664 matches
-
sau că nu-și va da seama că are febră sau că nu mai respiră. Era Îngrijorată că va intra Într-o cameră și va uita copilul acolo, așa cum făcea cu cheile. Copilul cerea atât de multă atenție și era istovitor să ții socoteala tuturor lucrurilor de care avea nevoie - atât de multe pentru o persoană atât de mititică. Și mai era și proiectul de cercetare care-i solicita atenția, dar era prea obosită ca să se organizeze pe ea și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
marionetă de la București urmează orbește indicațiile venite din canalele acestea tenebroase care au stabilit acum un plan în trei puncte de îngenunchere definitivă a României și anume: 1. Încurajarea emigrării românilor înafara țării prin măsurile aberante luate (taxe mari, impozite istovitoare), lipsa de verticalitate în fața organismelor străine (UE/FMI/NATO), lipsa dorinței de a redresa țara cu adevărat și nu în ultimul rând, prin tolerarea pe față și fără nici o jenă a corupției la nivel de stat. Și atunci decât să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dar s-a destrămat deodată într-o zi - părîndu-i-se că orice luptă este de prisos - n-o să poată înțelege nimeni niciodată. Am întîlnit-o chiar în centru, singură. Era firavă, cu obrazul supt, galben, cu pistrui mulți: așa o transformase munca istovitoare și lupta din ea. Un pantof o strângea tare, și ca să meargă își răsucea un picior, penibil. A început între noi o scenă artificială, căci vorbeam amândoi la întîmplare, în prada emoției, ne puneam întrebări neînsemnate, fără să înțelegem bine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
un act real și totodată semnificativ. Într-o societate desacralizată, munca agricolă este un act profan, justificat doar de profitul economic. Pământul este lucrat pentru a da foloase, hrană și câștig. Golită de simbolismul religios, munca agricolă devine "opacă" și istovitoare, nu are nici o semnificație și nu îngăduie nici o "deschidere" către universal, către lumea spirituală. Nici un zeu, nici un Erou civilizator n-a dezvăluit vreodată un act profan. Tot ceea ce au făcut zeii sau Strămoșii, deci tot ceea ce istorisesc miturile despre activitatea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în manuscris și mi-a sugerat mai multe îmbunătățiri ale textului. Lisabona, mai, 1942 M. E. I. PORTUGALIA ÎN SECOLUL XIX De la invazia napoleoniană, Portugalia n-a mai cunoscut liniștea. Un lung război civil - uneori răbufnind în campanii sălbatice și istovitoare care durau ani întregi, alteori manifestîndu-se prin asasinate, persecuții și emigrări în masă - a însîngerat istoria politică a acestei țări vreme de un secol. Portugalia veacului XIX părea că pierduse pentru totdeauna vigoarea, eroismul și forța creatoare, care, pe timpul lui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
voi, ăștilalți. Bere, am spus! Chemată de soțul ei, femeia luă carafa de pe masă și se îndepărtă, pentru a reveni apoi imediat cu ea plină. O puse pe masă și se întoarse ca să se ducă din nou la treburile ei istovitoare, dar Odolgan, care era mai aproape, îi arse o palmă răsunătoare peste fund. Femeia o primi ferindu-se ușor și se îndepărtă fără să spună un cuvânt, însă prin ochii lui Audbert trecu un fulger de alarmă - cu siguranță, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dinspre râu nu era, cu siguranță, remediul cel mai potrivit pentru reumatismele lui Audbert. înfășurându-se în învelitoare, închise ochii și hotărî că nu avea nici un rost să se mai frământe; mai bine să doarmă: urma o zi lungă și istovitoare. 4 Ceea ce localnicii numeau „luntrea lui Fergal“ nu era, de fapt, decât o plută mare, veche, folosită înainte la transportul sării, și căreia de câțiva ani bătrânul mattiace - obosit să se tot plimbe în sus și în jos pe fluviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
poate să fi ajuns departe. Găsiți-l și omorâți-l. Imediat! Din câteva salturi, Odolgan și Khaba se repeziră în urmărire, apucând-o pe aceeași cărare pe care Audbert urca în clipa aceea dealul. Din cauza agitației pe care goana lor istovitoare o stârnea printre lăstarii tufărișurilor, marcomanului nu-i trebui mult să-și dea seama că îi avea pe urme și, răsucindu-se, putu chiar să întrezărească sub el, mișcându-se repede printre coroanele copacilor, bluza portocalie a lui Odolgan. Avantajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
am ridicat și am ieșit din cameră. Îmi amintesc că, la jumătatea drumului spre ușă, m-am gândit să mă întorc și să ridic de pe jos două cuburi de gheață care căzuseră, dar acțiunea mi s-a părut atât de istovitoare, încât am renunțat și am mers mai departe. Când am ajuns la ușa bucătăriei, mi-am scos tunica - am smuls-o de pe mine - și am aruncat-o pe podea. Se părea că, pe vremea aceea, bucătăria era singurul loc unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
intre ispectând orice cameră unde erau arestații preventiv, urmând să raporteze neregulile găsite cu privire la curățenie, la jocurile de noroc care erau interzise și, eventul să aducă la cunoștință gardienilor orice, activitate a homosexualilor...! Nu era deloc ușor. După o muncă istovitoare pe șantierul de construcții al Închisorii unde se lucra șase zile pe săptămână timp de zece ore pe zi, de fapt calvarul Începea la ora cinci dimineața cu numărătoarea deținuților, cu Îmbarcarea În dubele fără ferestre ale Închisorii ca la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu văd c-ai oftat. Să nu te superi, mamă, că m-ai adus sub soare În zorii unei zile de mare sărbătoare Și m ai lăsat să-ți fiu acum de ajutor, Să-ți bucur zilele și traiul tău istovitor. Să nu te superi, mamă, că zilele s-au scurs Pentru că eu acum aș vrea să fac recurs Ca să revăd iar timpul la tine când veneam Și-n poala-ți caldă mereu mă odihneam. Să nu te superi, mamă, că
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de securitate și cooperare în Europa, combinată cu "cultura democratică" atât cât fusese dobândită și de ea în cei zece ani de tranziție și trecerea la democrație. La aceasta, se cer însă adăugate, fără exces de modestie, eforturile personale, adesea istovitoare, pe care le-a întreprins președintele în exercițiu și aptitudinile sale de "comunicator". Cele două dispozitive de lucru ("task force") din cadrul M.A.E. și Misiunea Permanentă de la Viena, ca și din partea oficiilor diplomatice ale României în diverse capitale sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și de poezie, un sat pentru care toate ținuturile se află pe meleaguri îndepărtate, chiar și acela din care a plecat, chiar și cele pe care le străbate. De o astfel de îndepărtare aveam eu nevoie ca să uit de grijile istovitoare rămase în urmă, la Fès, de înverșunarea lui Zeruali, de cruzimea fără chip a șeicului leproșilor. Chiar în ziua plecării noastre, am străbătut orașul Sefru, situat la poalele Atlasului, la cincisprezece mile de Fès. Locuitorii sunt oameni bogați, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Singur Dumnezeu poate dărui viață și avuție! Chiar de m-aș pricepe la istorisit, chiar dacă pana mi-ar da pe deplin ascultare, tot n-aș fi în stare să descriu ce poate cineva să simtă când, după săptămâni de traversare istovitoare a deșertului, cu ochii zgâriați de furtunile de nisip, cu gura umflată de o apă sălcie și caldă, cu trupul încins, murdar, strâmbat de deșelare, vede ivindu-se în sfârșt zidurile orașului Tombuctu. Firește, la capătul unei călătorii prin deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și cuvântul glotal îl pronunțam într-o singură silabă cu un fel de înghițitură sau gâlgâială. Spunk încerca să-și stăpânească zburdalnicele finaluri de cuvinte și vocalele lunecoase. Eu vorbesc normal acum. Dar e vorba de zece ani de trudă istovitoare. — N-am fost suficient de bun. N-am fost suficient de bun. Pentru reclama ta! — Nu zău făcui eu. Mai ții minte despre ce reclamă era vorba? — Nu, nu mai țin minte. Stinge-o. Se referea la țigara mea. — Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
atunci... tânărul acela luminos, sigur pe el, cu ochii albaștri și coadă la spate... era fratele lui?? - Am ajuns... Îl trezi din gânduri vocea lui Angelo. Alexandru privi În jurul lui ca și cum s-ar fi trezit dintr-un somn lung și istovitor. Se simțea obosit. Apăsat de tristeți și de Întrebări. Era, Într-adevăr, În inima munților. Totul era alb și Încremenit. Călăriseră o zi Întreagă, iar acum se Însera. Ceața se ridicase și, de pe culmea unde ajunseseră, se zăreau corturi mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
psihologic. Au Încercat o rezistență fiindcă așa le fusese poruncit. Dar se vedea că nici un oștean nu are prea multă tragere de inimă să se opună celor două legende vii, Ștefan și Vlad. Nici n-ar fi putut. După luptele istovitoare duse În ultima lună de zile Împotriva lui Mahomed, ciocnirea cu armata Munteniei a fost o glumă. Oștenii celor doi voievozi aveau, Însă, În sânge, ritmul și forța marilor confruntări. Au atacat așa cum ar fi atacat cea mai puternică oaste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
își aminti gluma lui Nory cu cizmarul neamț. Pare că pointura doamnei Eliza interesa și ea pe Herr Professor Rim." Era cumva în căutarea permanentă a pantofului Cenușăresei? Nu-și socotea oare cariera săvîrșită? După epoca de ambiție, după studiile istovitoare, după cercetări care ceruseră o muncă grea de memorie și de voință, prin care reușise să parvie, doctorul Rim cerea oare vieței să-i aducă acum jertfe pe altarul catedrei cucerite? Buna Lina, cu existența ei modestă și laborioasă, îi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
editorială de ultimă oră, mi-am recitit romanul și nu l-am mai găsit bun. Din opt sute de pagini l-am redus la trei sute cincizeci, pentru ca apoi, în șpalturi, să-i mai adaug o sută. în ciuda acestor contrarieri și reveniri istovitoare, nu simțeam nici o oboseală, ceea ce ieșea îmi plăcea, aveam sentimentul că am biruit ceva, că am căpătat un stil al meu, al gândirii mele directe, și nu cum era cel din Moromeții, în care gândirea mea se exprima indirect prin
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
sâni mari, rotunzi și țanțoși), dar și de o colegă care Îmi dădea turtă dulce În schimbul pâinii mele unse cu unt și cu miere... Întrerup aici fraza asta ca să nu te zăpăcesc și ca să nu-ți solicit eforturi intelectuale prea istovitoare pentru mintea ta Îngustă și leneșă. Pe lângă Îndrăgosteală, zic, aveam Încă multe alte preocupări. De pildă, abia așteptam să vină câte un mort la biserică. După slujbă și toate cele de cuviință, alaiul ieșea cu sicriul și Îl Îndrepta către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu vorba că, fiind suferind, băutura mă ataca cel mai repede. „Tovarășu’ Director și băi Oaie, trebuie spus, la modul cel mai poetic cu putință, dar și cu deosebit simț al responsabilității, că, după acest bătogel de morunaș, precum și după istovitoarea păstrămiță de capră, s-ar putea bea un șanț de vin. Ceea ce noi și facem, cu voia Domniilor Voastre.” Ușurat, Directorul ne-a trimis la dracu’ și noi ne-am bucurat auzindu-l, căci dibuisem În glasul lui că-și făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu tată-său vara trecută și au dormit În cort.” Baronu găsi că Vieru avea dreptate, iar Ectoraș Îl Înjură. Săpară câteva ore acolo unde Vieru socotise la sigur că se aflau Îngropați În Înfrățire nemții și rușii. Munca era istovitoare, nici când aprindeau câte o țigară nu se opreau tustrei din lucru. Îi dureau toți mușchii și toate Încheieturile. Primul care a dat semn de Încetare a lucrului a fost tot Vieru, pângăritorul de scroafe: „Băi fraților, cred că ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tun tras de doi cai, una câte una casele participanților activi ori pasivi (adică ăi de mai mult căscaseră gura și nu puseseră neapărat mâna pe furcă ori topor) la revolta Împotriva ordinii interne a țării. După ce și-a Îndeplinit istovitoarea datorie, locotenentul a luat scrisoarea dictată de Cocrișel cu peste trei sute de ani În urmă și a Înmânat-o unor oameni deștepți care se ocupau cu astfel de treburi intelectuale. Așa și numai așa a ajuns conținutul ei și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
țiganca după apă de băut nu umplea niciodată butea cum trebuie, ca să-și dea cât mai multe prilejuri Într-o zi să facă drumul acela. În fiecare dintre călătorii, se lăuda el, Își făcea timp s-o călărească Îndelung și istovitor pe nărăvașă, care cu greu se lăsa potolită și care iute Își revenea din sfârșeala de după Împreunare. De câte ori se Întorcea cu butea, tractoristul avea grijă să le vestească de departe, prin semne, celorlalți că Încă o dată se dovedise bărbat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
el parte din acea exuberantă adunătură de tineri. I se încredințase comanda campaniei în urmă cu cinci ani lungi. Bătăliile și luptele amarnice care avuseseră loc la Castelul Kozuki, la Castelul Miki și în alte locuri erau peste măsură de istovitoare. Dar, dincolo de greutățile războiului, în calitate de general, întâlnise, de mai multe ori, și crize spirituale. Nobunaga era un om greu de mulțumit și nu-i fusese ușor să-l slujească de la distanță, astfel încât să nu se neliniștească. Și, desigur, generalii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]