1,235 matches
-
Sam. —La dracu’, Încearcă să intre În noi, strigă Sam, smucind puternic de volan pentru a evita ciocnirea. Da, spuse ea Întinzându-se ca să-și ia mobilul. Ce faci? Ce crezi că fac? spuse ea cu o voce stridentă, aproape isterică. Sun la poliție. Tipul ăsta e nebun de legat. Ar putea să ne omoare! Apoi, când se apropiau de Poarta Roehampton, mașina Îi depăși, ieși În trombă din parc și se făcu nevăzută. —La dracu’, spuse Ruby, nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
aproape și cu nerăbdare În glas: „Eu merg, tovarășu’ Director!”. L-am Înjurat În gând că ne cam luase fața, dar l-am iertat repede, că n-o făcuse din răutate. Era chiar un om bun, puțin cam repezit și isteric uneori, dar cu un suflet mare și zbuciumat - semn de intensă trăire spirituală. Demonii Îl Îmboldeau din când În când și Îi cășuna pe te miri cine. Cu mult Înainte să se ia la pumni cu profesoara Lizica, venea fierbând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ce anticipa o crimă cu sânge rece, coborâse piedica armei și chiar schițase o mișcare de un sfert de cerc a gurii țevii, rotație care, dacă ar fi continuat, ar fi plimbat cătarea Înaltă și prin dreptul pieptului său. Țipetele isterice Încetaseră la un moment dat și Monstrulică se aplecase asupra lui Biberu, Îl frecase cu zăpadă pe față, Îi desfăcuse gulerele mantalei și vestonului, Îi răsese câteva palme și se străduia, cu deznădejde, să-i descleșteze fălcile când Înțepenitul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sugera semnale clare despre viitoarea politică externă a Bucureștiului, o politică totalmente subordonată • Istoria Politicii Externe Românești, coordonator Ion Calafeteanu, București, Editura Enciclopedică, 2003, p. 354. principiilor internaționale sovietice. Arestările arbitrare și dizolvarea partidelor politice în România, dublate de acuze isterice aduse capitalismului și Occidentului, nu aveau cum să apropie guvernul Groza de obiectivul fixat în politica externă. La mijlocul lunii mai 1947, ministrul de externe Gh. Tătărescu și ministrul României la Washington, Mihai Ralea, încercau să se pună de acord asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
organiza, se roda, creștea rapid în dimensiuni (oamenii se adunau instantaneu de peste tot, ca într-o comedie burlescă alb-negru cu Stan și Bran), intra în ritm și, pe măsură ce marfa „băgată” se epuiza, începea să se agite în gol, disperat și isteric, oamenii se înghesuiau, țipau, se înjurau, se luau la bătaie, începea selecția naturală, homo homini lupus. Nici o regulă stabilită, „planificată” de comun acord cu privire la organizarea cozii nu se mai respecta când venea mașina: fiecare pentru el, care pe care, legea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la semnal „ura” împotriva dușmanilor poporului, rămași pentru noi invizibili. Eu nu am întâlnit nici unul și nu știu cât au înțeles masele din ideologia marxist-leninistă, însă strategia care s-a simțit/trăit în cotidian era obținerea „entuziasmului spontan!” (unul dintre paradoxuri), chiar isteric, prin sugestii directe de tipul sau/sau, fără adevăruri intermediare. Extrapolarea criteriului „cine nu este cu noi nu poate fi decât împotriva noastră” ne făcea pe toți dușmani potențiali fără să știm. Cu toate că scopul afișat era omogenizarea socială, comunismul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
transformă într-o formulă de bun simț, desigur, dar încearcă măcar: în materie de etică, numai rețetele ineficace merită disprețul. 38. O cultură a trupului. Trupul în care credem că trăim în nevinovăție este creștin: carnea este fabricată de discursurile isterice ale lui Pavel din Tarsus, formatată de Biserica catolică, apostolică și romană, îmbibată cu agheasmă, chinuită de mari spaime și de angoase distilate printr-un catehism sprijinit pe greșeală, pe culpabilitate, pe păcatul originar. Inconștient, noi suportăm rigorile Legii iudeo-creștine
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
O scurtă sinteză a celor două lucrări anterior citate ale acestui autor. Nu toți protagoniștii acestei mișcări sunt amatori de chefuri și de partide de sex colectiv - altfel Marguerite Porète, despre care nu cred că poate fi scoasă din misticismul isteric pentru a fi pusă alături de Surorile Spiritului Liber versiunea libertină... -, dar ceea ce se poate ști despre acești panteiști care, prin multe aspecte, te fac să te gândești la niște precursori ai nietzscheismului - sau ai lui Sade -, se află în această
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bucură de afecțiunea lui Diogene... -, filosoful își creează libertate, se construiește ca propriu-i demiurg. în această ordine de idei, Diogene ajunge, în mod paradoxal, să facă elogiul Medeei, îndeobște prost văzută și coborâtă la statutul de prototip al femeii isterice, orbită de gelozie, răzbunătoare, capabilă, pentru a șterge afrontul unui banal adulter, să-și omoare rivala și să-și ucidă propriii copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
originea în stilul nevrotic practicat de lideri sau de întreaga echipă de conducere. Asemenea stiluri nevrotice se difuzează în întreaga organizație, generând organizații nevrotice. Sunt evidențiate astfel în continuare următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: paranoid/suspicios, obsesiv-perfecționist/compulsiv, isteric/dramatic, depresiv și schizoid/detașat. Mirela Agavriloaei,Cristina Chirilă, Simona Daia (Anghelă, Radu Predoiu Nicolas Gueguen INCLUDEPICTURE "http://www.polirom.ro/cărți/psihologia consumatorului.jpg" \* MERGEFORMATINET Psihologia Consumatorului Factori care ne influențează comportamentul de consum Editură Polirom Iași,2006 ,256 pag
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
știa că nu i se poate da, mai ales îndeplinirea datoririlor conjugale. Latura materială primează în ierarhia dorințelor femeii, când este iubită nu mai găsește potrivit să dăruiască nimic. Mereu vrea să fie plătită pentru serviciile sale. Este arțăgoasă și isterică: „Se bucurau când nu zbieram la ei,/ Căci mă stropșeam urât 368 Ibidem, p. 260. 369 Ibidem, p. 263. 370 David S. Reed, art. cit., p. 79. (trad. n.) 371 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 282. 372 Ibidem. 373 Ibidem. 112
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de cantități mari de progesteron creează de asemenea un raport diferit Între nivelul tău de progesteron și toți ceilalți hormoni, și acest lucru poate avea alte efecte ulterioare nedorite. Eu sînt o persoană care rareori este depresivă - de obicei devin isterică - Însă dintr-o dată totul era cu susul În jos. Nivelul meu de estrogen a devenit prea scăzut În raport cu cel de progesteron și simțeam o stare de amorțeală cum nu cunoscusem nicicînd pînă atunci. Atunci cînd am renunțat să mai iau
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
semnele atunci cînd sînt dezechilibrate chimic, hormonal sau energetic și pot lua măsuri pentru a corecta aceste dezechilibre folosind intervențiile energetice. De asemenea, membrii familiei pot deveni susținători ai acestora. David și-a Învățat repede rolul. Dacă mă vedea devenind isterică sau anxioasă sau extrem de emoțională În loc să mă Întrebe batjocoritor „Vai Doamne, iar e momentul ală al lunii?!!” spunea cu tandrețe: „Lasă-mă să Îți apăs punctele de calmare a meridianului triplu cald”. Aceasta reprezenta o formă de prim ajutor (fără
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
nevoie trupul meu Într-un anumit interval de timp. Pe măsură ce veți utiliza testarea energetică veți Începe să remarcați și faptul că există tipare, deci În timp vă veți baza mai puțin pe testarea energetică. De exemplu, dacă mă simt puțin isterică acesta este un semn că nivelul progesteronului meu este prea jos și atunci fie fac niște exerciții energetice pentru a-l ridica, fie pun o picătură sau două dintr-o capsulă de progesteron natural lichid pe Încheietura mîinii. În rarele
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
1977, p. 119). Împins în brațele ucigașe ale gustului public, scenaristul decade la niveluri de neimaginat: produsul finit al gândirii sale îl constituie secvențele cu „cai de operă”, „melodramele ieftine”, poveștile cu „oameni de știință nebuni”, „cățărători pe stânci”, „blonde isterice” ori „ferăstraie circulare”. Împreună sau separat, astfel de episoade puteau fi întâlnite în majoritatea copleșitoare a producțiilor epocii. Rolul scenaristului se reduce, prin urmare, la multiplicarea fără discernământ a unor fragmente împinse mecanic de la o peliculă la alta. Mai grav
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mai ales dacă-l comparăm cu nevroza agresivă a Los Angeles-ului. Nu e greu de înțeles de ce scriitorul nu se poate sustrage tentației de a-l nemuri sub numele Esmeralda. El readucea acțiunea sub propriile priviri, dintr-un Los Angeles isteric și incontrolabil, mizând pe forța artistică a reflectării inspirate de proximitatea plină de sugestii a orașului. De data aceasta, nu mai e vorba de componentele sordide, abjecte ale realismului, ci de un tronson idilic până la naivitate: Locul are o climă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
atâtea atingeri directe la prestigiul ei, la imaginea pe care o dă despre ea însăși. Și se știe că uneori astfel de răniri ale narcisismului social pot fi extreme, antrenând conduite care pot să pară exagerate (crize de lacrimi, comportament isteric), dar care au și o funcție reparatoare care înseamnă conștiința - prin rușinea resimțită - a devierii, a transgresiuneii comise, reparatoare prin faptul că ele înseamnă revendicarea și exigența unei funcționări normative a interacțiunii. Marea modestie în organizarea recepției și sensibilitatea exacerbată
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la munca sa, asupra căreia nu avea nici o putere, pe șomaj și pe concurență, pe exploatarea optimizată prin metode științifice, pe gigantism, pe ritmurile dezlănțuite (ceasul este de altfel un simbol foarte prezent în roman), imensul trafic neîntrerupt, monoton și isteric care duce la dispariția omului, pierderea imediatului prin dezvoltarea sistemelor nenumărate de mediere, pentru care ascensorul sau telefonul sunt imaginea exactă. Satira democrației, liberalismului și capitalismului este sigură. Dar, deși Kafka dezvoltă toate aceste teme, nu aici este esențialul fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe jurnaliști în actori cu enunțuri "performative", și nu "constative". Este un fapt demonstrat că imaginea și comentariul pot modifica atunci cursul lucrurilor, inclusiv al operațiunilor militare pe teren, pe când analiza scrisă ulterioară, debranșată, rămâne inutilă și fără efect. Scurtarea isterică a duratelor, în detrimentul continuităților explicative și al punerii în perspectivă a accidentalului, rapiditatea știrilor și reducerea la zero a istoriei umane în fiecare dimineață de către o piață a informației care nu poate să vândă decât ceea ce nu s-a mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
scris despre aceeași epocă și aceiași oameni romanul Ora 25, care a devenit un bestseller pe piața internațională. După părerea mea, sobrele și măsuratele descrieri ale lui Eliade nu sunt cu nimic mai puțin emoționante decât declamațiile adeseori dezechilibrate și isterice ale lui Gheorghiu. Ștefan moare când patria sa România este pierdută pentru el, când esteobligat să-și creeze un nou viitor ca emigrant. Mircea Eliade, și ca el mulți alți emigranți, și-a rezolvat problemele creându-și un nou drum
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
și perfides, care sunt necinstiți nu prin natura lor, ci prin accidente existențiale - pasiuni, nenorociri, sărăcie. Thomas Sydenham, medic englez cu studii la Oxford și Montpellier (1624-1689Ă, a făcut cercetări asupra isteriei, isteria bărbatului identificând-o cu hipocondria. Discutând simptomele isterice care imită paralizii, afecțiuni abdominale etc., autorul recunoaște câteva trăsături de personalitate ale acestor pacienți, precum capriciozitatea, instabilitatea și tendința către manifestări pasionale. După Franz Joseph Gall (1750-1828Ă și colaboratorul său JOHANN SPURZHEIM (1776-1832Ă activitatea mărită a unei funcții caracteristice
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
seducție inadecvată în comportament sau înfățișare; fă atenție exagerată acordată atracției fizice. Trăsăturile asociate pot include egocentrism, autoindulgență, dorința de a fi apreciat, existența sentimentelor ușor de rănit și comportament persistent manipulativ pentru satisfacerea nevoilor proprii. Include: (tulburarea deă personalitate isterică și psihoinfantilă 301.81 Tulburarea de personalitate narcisică TP Narcisică Un pattern pervaziv de grandoare (în fantezie și comportamentă, nevoie de admirație și lipsă de empatie, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, fiind indicat
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trăsăturile sunt mereu dificil de diferențiat iar dimensiunile personalității normale se regăsesc - mai intens exprimate - la personalitățile cu trăsături accentuate sau la cele patologice. Pot fi considerate ca excepții de la această opinie personalitățile schizotipală, paranoică, borderline și uneori narcisică și isterică care sunt diferite corespunzător atributelor structurale și integrative ale Eului. Aceasta generează abilități și strategii particulare de prelucrare a experiențelor de viață și de adaptare la realitatea obiectivă. În același context se situează și calitatea informațiilor obținute de la aparținători și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutice. Curele psihanalitice sunt dificil de asemenea de inițiat la personalitățile patologice de cluster B. Totuși empatia manifestă a terapeutului și evitarea fenomenelor de contratransfer - în cazul personalității narcisice - precum și evitarea intimității și promovarea unui discurs realist - în cazul personalității isterice - le fac pe acesta accesibile metodelor (KOHUT, 1984Ă, (KERNBERG 1, 1974Ă (KERNBERG 2, 1974Ă, (HOROWITZ, 1977Ă. Dintre personalitățile de cluster C - cea obsesiv-compulsivă reprezintă tipul cel mai potrivit pentru abordarea psihanalitică. Sunt importante calitatea interpretării presiunilor Supra-Eului pacientului și cultivarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
predispusă, cu reacții spre înclinații schimbătoare, rigide și complexe care contrazice și încearcă să revină la vechile atitudini; victima provocatoare, fidelă unor concepții în care disprețul și sfidarea regulilor comportamentale îndeamnă la acțiuni nesocotite, la schimbări de atitudini periculoase, euforice, isterice, exaltate, melancolice; victima neparticipantă, care adoptă posibilitatea de a-și controla comportarea, acceptând doar actele cu semnificatii cunoscute. În anul 1977, criminologul american S. Schafer, în volumul „Victimology. The Victime and His Criminal”, clasifică victimele astfel: victime fără relații anterioare
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]