145,869 matches
-
de speranță A marcat din deal în vale pe ai patriei străbuni, Dând putere în unire și în jertfă cutezanță, Când străinii încercară multiple incursiuni. Limba mioriței blânde și a marilor haiduci S-a păstrat ca scump tezaur pe-al istoriei altar Și pe drumuri de răstriște și la marile răscruci Limba noastră românescă a fost dulce avatar. Limba marilor poeți strânși sub bolta nemuririi, Au dat mii de diademe sfinte-n suflet de român Și-au lăsat culturii noastre stihuri
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1472657782.html [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLISURA DUNĂRII - FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂȚII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătății. autor medic primar ftiziolog Ioan NISTORAN Atunci când ajungi undeva, la o vârsta inaintată, începi să-ți
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367296_a_368625]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLISURA DUNĂRII - FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂȚII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătății. autor medic primar ftiziolog Ioan NISTORAN Atunci când ajungi undeva, la o vârsta inaintată, începi să-ți pui tot felul de întrebări. Oare ce am făcut eu în viața asta? Așa a gândit și medicul primar ftiziolog Ioan NISTORAN
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367296_a_368625]
-
nu era tocmai ușor. Voi încerca în câteva episoade să aduc în fața cititorului și biografii ale celor ce merită să fie cunoscuți de cât mai multa lume, medicii și cadrele medicale din această zonă. Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătății / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367296_a_368625]
-
atenția pe care o acordau discursului. Se citea pe fețele lor emoția, plăcerea, mulțumirea. Era cât se poate de vizibil că, sufletește, sunt alături de autor, de munca depusă în creația poetică dedicată locurilor natale și oamenilor de valoare, intrați în istorie pentru faptele pline de eroism puse în slujba neamului românesc. Am fost, fără să exagerez, impresionat. În același timp, am apreciat și discursul în sine, grija pe care Liviu Apetroaie a manifestat-o în a reliefa meritele autorului, fără să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
trăiri sufletești adânci și curate, așa cum le-a și exprimat, în cuvinte de sinceră apreciere, la adresa doamnei Rodica Rodean, sufletul Asociației „Universul Prieteniei”. O foarte bună impresie mi-a făcut domnul Vasile Sfarghiu, scriitor local iubitor și păstrător atent al istoriei municipiului Câmpulung Moldovenesc. Cu vocea sa plăcută, aparent autoritară, calmă și prietenoasă, a subliniat aspectul cel mai neplăcut al societății noastre actuale: „Societatea în care trăim are cuvântul de ordine „Ce iese la afacerea asta?” Pornind de la această subliniere, domnia sa
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
vremuri, când un secretar literar de la Iași mi-a spus că Eminescu a fost și poet. “Cum ȘI poet?” - l-am întrebat eu, indignat. “Păi da, mă, că a fost mai întâi o conștiință”. O afirmație care face cât toată istoria literaturii a lui George Călinescu. Ce perspective avem să ieșim din situația în care suntem acum? Știți ce coeficient de inteligență și de talent are poporul ăsta? Vă rog să mă credeți, pentru că vorbesc în cunoștință de cauză, în două
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
aceeași Vatră specifică devenirii spiritual-creștine, îndumnezeirii, sunt totodată Odraslele îndrăgite ale Mântuitorului nostru. Vatra Strămoșească, prin relieful ei variat, sublim și binecuvântat este dăruită de Dumnezeu, care se armonizează cugetului, chemării, harului, credinței, jertfei, iubirii și împliniriri acestui Neam în istorie, ca misiune și vocație în drumul său către cer, către nemurire. Principatele Dacoromâne: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Ardealul și Banatul, au fost cândva Regat și Imperiu pelasgo-trac,ulterior Dacia Mare a lui Decebal ce s-a născut sub oblăduirea lui
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
în drumul său către cer, către nemurire. Principatele Dacoromâne: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Ardealul și Banatul, au fost cândva Regat și Imperiu pelasgo-trac,ulterior Dacia Mare a lui Decebal ce s-a născut sub oblăduirea lui Dumnezeu încă din Zorii istoriei omenirii. Patria este Neamul în Biserică. Patria este deci, permanență în istorie, geografie, cultură, religie, spiritualitate, jertfă, îndumnezeire. Chipul Patriei se aprinde în fiecare suflet ales, luminează și dogorește în fiecare inimă hărăzită dăruirii tuturor celor drepți. Când vitregiile celor
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Moldova, Ardealul și Banatul, au fost cândva Regat și Imperiu pelasgo-trac,ulterior Dacia Mare a lui Decebal ce s-a născut sub oblăduirea lui Dumnezeu încă din Zorii istoriei omenirii. Patria este Neamul în Biserică. Patria este deci, permanență în istorie, geografie, cultură, religie, spiritualitate, jertfă, îndumnezeire. Chipul Patriei se aprinde în fiecare suflet ales, luminează și dogorește în fiecare inimă hărăzită dăruirii tuturor celor drepți. Când vitregiile celor mulți și răi se abat asupra ei, mușcând din umbra ei falnică
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
care îmbrățișează Învierea lui Hristos și Învierea Neamului. Înfăptuirea Unirii unui Neam, care să dăinuie veșnic trebuie realizată treimic: unitatea religioasă, unitatea națională și unitatea politică, adică Biserica, Națiunea și Statul național, pe temelie și stâlp creștine. De-a lungul istoriei a predominat comuniunea religioasă, foarte puțin unitatea națională și aproape deloc unitatea politică, care a simulat o atitudine de complezență, de teatru și mai ales de circ... Fără comuniunea religioasă, fără harul creștin, realizarea unității naționale n-ar fi fost
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
este: „dorința cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generațiile trecute, aceea care este sufletul generației actuale, aceea care împlinită, va face fericirea generațiilor viitoare.” ( Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. și C. Sturdza, Acte și documente relative la istoria renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. VI, partea I-a, p. 66) Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
lucru îndată... am strîns sobor dintr-amîndouă părțile, și din Țara Rumînească și din Țara Moldovei... să arăt strîmbătura și tîlcul cel rău... întunericul și neînțeleageria lor..., ci rămînerea în credința cia pravoslavnică a moșilor și a strămoșilor noștri.” (Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II. Ed I.B. M. al B.O.R., București, 1992) Chiar despărțite fiind Principatele Române, marii Voievozi au întreprins acțiuni comune pentru consființirea drepturilor social-naționale și inițieri în vederea unității național-politice, menținându-se concomitent și aproape identic organizarea
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
A. I. Cuza, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu, etc. În noaptea sfântă a Anului Nou 1847, de la Paris, Bălcescu arăta în discursul său îndreptat către Patrie că: ținta noastră socotesc că nu poate fi alta decât unitatea națională a românilor. (Istoria României în date. Ed. Enciclopedică, București, 1971, p. 183) În: Prințipiile noastre pentru reformarea Patriei, program elaborat în 12/ 24 Mai 1848, la Brașov, moldovenii subliniau în ultimul punct 6 unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
în date. Ed. Enciclopedică, București, 1971, p. 183) În: Prințipiile noastre pentru reformarea Patriei, program elaborat în 12/ 24 Mai 1848, la Brașov, moldovenii subliniau în ultimul punct 6 unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc. (Istoria României. Ed. Academiei R. P.R., București 1964, vol. IV, p. 53). Această sacră năzuință era aprinsă și în Dorințele partidei naționale în Moldova, o broșură-program apărută în August 1948, la Cernăuți, despre care marele boier Kogălniceanu grăia că este cheia
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
p. 53). Această sacră năzuință era aprinsă și în Dorințele partidei naționale în Moldova, o broșură-program apărută în August 1948, la Cernăuți, despre care marele boier Kogălniceanu grăia că este cheia boltei, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național. (Istoria României în date,op. cit., p. 191) În Pruncul Român, ziarul din 26 Iunie-8 Iulie 1848, apare apelul Către frații noștri din Moldova al lui Nicolae Bălcescu, care răsuna astfel: toată nația română să fie liberă, ca toată nația română să
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
vizirului printr-un memoriu arătând că: dorințele unanime ale Vlaho-moldovenilor cheamă unirea celor două principate sub un singur corp, iar Grigore Ghica la 1856, s-a adresat Conferinței de pace de la Paris cu aceeași rugăminte. (C. C. Giurescu/ Dinu C. Giurescu, Istoria României din cele mai vechi timpuri până azi. Ed. Albatros, București, p. 541) Astfel, acțiunile interne de unitate ale Vlahilor au declanșat și orientarea politicii europene. Prin tratatul de la 30 Martie 1856, Conferința de pace de la Paris se referea și
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
un cuget și un scop... Începem astăzi lucrările chemării noastre... Uniți-vă în același cuget frățesc și național... Lăsați să citească viitorimea cu mândrie și fericire numele dumneavoastră.” (Ghenadie Petrescu/ Dimitrie A. Sturza/ Dimitrie C. Sturza-Acte și documente relative la istorie renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. V, p. 906-907) Apelului solemn, cald, frățesc și părintesc al mitropolitului, i se alătură ca o îmbrățișare chemarea patriotică a ierarhului Calinic: „ Nu am încetat a ruga pe milostivul Dumnezeu pentru împreunarea într-un singur
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
zi și declararea unei zile de doliu național, în memoria maestrului și omului de stat Ion Ungureanu care, între multe altele, a readus, în 1990, statuia domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt la locul său inițial. Ion Ungureanu a făcut istorie și va rămâne în istorie, spre deosebire de cel care l-a comemorat formal. * https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion Ungureanu -------------------------- 31 ianuarie 2017 Direcția Relații Publice, Primăria mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 83 MD 2012, Chișinău, Republica Moldova Tel
PRIMĂRIA CHIŞINĂU L-A COMEMORAT PE ION UNGUREANU de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1485923648.html [Corola-blog/BlogPost/375309_a_376638]
-
de doliu național, în memoria maestrului și omului de stat Ion Ungureanu care, între multe altele, a readus, în 1990, statuia domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt la locul său inițial. Ion Ungureanu a făcut istorie și va rămâne în istorie, spre deosebire de cel care l-a comemorat formal. * https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion Ungureanu -------------------------- 31 ianuarie 2017 Direcția Relații Publice, Primăria mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 83 MD 2012, Chișinău, Republica Moldova Tel.: + 373 22 201 707; Fax
PRIMĂRIA CHIŞINĂU L-A COMEMORAT PE ION UNGUREANU de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1485923648.html [Corola-blog/BlogPost/375309_a_376638]
-
de data asta de la tribuna oficială ca să fiu cât mai bine auzită. Vă rog să mă ascultați: nu despre invadatori este vorba acum. Eu vreau, totuși, să vă reamintesc un scurt fragment din povestea celor “ Cinci seminții ” scrisă de părintele istoriei Hesiod, care datează din timpuri imemoriale în care se vorbește despre acești Prea-fericiti ai Infernului. Iată-l: “ După dispariția oamenilor de aur din Olymp, care trăiau “ ca zeii divini ” în timpul când Kronos domnea în Cer, zeii din Olymp au creat
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
și respectul pentru lumea divină și legea sacră, s-au pus stăpâni acum peste trupurile noastre și peste toate regiunile cucerite prin crime și războaie fratricide. Tot atunci ași fi dorit să le vorbesc doamnelor venite la congres și despre istoria lui Kronos, despre regele Italiei, Janus, care avea să devină zeul cel cu două fețe, Janus Bifore, din timpul domniei lui Saturn. Apoi, am dorit să le spun în mod special Doamnelor de bine despre blestemul ceresc al Marelui Sfânt
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
să ne pierdem și axa feminină, care este chiar coloana AND-ului nostru primordial. Adică, suntem pe cale să o pierdem pe Good-angel, care e chiar Fiica dragostei. Și dacă nu vom ști să ne trezim odată din amețeala asta a istoriei unei mari înșelătorii umane în care am fost aruncate din neant în neant, de cea mai nefastă dintre doctrinele lumii, doctrina nihilistă, eu cred că vom sfârși cum nu se poate mai tragic: într-un colaps biologic și într-un
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
fără ca totuși pe cei doi clasici să ne fie permis a-i trece printre poeții religioși” (Ion Negoițescu, Mai aproape de îngeri, în „Dialog”, Caiet de literatură, nr. 1-2, martie 1988). În critica literară este această verigă lipsă și nu în istoria literaturii noastre, dacă ne gândim numai la vorbele Părintelui Dumitru Stăniloae despre Nichifor Crainic, care spuneau că este „poetul nostru creștin prin excelență, cum este Paul Claudel, poetul creștin francez prin excelență sau Rainer Maria Rilke, poetul creștin german prin
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
File de acatist, Ștefan Augustin Doinaș, un psalmist modern, Lidia Stăniloae, Daniel Turcea. Există o monografie pe internet publicată de Maria-Daniela Pănăzan- Poezia religioasă românească- Eseu monografic și prefațată de profesorul univ.dr. Ion Buziași, care face o incursiune documentată în istoria poeziei religioase românești de la izvoare până în prezent. Eseul este publicat în 2006 și cred că o istorie tematică a poeziei religioase românești ar fi de folosință didactică necesară, dată fiind tradiția noastră de credință ortodoxă dar și lirica acestui gen
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]