să să celebrese un The Deum pentru luoarea Plevnei”. Se cerea realizarea unor afișe ce urmau a fi răspândite pe arterele principale ale orașului dar și anunțarea tuturor cultelor, inclusiv celui israelit, că prezența era obligatorie. b.b. Noi concentrări Felul cum se duceau războaiele pe atunci ducea la imense sacrificii umane, greu reparabile dar Înlocuibile și nu trebuie să uităm faptul că armata română nu mobilizase decât ceva peste 125.000
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bizantin", preluat și de Cantacuzinii noștri, două capete, care, chiar și în condițiile evoluției științei medicale din zilele noastre, sunt de neseparat, orice încercare riscând să pună în pericol "Blazonul". Așa că și chinezii, și egiptenii, și romanii, și arabii, și israeliții și, până în zilele noastre, toți membrii și nemembrii NATO și UE și "cei 7 tigri asiatici"... au păstrat această creatură așa cum a lăsat-o "Cel de Sus", ținând în dreapta sceptrul și în stânga sabia (sau globul cu crucea), mai ales că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu poate fi altul decât d-ul Brătianu care a făcut faimoasele circulări, faimoasele persecuțiuni”. Carp sublinia că persecutarea evreilor din Moldova a Început În urma unei circulare trimisă de Brătianu la toate prefecturile de județ În care se propunea „oprirea israeliților de a fi arendași de moșie, de a se opri israeliților așezarea prin comunele rurale, de a se face Întreprinzători de hanuri, cârciumi și arendași de moșie...Acea circulară, atunci aplicată de toți prefecții, a produs În Europa o senzație
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fi adăpostit cîndva trupul sfîntului. Mulțimea care circula de-a lungul dughenelor și tarabelor, prin fumul gros și grețos al gogoșilor făcute în seul care sfîrîia în niște tigăi mari, nu era lipsită de pitoresc, mai ales datorită numeroaselor evreice (israeliții formau aproape 80% din populație). Marea majoritate dintre ele erau foarte frumoase, cu obrazul ca floarea de camelie talie zveltă în prima tinerețe, înaintea ofensivei obezității provocate de abuzul de dulciuri, friptură de gîscă și de sieste pe divane moi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
continuă cu alte evenimente paradigmatice relatate tot în Biblie. În sinteză, ele ar fi următoarele: instalarea lui iacov și a fiilor lui în Egipt; persecuția declanșată, câteva secole mai târziu, de către un faraon care a ordonat exterminarea primilor născuți ai israeliților; peripețiile lui Moise (miraculos salvat de masacru și crescut la curtea faraonului) după uciderea unui soldat egiptean care copleșea sub lovituri pe unul dintre frații săi, în special fuga sa în deșertul Madian, apariția „tufișului arzător” (prima sa întâlnire cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
deșertul Madian, apariția „tufișului arzător” (prima sa întâlnire cu iahve), misiunea cu care l-a însărcinat Dumnezeu, de a scoate poporul său din Egipt, și revelarea numelui divin; cele zece plăgi provocate de iahve pentru a forța consimțământul faraonului; plecarea israeliților și trecerea lor prin Marea de trestii, ale cărei ape au scufundat carele și pe soldații egipteni care Îi urmăriseră; teofania de pe Muntele Sinai, alianța încheiată de iahve cu poporul său, urmată de instrucțiuni privind conținutul revelației și cultul; în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ziarelor europene. Când a fost cunoscută în România, ura împotriva evreilor a început să crească. Unul din cele mai principale ziare franceze: Le Constitutionnel scria la 8 februarie 1870: „Priimirăm zilele acestea o scrisoare de la d. A. Cremieux relativă la situațiunea israeliților în România. D. Crémieux, fidel generoasei misiuni ce a împlinit în curs de mulți ani, apără cauza și interesele coreligionarilor săi din Principatele Danubiene. El este în rolul său și opiniunea publică din 60. Sinagoga din strada Sf. Vineri era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului de netoleranță. Însă când vine d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în cestiunea israeliților români, cată să ne înțelegem. Francia și celelalte puteri mari pot să proceadă pre calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului și al libertății confesionale. Dară aaceste consilie nu pot fi decât absolut confidențiali și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București“64. În aceeași cestiune ziarul parizian La Patrie scria tot în ziua de 8 februarie 1870 un articol din care reproducem următoarele rânduri: „Noi am fost totdauna de părere că cea mai bună propagandă ce ar putea face apărătorii israeliților în favoarea coreligionarilor lor din România ar fi să civilizeze pre acești din urmă, să-i pună în nivelul exigențelor moderne și să ia astfel românilor dreptul de a reclama în contra invaziunii unei rase străine. Ar fi mai bine, credem, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
da tot ajutorul de care vor avea trebuință d-nii M. Armand Lévy din Paris și M. Antonin Lévy68, mare rabin predicator la București, cari merg în partea României de peste Milcov, pentru a studia la fața locului starea de cultură a israeliților și plângerea locuitorilor contra lor spre a-și forma o cunoștință deplină și conștiincioasă. Ministru, M. Kogălniceanu“69 De îndată ce a fost cunoscută această scrisoare o mare agitație se pornește în toată țara. Un deputat moldovean, Ioan Codrescu din Bârlad, membru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a cerut audiență spunând că e rabinul Lévy. Acest domn a venit la mine și s-a adresat astfel: Sunt însărcinat de Alianța israelită să-ți fac întrebarea care e politica ce d-ta ești hotărât să păzești în cestiunea israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Capitalei, Ulița Franceză, Podul Mogoșoaiei, ulița Lipscanilor, toate colțurile, toate pozițiile frumoase sunt în mâinile ovreilor...“ (MOF, nr. cit., p. 1308). O zi mai târziu, la 17/29 decembrie 1869, în numele guvernului, Mihail Kogălniceanu va face însă precizarea finală: „În privința israeliților noi îndeosebi am luat toate măsurile reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 iunie 1875“, MOF., nr. 161, 24 iulie/5 august 1875, p. 3641). Trăiască Carol I, domnul constituțional al liberei și autonomei Românii! În zilele de la 29 și 30 iuniu [1875], toți românii creștini și chiar israeliții pământeni, dacă au simțiminte românești, trebuie să puie vestminte de doliu și să suspine. Comitele Andrássy este domn, suveran absolut al robitei Românii! La 28 și 29 iuniu 1875 au vorbit în Cameră câți au putut dobândi cuvântul din adevărații
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor românilor, în general, de către ziarele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]