1,086 matches
-
de decăderea lor morală sunt soții geloși, autoritari, bătrâni sau prea rigoriști (II.10, IV.10, V.10, VII.5, Mai din Povestirea neguțătorului). În povestirea a zecea din cea de-a doua zi a Decameronului, Dioneo își propune să istorisească o întâmplare care se dorește ilustrativă și certifică faptul că femeile își vor urma mereu instinctele, căutând cu înfocare dragostea, mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acesta nici nu le spera să le găsească în situația aproape dramatică în care se aflase anterior. Inițial credincioase și virtuoase, unele femei nu au puterea de a se menține în această conduită impecabilă până la sfârșit, acceptând cedarea fizică. Nuvela istorisită de Elisa, în ziua a treia, evidențiază condiția femeii, umilă și precară, căci nu avea un statut bine definit, depinzând de alții, și nicio legislație care să o protejeze. Cu toate acestea, dragostea și tinerețea se dovedesc a fi mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
apar într-o lumină cu totul favorabilă atunci când adevărata lor natură este descoperită sau când dorințele ascunse sunt reperate de cei din jur sau de către cititor. Cel mai concludent devine exemplul târgoveței din Bath, care în basmul pe care îl istorisește tovarășilor de drum evidențiază dorința femeii de a se căsători, căutarea permanentă a dragostei și a protecției masculine. Basmul pleacă de la un viol, pentru a dezbate apoi problema căsătoriei și a se încheia triumfal cu necesitatea indiscutabilă a iubirii autentice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
riscă să își piardă pe drum "umbra și ființa"105. S-a observat, desigur, tendința de structurare a materiei prin destructurarea formelor narative consacrate în așa fel încât să creeze iluzia că faptele ce fac obiectul discursului romanesc nu sunt istorisite, ci surprinse în însăși derularea lor concretă. Nu istorie povestită, ci istorie trăită. Se încearcă deci imposibilul pentru a ieși din literatură. Se ridică însă următoarea întrebare: este posibil, practic, a scrie absolut spontan, fără căutarea niciunui efect de expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
accelerarea progresivă a ritmului, transparența reprezentării. Contrastul dintre un registru de scriere literară (erotic) și un registru "vorbit" la timpul prezent, indicativ (pornografic) este revelator: suntem aproape de monologul interior la prezent. Aici însă nu este vorba despre un prezent care istorisește o întâmplare deja încheiată (prezentul narațiunii) sau care evocă evenimente ce se desfășoară în momentul enunțării (prezentul deictic): aceste enunțuri la prezent creează ceea ce pretind că descriu într-un univers de fantasme unde naratorul este totodată creator și actor. Dacă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lui efectivă, în loc să-i propună ficțiuni compensatorii urmând să-i fie înfățișate ca parte integrantă a realității. Astfel, se recurge adesea la o altă tehnică de juxtapunere: un narator homodiegetic adică un narator care este și personaj al povestirii își istorisește aventurile sexuale unui terț; regăsim acolo un dispozitiv de narațiune în întregime clasic. Cealaltă formă de înlănțuire a scenelor implică o intrigă veritabilă, ale cărei secvențe nu mai sunt permutabile. Pentru a construi asemenea povestiri, cea mai comodă este utilizarea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
îl adoptă Philosophie dans le boudoir ou les instituteurs imoraux [Filozofia în budoar*] de Sade (1795), care este alcătuită din șapte dialoguri întretăiate de expuneri filozofice, sau Dialogul dintre Giulia și Madalena, în care naratoarea, prostituată recunoscută de la începutul povestirii, istorisește etapele care, de la stadiul de virgină, au făcut-o să devină ceea ce este. Al doilea caz reprezentativ, cel al perfecționării vieții sexuale, este caracteristic textelor de după cel de-al doilea război mondial, care se întemeiază pe ideologia înfloririi sexuale ca
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
doar să dai mâna cu el”. Ca și în cazul polițistului din tura de noapte, astfel de personaje secundare se dovedesc extrem de utile în creionarea universului moral în al cărui mecanism se trezește prins detectivul. Nota retrospectivă a narațiunii - Marlowe istorisește povestea familiei Quest și întâmplările macabre ce-l prind într-o plasă a suspiciunii și nevrozei - induce de la bun început sentimentul eșecului. Cușca scorojită din care, asemenea unui păianjen, Marlowe contemplă nimicnicia lumii e mai puțin o metaforă a decăzutului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
poate fi decât interioară. Doar pe aceasta n-o poate răpi nimeni și nimic, doar ea nu dispare sub nici o tiranie, în nici o detenție. Fără a opune acestei concepții un nu categoric, B. se întreabă, prin tot ce expune și istorisește, dacă acesta e întreg adevărul. Dacă, în alți termeni, singura alternativă la suportarea morții prin teroarea istoriei rămâne fuga. Dacă da, ai unde să fugi? Experiența lui Alexandru Șerban dovedește că nu. Fugind din temniță, el nimerește într-o piață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
să ne uimească și să ne încânte 67. Episodul cu Polifem, este o parodie cinică a scenei de ospitalitate în care descoperim perversiunile ospățului ritual, unde în loc le servească bucate oaspeților, stăpânul casei îi mănâncă. Această povestire relativ lungă, care istorisește amănunțit aventura lui Ulise, este capitală pentru continuare deaorece rana provocată lui Polifem, va dezlănțui mânia lui Poseidon și va fi principala cauză a rătăcirilor eroului care durează zece ani. Dar mai întâi de toate reprezintă ocazia perfectă pentru de
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care face să nu mai ai loc, să nu mai fii acasă și nici să nu-ți mai aparții) și de o dureroasă imobilizare. Același Kafka ar fi avut printre numeroasele sale planuri și proiecte și cel al unei povestiri istorisite de către Oskar Baum care ar oferi o soluție utopică la această problemă a unei ospitalități libere și fără constrângeri, debarasată întrucâtva de povara celuilalt. Tema acestei povestiri fantastice ar fi următoarea: "Un om vrea să permită celorlalți oameni să se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
teritoriilor reale cu spațiile fantastice. În acest caz, lumilor de dincolo sau celor mitice li se găsesc corespondenți reali în zonele noi descoperite. Evul Mediu s-a dezvoltat sub impactul povestirii călătoriilor în lumile de dincolo. În aceste povestiri se istorisesc, în general vedenii. Aparțin așadar unui gen literar foarte înfloritor în evul mediu mai ales în mediul monastic"12. LeGoff identifică un număr de douăsprezece călătorii în lumea de dincolo ce aparțin unor vedenii din secolul al VII-lea până în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
locul a fost Înstrăinat (cine a făcut o, pe ce temei?) și prin judecăți el știe că nu mai are șanse să-și recupereze locul. Altceva nu vrea. timpul necruțător va rezolva diferendul În câțiva ani. O poveste asemănătoare Îmi istorisește, cu obidă, un megieș al meu de la Bârnova: grădina pe care o are de la tatăl său a fost dată, „preschimbată”, a trecut prin mai multe mâini, a mai recuperat o mică parte din ea, dar parcă nu-i a lui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
obișnuite nici nu s-ar fi gândit. Zimbardo le enumeră: dezinvidualizarea, obediența față de autoritate, pasivitatea În fața amenințărilor, autojustificarea și raționalizarea. În timp ce scriu aceste rânduri, se Întâmplă să citesc Memoriile lui Valeriu Anania, mitropolitul Clujului, și să pot ilustra cu secvențe istorisite de acesta privind procesul de „reeducare”, organizat de administrația Închisorii Aiud pentru deținuții politici. Presiunea fizică și psihologică era atât de puternică, speranța de a se elibera sau căpăta condiții mai omenești atât de copleșitoare, Încât oameni de caracter, cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
jurnaliști, mai vechi sau mai noi, despre acest, să-i zicem, erou popular. Coroi acționa Într-o arie largă, nu numai În locurile natale. O femeie care a relatat fuga familiei sale spre România, după ce a fost cedat ținutul Herței, istorisește cum, În pădurile pe care le străbăteau, le-a apărut În cale Coroi: au aflat că-l dijmuise pe preotul lor din sat, care se retrăgea spre Dorohoi cu o avere considerabilă, aur și odoare bisericești. Chiar el le-a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
chiar un tâlhar de rând. Am avut puțin timp să-l privesc: figură de fălcos crud, tuns scurt, dorință vădită de a inspira frică, de a cuceri pârtie. Românul care are nevoie de succes ca de apă, mereu În competiție. Istorisesc Întâmplarea studenților la masterul Relații umane și comunicare, un mediu intelectual În care ne exersăm adesea competența de analiști ai câmpului psihosocial și Învățăm unii de la alții. Aici studenții vin cu diplome din diferite domenii, nu sunt numai psihologi, ci
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
al cavalerului unei regalități sacre, un cavaler spiritual, eroul în spirit (Maha-vira) inițiat în soteriologia erosului, un trubadur căutător al Gralului, exaltând în arcanele unei religiozități cosmice, misterul mântuirii prin împărtășirea din tăcerea mistică a femeii"356. Numele celui care istorisește povestirea locotenentului, Onofrei, reproduce, prin intermediar slav, grecescul Onoúphrios, corespondentul latinescului Onufrius. Etimologii au apelat pentru originea acestui nume la onomastica egipteană; în vechea egipteană, Onnophris are sensul de "care este mereu fericit", la origine, un supranume al lui Osiris
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tehnică le este foarte cunoscută din vremea peregrinărilor cu Doftorul, remarcabil iluzionist, - "prestigitator neîntrecut, dar era și iluzionist și fakir"423 - maestru în a le schimba înfățișarile și a cărui identitate o cunoaște doar pădurarul). Doftorul amintește de o întâmplare istorisită de Eliade, despre un yoghin care uimește prin capacitățile sale o întreagă comunitate locală: "în anumite împrejurări, corpul omenesc se poate sustrage legilor gravitației și condițiilor vieții organice"424. Cel mai puțin camuflat grup sinonimic este Oana (planul mitic) - Anca
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
interval de timp sacru când accesul în lumea de dincolo este îngăduit celor aleși. Povestea lui Iorgu Calomfir (semelor numelui, cu referință clară la lumea subpământeană, li se alătură semnificația prenumelui luat din registrul regnului vegetal) amintește de legenda românească istorisită de Simion Florea Marian: căutarea unor comori ascunse de către "un vodă" care a domnit "oarecând" peste Moldova, în trei pivnițe îngropate în niște dealuri aflate în apropierea Siretului; oamenii sapă trei zile și trei nopți, găsesc trei uși de fier
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
eroul, avertizat de zână, nu o atinge și astfel scapă și se întoarce în Insula Fericirii. În ficțiunile celtice insula nemuririi este Avalonul unde zânele îi duc și îi rețin pe eroi. Într-o "lai" intitulată Guingamor, Marie de France istorisește despre petrecerea unui cavaler în țara zânelor; aici trei sute de ani îi par trei zile. În basmul muntenesc, Glasul morții, un bogat, după îndelungi căutări, găsește țara în care nu se moare, însă e avertizat că cineva îi cheamă și
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 1937; Schiță pentru istoria lui „cum e cu putință ceva nou”, București, 1940; Două introduceri și o trecere spre idealism, București, 1943; Jurnal filosofic, București, 1944; Pagini despre sufletul românesc, București, 1944; „Fenomenologia spiritului” de G. W.F. Hegel, istorisită de ..., Paris, 1962; Douăzeci și șapte trepte ale realului, București, 1969; Eseu despre înțelesul grec al dragostei de oameni și lucruri), în Platon, Lysis, București, 1969; Rostirea filosofică românească, București, 1970; Creație și frumos în rostirea românească, București, 1973; Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
l-au produs în mine când le scriam și-l produc când le citesc. Ce gândesc alții despre ele, îi privește; știu totuși că ele au plăcut mult și plac multor frați”. În Mărturisiri, Fericitul Augustin este pătruns de remușcări, istorisind cu o sinceritate deosebită imperfecțiunile, ispitirile, căderile, greșelile și păcatele tinereții. Mărturisirile sale reprezintă o profundă analiză psihologică, încât ele pot fi socotite capodopera literaturii psihologice religioase din toate timpurile. Mărturisirile au creat genul literar: autobiorafia, iar Reatractările, autocritica literară
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
infirme ipoteza relației cu Ribbentrop. În filmul documentar produs de BBC, The Windsors, istoricul britanic Sir Steven Runciman, o somitate internațională în istoria Cruciadelor, își amintește că tatăl său, Walter Runciman, fost ministru al Comerțului între anii 1931-1937, i-a istorisit că, întîlnindu-l pe Ribbentrop la o recepție într-o seară, acesta l-a abordat și s-a referit la o problemă secretă discutată în Guvern, în prezența suveranului, în dimineața aceleiași zile, o problemă care cu certitudine îi parvenise prin
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ci inefabilul.” Scrisorile din provincia de Sud-Est trebuie privite ca niște crochiuri de roman, așa cum sunt schițele de atelier ale pictorilor. Dincolo de toate deosebirile, ele expun o meditație constantă despre puterea și rostul cuvintelor. Autorul cărții „mandatează” diverși naratori sau istorisește în nume propriu, pentru a relata episoade, a anunța tipologii și a schița o topografie, care mai târziu vor fi absorbite de mecanismul centripet al Cărții Milionarului. Personaje, întâmplări, elemente de peisaj și de atmosferă migrează din Scrisori... în Iarna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
chiliile mănăstirilor din Moldova. De aproape patru decenii este menajeră în familia Culianu, așa cum mai înainte, în tinereță, fusese în casa bardului de la Mircești, care intenționa s'o înfieze, cum mărturisește ea când evocă pe Vasile Alecsandri. Nu odată a istorisit ea în casa Culienilor episoade interesante despre modul cum își petrecea viața marele bard, în conacul său de la Mircești - ceea ce a determinat pe profesorul P. Culianu să-mi procure prilejul s'o ascult și eu și să notez în cele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]