1,279 matches
-
R. T., Chaucer's General Prologue as History and Literature, în „Comparative Studies in Society and History”, vol. 12, nr. 1, January 1970, pp. 73-82. 67. Levenstein, Jessica, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, pp. 313-335. 68. Lomperis, Linda, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-264
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
18 32 , Christine ces [1], în Rowland e, în „Chau Salter, D le English Schricke lusion of T 72, nr. 1, pp Seymou dium Aevu Idem, G uage Revie Silar, T kalmoign, Smarr, J en in Love 154. Taylor, orum Italic Thomas l Argumen of Univers Thomps m”, fall 19 Treharne ays and Stu Tudor, sman (199 he Host’s I Chaucer's . M., Chau „College Li , Beryl B. cer Review avid, 'Born romance, în r, Gale C. roylus and . 15-32
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femina: rezistență vs. sensibilitate, deschidere vs. închidere, libertate vs. 116 Ibidem, p. 520. (trad. n.) 117 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 5. 118 Ibidem. 119 Jessica Levenstein, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, p. 14. 50 opresiune. Statutul acesta mai mult decât ingrat al femeii este pus de narator „în vina Sorții, care s-a dovedit zgârcită în ajutorul ei tocmai acolo unde ar fi fost mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Hypocrisy and His Subjectivity, în „ANQ”, fall 2000, vol. 13, nr. 4, p. 9. 296 8. Braccini, Gaetano, Simone Marchesi, Livio XXV, 26 e l'"Introduzione" alla Prima giornata. Di una possibile tessera classica per il "cominciamento" del Decameron, in „Italica”, summer 2003, vol. 80, nr. 2, pp. 139-148. 9. Brown, Peter, Shot wyndowe (Miller’s Tale, I.3358 and 3695): An Open and Shut Case?, în „Medium Aevum”, spring 2000, vol. 69, nr.1, p. 96. 10. Burakov, Olga, Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
s Merchant's Tale, în „The Journal of English and Germanic Philology”, Jan 1995, vol. 94, nr. 1, pp. 31 42. 48. Idem, Chaucer's Miller's Tale and Reeve's Tale, Boccaccio's Decameron, and the French fabliaux, în „Italica”, autumn 2004, vol. 81, nr. 3, pp. 311-325. 49. Henebry, Charles W. M., Apprentice Janekyn/Clerk Jankyn: Discrete Phases in Chaucer's Developing Conception of the Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 32, nr.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
R. T., Chaucer's General Prologue as History and Literature, în „Comparative Studies in Society and History”, vol. 12, nr. 1, January 1970, pp. 73-82. 67. Levenstein, Jessica, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, pp. 313-335. 68. Lomperis, Linda, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-264
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
18 32 , Christine ces [1], în Rowland e, în „Chau Salter, D le English Schricke lusion of T 72, nr. 1, pp Seymou dium Aevu Idem, G uage Revie Silar, T kalmoign, Smarr, J en in Love 154. Taylor, orum Italic Thomas l Argumen of Univers Thomps m”, fall 19 Treharne ays and Stu Tudor, sman (199 he Host’s I Chaucer's . M., Chau „College Li , Beryl B. cer Review avid, 'Born romance, în r, Gale C. roylus and . 15-32
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
niciodată această știință să vă domine. Trebuie să vă serviți de ea și nu s-o serviți. Fiindcă, nu-i așa?... Înțeleptul Își domină Astrele! INDEX Cu litere Îngroșate este indicată pagina la care se află tema, iar cu caractere italice, numărul paginii la care se află mărturiile personalităților și martorilor. Personalitățile: Charles al Angliei Jacques Brel Monique Brossard le Grand George W. Bush Bertrand Cantat Jacques Chirac Bill Clinton Elizabeth II Charles de Gaulle Lionel Jospin Carl G. Jung John
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
șoarecii rod fierul". Ba mai mult, o dată ajuns în Olimp, el pare să atingă și să molipsească întreaga și vestita adunare cu superficialitatea sa. Intrarea în Olimp este sugestiv precedată și anunțată prin luarea de cuvânt a lui Ianus, zeul italic reprezentat cu două fețe atât în calitatea lui de mijlocitor între două lumi, cât și în cea de simbol al fățărniciei. Însăși structura Olimpului pare o oglindă parodică a senatului roman, trimițându-ne din nou cu gândul la ideea parodiei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pedepsirea lui prin detronarea din condiția de împărat în cea de sclav al unui libert și chiar a grotescului evidențiat printr-un limbaj obscen. Eugen Cizek amintea, de altfel, că "burlescul senecan se nutrește din substanța bogată a umorului autentic italic, a râsului gros, non-conformist până la scatologie și obscen al indigenilor peninsulei."156 Seneca și-a îngăduit toate libertățile, iar dacă astăzi îi cunoaștem compoziția doar lacunar, se prea poate ca acest lucru să fi fost provocat de intervenția unor opozanți
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
între greșeală și pedeapsă". Prețuind dihotomia bine/ rău, așa-zisul corp legislativ originează în tiparul biblic, Robinson fiind exponentul care citează din memorie fragmente întregi din Biblie și, în același timp, le folosește ca pilde intertextuale întotdeauna marcate prin caractere italice. Naufragiul însuși este văzut de protagonist ca o replică modernă la episodul din Arca lui Noe, iar momentul, construit cu dublu înțeles, în care își botează insula are menirea de-a le stârni hazul cititorilor: "fiind izbit, când citea Biblia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
alături de Dimitri Sologdin și Lev Rubin, discuțiile lor fiind adevărate dezbateri. Aceeași tendință manifestă și Oleg Kostoglotov care, în cadrul unei replici adresate tuturor, se orientează în mod special spre Rusanov, prin accentuarea unui cuvânt (umanitară), fapt ilustrat grafic de utilizarea italicelor. Aluzia vizează incapacitatea acestui interlocutor "privilegiat" de a înțelege cu adevărat sensul respectivului cuvânt. Patetic este, uneori, Ivan Denisovici, de fapt fals patetic în relație cu supraveghetorii, așa cum apare în situația în care încearcă să se dezvinovățească și să scape
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să interzică, profesia militară, totuși, încă de la sfârșitul secolului II ne este atestată prezența creștinilor în rândurile armatei romane imperiale, fapt ce confirmă prezența acestora din aparatul birocratic al funcționăresc. Apartenența la armata imperială nu mai era apanajul exclusiv al italicilor, treptat fiind recrutați inclusiv provincialii, potrivit metodei de recrutare specifică provinciilor lor de apartenență. Din timpul principatului lui Marcus Aurelius (161-180) avem și prima informație cu privire la prezența creștinilor în armata romană și mai ales în Legio XII Fulminata Melitensis, recrutată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a voit să reproșeze creștinilor absența lor din rândurile armatei romane. Potrivit celor afirmate de Cels, până în anul 178, creștinii nu prestau serviciul militar. Evident filozoful păgân nu cunoștea Faptele Apostolilor, 10, unde este scris că centurionul Cornelius, din cohors Italica, aflată pe atunci la Cezareea, s-a botezat împreună cu familia și prietenii lui cei mai apropiați (cf. Fap 10, 24.48), foarte probabil soldați, ca și cei din casa Cezarului (Filip 4, 22). Tot astfel, la creștinism au aderat Manain
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adversari declarați ai creștinilor, i-ar fi determinat pe aceștia să uneltească din interiorul casei imperiale împotriva predicării lui Petru și a celorlalți creștini. Se pare că prima comunitate creștină din Roma a fost opera centurionului Cornelius și a soldaților italici din cohorta omonimică, care au primit botezul în Palestina, în timpul staționării lor temporare în acele locuri, dar și a acelor pelerini romani, despre care ne vorbesc Faptele Apostolilor că ar fi asistat la începutul predicării lui Petru la minunile și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dintre creștinii celor două orașe îndepărtate nu putea exista în absența unor vizite reciproce, astfel încât este mult mai logic să credem că, cei din palatul Cezarului i-au cunoscut pe frații creștini din Filipi, pe când prestau serviciul militar, în cohortele italice care apărau orașul. Potrivit opiniilor exprimate de unii scriitori bisericești din secolele IV-V p.Chr. (Ieronim și Paulus Orosius), dacă Apostolul Petru s-ar fi aflat chiar și numai întâmplător prin Roma în 42 p.Chr., atunci neliniștea a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
era un atestat de recunoaștere și o răsplată morală pentru credința romanilor care, dacă l-ar fi avut pe sfântul Petru în mijlocul lor, nu ar mai fi avut trebuință de o altă dovadă de recunoaștere ori de consolare apostolică. Cohors Italica, unde se afla centurionul Cornelius, nu făcea parte din I Legio Italica creată în 56 p.Chr. de împăratul Nero; era una dintre cohortele de cetățeni romani voluntari, de la începutul primului secol, când Caesar Augustus a adunat din Germania și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care, dacă l-ar fi avut pe sfântul Petru în mijlocul lor, nu ar mai fi avut trebuință de o altă dovadă de recunoaștere ori de consolare apostolică. Cohors Italica, unde se afla centurionul Cornelius, nu făcea parte din I Legio Italica creată în 56 p.Chr. de împăratul Nero; era una dintre cohortele de cetățeni romani voluntari, de la începutul primului secol, când Caesar Augustus a adunat din Germania și Iliria mai multe cohorte de liberți, pe care le-a numit voluntare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
valoare-mamă. (15b) Descrierea actorului. (15c) Se prezintă motivația afilierii. (16a) Descrierea actorului. (16b) Valoare-mamă formulată de autor (valori tradiționale, morală, patriotism). Revelator de intensitate: "cel mai intransigent". (16c) Valoare-mamă afirmată de un comandant al Corpului: certitudine. Valorile scrise în caractere italice alcătuiesc sistemul de valori al ofițerului. Putem structura acest sistem, să îi descoperim nucleul (valorile structurante) pornind de la valorile-mamă și de la revelatorii de intensitate. Dar un rezultat mai nuanțat poate fi obținut prin interogarea unui eșantion de ofițeri. Este vorba
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002 [n. trad.]. 2 Pentru a ușura înțelegerea, am scris în italice valorile care apar de-a lungul epocilor. SOCIOLOGIA VALORILOR 2 1 4 5 Introducere O definiție Schimbarea valorilor Valori universale și valori relative Sarcinile analistului Demersurile analistului Diagnosticul: cum procedăm? Evoluția valorilor, începând cu anii '60 Apariția valorilor comune ale
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la 18 septembrie 53, ca fiu al unui cetățean roman cu numele tot de Traian. Numele mamei sale, care se pare că era localnică din Spania, nu ne este cunoscut. Traian nu s-a născut la Roma, ci în orașul Italica din provincia Baetica, din sudul Peninsulei Iberice. Astfel, Traian a fost primul împărat roman care nu era născut în Peninsula Italică. Tatăl său, protejat al vestitului filosof Seneca, a fost guvernator în Baetica, a participat la asediul Ierusalimului, a devenit
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
că era localnică din Spania, nu ne este cunoscut. Traian nu s-a născut la Roma, ci în orașul Italica din provincia Baetica, din sudul Peninsulei Iberice. Astfel, Traian a fost primul împărat roman care nu era născut în Peninsula Italică. Tatăl său, protejat al vestitului filosof Seneca, a fost guvernator în Baetica, a participat la asediul Ierusalimului, a devenit consul și apoi guvernator al Siriei. Fiul său s-a arătat de tânăr un soldat viteaz, participând alături de tatăl său la
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
viziuni cu evoluția, oriunde posibilă, de la un sistem la altul în urma comunicării între grupări etnolingvistice diferite. Se știe, în această privință, că latina s a dezvoltat ca limb ă indoeuropeană în urma suprapunerii civilizației grecești pe cultura gentilică prin care spațiul italic se integra în contin uita tea traco-celtică a Europei și în vechiul peisaj uman preindoeuropean al vastei zone euro-afro-asiatice. Consolidată militar, administrativ și cultural într-o formulă lingvistică elevată și fluentă, Roma a contribuit hotărâtor, în urma cuceririlor și colonizărilor, la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
planificările anuale și cele pe unități de învățare. Competențele specifice și conținuturile care formează „curriculum - nucleu” fac parte din trunchiul comun (TC), au ca resurse de timp o oră săptămânal și sunt marcate cu litere aldine. Conținuturile marcate cu litere italice pot fi abordate sub forma unor aprofundări (acolo unde este aprobată plajă orară de două ore) sau sub forma unei discipline opționale complementare, particularizată pe orizontul local. Toate competențele specifice din coloana din stânga se referă la toate conținuturile din coloana
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Biserica Ortodoxă răsăriteană reprezenta atât leagănul creștinismului, cât și al Dreptului eclesiastic. Legislația canonică a primelor veacuri a fost redactată în limba greacă, pentru că, inițial, nucleul primelor comunități creștine era constituit din elemente etnice orientale. În primele două-trei veacuri, „comunitățile italice, galeze și africane s-au recrutat, în mare parte, dintre orientali, care, fie că erau de origine elenică, fie că veneau din interiorul Asiei Mici, a Egiptului sau a Siriei, vorbeau și grecește”. Istoricii literaturii creștine precizează că, în Apus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]