535 matches
-
decât "plăsmuiri mintale, de intenție revelatoare în raport cu misterul"19, fapt ce le conferă un statut similar cu acela al construcțiilor metafizice. Acestea din urmă ca și creațiile artistice de altfel se dezvoltă în anumite "cîmpuri stilistice" aflate toate sub imperiul istoricității: "Datorită faptului că omul nu poate crea în sens revelatoriu decât în limitele și sub constrângerea unui cîmp stilistic, produsele sale dobândesc prin înseși condițiile lor spirituale un caracter <<istoric>>"20. Aici, "cîmpul stilistic" îndeplinește rolul jucat de "contextul de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
claritate științifică. Abia atunci când omul depășește faza "paradisiacă" (în care "își organizează cognitiv orizontul <<dat>>", apelând la categoriile intelectului "ce-și au sediul în conștiință") și "există luciferic în orizontul misterului ce transcende lumea dată", omul este "deplin", căpătând "dimensiunea istoricității", pentru care "este echipat" cu categoriile stilistice ale inconștientului. Abia "omul luciferic" ca "purtător de categorii stilistice" "devine un <<cîmp stilistic>>"37. Parafrazând cuvintele lui Noica (vezi I, nota 185), am zice că "omul paradisiac" al lui Blaga rămâne doar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca o filozofie a hiatusului repetabil. Pentru Dilthey, ca și pentru Blaga, "insondabilul" în sine devine o motivație a creației filozofice, un imbold spre cunoaștere. El întreține năzuința spre adevăr, chiar dacă orice încercare de "revelare" lui este "cenzurată" fie de istoricitatea noastră, fie de un Mare Anonim. "Insondabilă" în primul rând este "enigma vieții și a lumii", care în viziunea lui Dilthey atrage investigația filozofică numai atâta timp cât rămâne enigmă, adică ar spune Blaga câtă vreme o respectăm și o conservăm ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care vizau o "impersonalitate" și o "supratemporalitate" proprii științei. În definitiv, prin renunțarea la modelul metafizicii clasice și opțiunea pentru Weltanschauung-sphilosophie (al cărei proiect este elaborat chiar pe baza datelor oferite de metafizica tradițională), Dilthey urmărește să-i redea filozofiei istoricitatea și să o conducă astfel pe drumul redescoperirii propriei și adevăratei ei identități. Iar dacă Dilthey vorbește despre găsirea "unui punct de vedere situat deasupra taberelor", aceasta nu înseamnă bineînțeles nici instituirea unui model dogmatic, nici a unui model raționalist
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de cea mai grea sarcină: cea de a găsi elementele de universalitate din tine"; abia atunci "te descoperi purtător de sensuri valabile" (s.n.)108. Abia astfel filozoful are șansa de a se plasa sub specie aeternitatis, căci până la urmă "nu istoricitatea unui gest" contează, ci "valoarea lui omenească intrinsecă"109. Acest comentariu ne amintește de ideea "spiritualității tipice din noi" pe care am întîlnit-o la Simmel (vezi IV, nota 100). Din perspectiva unei perpetue reîntemeieri, modelul pluralității are avantajul de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
măsură. Teoria relativității, logica polivalentă și geometriile neeuclidiene multiplică viziunile despre lume, discontinui din punct de vedere al conținutului chiar și în cadrul aceluiași domeniu. În urma acestor evoluții, omul dobândește o altă imagine despre sine și un alt orgoliu. Descoperindu-și istoricitatea, omul capătă conștiința unicității sale ca individ integrat într-un anume "context de viață", conștiința irepetabilității momentului istoric pe care-l trăiește, a specificului comunității și culturii din care face parte. El descoperă că lucrurile nu au fost create o dată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoricizarea conștiinței are ca efect și o tot mai pregnantă "istoricizare a filozofiei" și că abia pe acest fond este înțeleasă și teoretizată ca atare condiția filozofiei dintotdeauna. Suntem înclinați să susținem că abia acum când capătă, ca Weltanschauung, conștiința istoricității și, drept urmare, își propune să reevalueze retrospectiv într-o Weltanschauungsphilosophie dimensiunea istorică a lucrurilor, precum și a construcțiilor metafizice -, filozofia își înțelege cu adevărat pluralismul un pluralism ce a existat, neîndoielnic, și înainte de teoretizarea lui prin intermediul unei metafilozofii. Am zice că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să satisfacă exigențele unei construcții metafizice este doar o viziune despre lume, valabilă în sine, dar "relativă, provizorie și caducă în raport cu misterul", spre a ne exprima în termenii lui Blaga. De altfel, filozoful român relevă dubla ipostază a "existenței în istoricitate", ce ne trezește atât orgoliul, cât și umilința: Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este desigur o existență tragică, dar în univers ei îi revine semnificația unei demnități fără seamăn", fiindcă "în acest mod de existență
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lume, valabilă în sine, dar "relativă, provizorie și caducă în raport cu misterul", spre a ne exprima în termenii lui Blaga. De altfel, filozoful român relevă dubla ipostază a "existenței în istoricitate", ce ne trezește atât orgoliul, cât și umilința: Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este desigur o existență tragică, dar în univers ei îi revine semnificația unei demnități fără seamăn", fiindcă "în acest mod de existență în orizontul misterului și pentru revelare, în acest mod de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spirituală în Secolul 20, nr. 10-12 din 1971, p. 423. 111 "Prin momentele ei denumite climat, peisaj, calendar, ritmuri cosmice, <<lumea>> condiționează fenomenele istorice, apariția și desfășurarea, precum și dispariția acestora, dar nu afectează în chip decisiv nici esența, nici specificul istoricității" ca "realitate intramundană", susține Blaga (Ființa istorică, p. 214). Această viziune spengleriană are ecouri până în zilele noastre. De pildă, un cercetător contemporan ca Johannes Lohmann vorbește chiar despre "formele adevărului", specifice unei limbii, unei zone geografice și culturale etc. (cf.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de dezvăluire a proceselor tainice din adâncurile fiecărei ființe umane. Teoria curriculumului a asimilat conceptele tradiționale ale hermeneuticii fenomenologice: conștiință, dialog, phronensis, interpretare, comunitate, limbaj; de asemenea, s-a îmbogățit cu concepții ale exegeților heideggerieni Gadamer, Rorty și Bernstein: teoria istoricității culturii și vieții umane; teoria rădăcinilor adevărului; teoria originilor cunoașterii; teoria moralității practice ș.a. Teza esențială a hermeneuticii fenomenologice - „înțelegerea nu poate fi niciodată frânată sau separată de situația socială/culturală concretă” - a fost asimilată de teoria curriculumului fără modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stat înainte." (Vulcănescu, 1991: 97) 4.3. Analiza multivariată Elementele comunității ar fi valori cruciale pentru construirea și menținerea acesteia. Selznick propune un set complex de variabile ce interacționează reușind să dea naștere comunității și să o perpetueze. Acestea sunt: istoricitate, identitate, reciprocitate, pluralitate, autonomie, participare și integrare. O comunitate completă va fi caracterizată prin existența consistentă și printr-un echilibru al tuturor acestor elemente. Aspectele legate de trecut trebuie să permită și noului să se impună, mutualitatea și participarea trebuie
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
De asemenea, nu trebuie să considerăm comunitățile incomplete ca deficitare din punct de vedere moral. Diferite tipuri de comunități politice, religioase, ocupaționale, instituționale, internaționale vor prezenta mixturi diferite ale acestor elemente. De exemplu, o comunitate religioasă poate pune accentul pe istoricitate și mutualitate etc. Forța sau slăbiciunea legăturilor comunitare este funcție (și) de proporția în care intră în componența lor elemente de istorie și cultură împărtășite. În măsura în care depind de interese foarte generale și de idei abstracte, ele sunt foarte slabe. Atribute
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
raportează la autoritate, muncă, timp, moralitate etc. Termenul german gemeinschaft are conotația de unitate morală, înrădăcinare, intimitate și rudenie. Deși uzual tradus prin "comunitate", el se referă în realitate la un tip de comunitate, unul care realizează în întregime valorile istoricității și reciprocității, făcând aceasta chiar la un cost considerabil raportat la mobilitatea și autonomia personală" (Selznick, 1992: 365). La Tönnies, lumea socială este creată de intenționalitățile oamenilor acționând în concert cu alții. Suportul acestor acțiuni este reprezentat de două tipuri
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
însemnătatea nevoii de umanizare a relației cu "celălalt", de deschidere autentică, de sprijin competent. De aceea, contribuția lui Ion Petrică nu este numai teoretică, prin prezentarea relației Stat-Biserică în furnizarea diagnozei și intervenției asistentului social în beneficiul comunităților, urmărită în istoricitatea sa, ci dobîndește și importante conotații aplicative, oferind repere pentru acțiune în instituțiile specifice, precum direcțiile județene de asistență socială și protecție a copilului. Valorificînd propria sa experiență și conjugînd această expertiză acumulată în ani de implicare în comunitate cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai naivă și cotidiană, întreține în noi o memorie care nu cere decât să fie puțin reactivată pentru a deveni o unealtă mai mult de autonomie decât de pasivitate (...) Înțelegerea ei ne cere să luăm în seamă contextele comunicării, a istoricității interpretării ei ca și specificațiile sale culturale"521. Nu putem vorbi despre credințe și reprezentări fără a aduce în discuție momentul 1922 când Walter Lippmann le acordă o nouă semnificație introducând conceptul de stereotip, pe care îl analizează din perspectiva
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este grăbit, făcând aritmetica obiectivelor vizitate. Schimbarea socială. Pelerinajul, un răspuns sincretic al societății Nu se poate separa evoluția pelerinajului de schimbarea întregii societăți românești după 1990, de momentele dramatice pe care le-am parcurs ca națiune după ce „regimul de istoricitate” (Hartog, 2002) instaurat după căderea comunismului a început să-și arate efectele. Georges Duby constata că în istoria Europei vremurile dificile (l’approche du trépas) au dus la o înflorire a riturilor de penitență, între care include și pelerinajul (Duby
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în jurul unor momente de data aceasta fericite. Sărbătoarea de Purim, celebrată pe 14 adar (februarie-martie), este o sărbătoare tipică a exilului. Poartă în ea amintirea catastrofei, dar și caracterul providențial al evitării acesteia. Precedată de un post, ea amintește, chiar dacă istoricitatea ei se pretează la controverse, de salvarea miraculoasă obținută de Estera și de vărul ei Mardoheu în momentul când Aman, vizirul regelui persan Artaxerxes și arhetip al persecutorului evreilor, hotărâse uciderea lor. Ea arată cum o soartă nefastă a putut
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Cartea Esterei. Oamenii sunt aduși în prim-planul scenei ca actori ai unei istorii pe care, desigur, n-o stăpânesc, dar căreia îi pot influența cursul. Ne îndepărtăm aici puțin de dialogul dintre om și Dumnezeu, apropiindu-ne de aparenta istoricitate a evenimentului, de o istorie de suferință. În orice caz, cadrele de explicare și comemorare a calamităților, deși se focalizează asupra suferinței, deschideau perspective de deznodământ fericit la care conducea intervenția divină. Modelele de suferință definite în textele scripturale și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
anacronism, aici, ca și în toate celelalte pasaje citate până acum, căci numele a fost revelat mai târziu lui Moise. Când Israel era copil." secol, grație mai ales descoperirilor arheologice, unii autori sunt înclinați să accepte, cel puțin în parte, istoricitatea tradițiilor patriarhale. Aceasta nu înseamnă, desigur, că cap. 11-50 din Facerea constituie "documente istorice". Pentru subiectul nostru, puțin contează să știm dacă strămoșii evreilor, acei 'Apiru, erau crescători de măgari și negustori caravanieri 13 sau dacă erau păstori de oi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
încă controversate. Nu ne incumbă nouă sarcina de a lua poziție într-o dezbatere în care puțini specialiști s-au pus de acord. E de ajuns să reamintim că nu s-a reușit, așa cum se sperase, să se acopere complet istoricitatea anumitor evenimente de primă importanță pentru religia lui Israel. Ceea ce, de altfel, nu dovedește nicidecum nonistoricitatea lor. Dar evenimentele și personajele istorice au fost în asemenea măsură modelate după categorii paradigmatice, încât în majoritatea cazurilor nu mai este posibil să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
deja penetrația, mai mult sau mai puțin pașnică, în Canaan. 23 Sarcina de "demitizare" era relativ simplă (într-adevăr, "miracole" precum cele zece plăgi sau trecerea peste marea de trestii nu puteau fi considerate drept evenimente "istorice"). Dimpotrivă, interpretarea eventualei istoricități a textelor biblice s-a revelat extrem de delicată. Analiza distinsese mai multe redactări, efectuate în epoci, și din perspective teologice, diferite, în plus, se identifica amprenta mai multor genuri literare. Aparenta istoricitate a unui episod devenea subiect de prudență când
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fi considerate drept evenimente "istorice"). Dimpotrivă, interpretarea eventualei istoricități a textelor biblice s-a revelat extrem de delicată. Analiza distinsese mai multe redactări, efectuate în epoci, și din perspective teologice, diferite, în plus, se identifica amprenta mai multor genuri literare. Aparenta istoricitate a unui episod devenea subiect de prudență când se descoperea că cel care îl redactase folosise clișeele unui anumit gen literar (saga, novelta, proverbe etc.). 24 Potrivit Ieșirii, 12: 40, israeliții au stat în Egipt 430 de ani. 25 Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
religia lui Zarathustra reprezintă numai un aspect al religiei iraniene, i.e. mazdeismul, având în centrul său adorarea lui Ahură Măzdă; după autorii împărtășind această poziție metodologică nu numai că n-a existat o "reformă" efectuată de către "profetul" Zarathustra, dar chiar istoricitatea acestui personaj este pusă la îndoială. După cum vom vedea imediat, problema istoricității lui Zarathustra nu ar trebui să constituie o dificultate. Era normal ca personajul istoric Zarathustra să fie transformat în model exemplar al credincioșilor "religiei mazdeenc". După câteva generații
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
având în centrul său adorarea lui Ahură Măzdă; după autorii împărtășind această poziție metodologică nu numai că n-a existat o "reformă" efectuată de către "profetul" Zarathustra, dar chiar istoricitatea acestui personaj este pusă la îndoială. După cum vom vedea imediat, problema istoricității lui Zarathustra nu ar trebui să constituie o dificultate. Era normal ca personajul istoric Zarathustra să fie transformat în model exemplar al credincioșilor "religiei mazdeenc". După câteva generații, memoria colectivă nu reușește să mai păstreze biografia autentică a unui personaj
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]