999 matches
-
argumente seci, nevinovate Presari necontenit în drumul tău. Impasul pare chiar un Everest Cu vârfurile toate în arest, În mai cireșul ninge împăcat Doar cu lumina el s-a vindecat. Iar crinul s-a pornit să cearnă Petale ca în iureșul din iarnă, Colindul magilor înaltă brazi, În verde crud mai poți să arzi... 2 mai 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Colindul magilor / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1585, Anul V, 04 mai 2015. Drepturi
COLINDUL MAGILOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384533_a_385862]
-
ea ușor. Paul continuă să-i presare sărutări pe frunte, pe lobul urechii, pe obrajii catifelați, pe buzele senzuale, apoi coborî pe gât și pe piept. Îi sărută sânii micuți și fragezi ca de fecioară. - Mă gâdili, iubitule! Obosit de iureșul sărutărilor de bucurie și cu respirația întretăiată, îi șopti: - Soțioara mea scumpă, mi-ai dat cea mai frumoasă și importantă veste din viața mea! Îi strânse apoi mijlocelul între palme și sărutându-l exclamă: - Aici s-a plămădit micuța noastră
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Pro memoria: Spre pururea aducere aminte - Șase ani de la săvârșirea din această viață a Preacuvioaului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la Mănăstirea Slănic - Argeș (1925 - 2010)... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viața omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2043 din [Corola-blog/BlogPost/383855_a_385184]
-
În urechi îi persista acel vuiet continuu și armonios produs de micile cascade. Simți în păr și pe obraji adierea răcoroasă a vântului ce-i revigoră forțele. Mergea pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai muntelui, ca să nu alunece în râul din ce în ce mai vijelios. Deodată cheiurile se deschiseră într-un luminiș de unde răzbătea un zgomot infernal și rămase
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte acum, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
solia visului de fericire. Cu ea, timpul e străbătut frumos! Și sărbătoresc! Au nevoie vârstele oamenilor să îmbrace pe alocuri haina solemnă și ceremonioasă a muzicii fără vârstă. Oricât pare că an cu an se reduce câte o pală de iureș din viața noastră, vibrațiile sufletului nu se irosesc, pentru că sufletul rămâne în veghe până la sfârșit. Și oricând ne e dor de melodiile „vinovate” de-nfiorările tinereților vibrânde, melodiile chitarelor electrice și-a bateriilor frenetice... Suave doruri sunt acestea și pentru ele
FORMAŢIA ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384129_a_385458]
-
vuiet crescu și tot crescu, apropiindu-se cu învrăjbită iuțeală. Când simțise pocnindu-i urechile de larmă, tânărul ieșise-n drum, își dusese la gură șuierica și se pusese pe fluierat. Și țiuise până când zărise năvala dalbă apropiindu-se în iureș din fruntea steiurilor. Degeaba copilul cu ai săi îi strigaseră să intre degrabă la adăpost, omul se făcuse zid în fața zăpezii ce-nainta! Îndemnul rămas fără urmare, pățiții anilor trecuți se-ascunseră în loc ferit, făcând cruci ocrotitoare înspre tânărul ce-
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
făcând cruci ocrotitoare înspre tânărul ce-și punea șuieratul împotriva tunetului rece. Mai apucaseră a vedea numai cum prima limbă de zăpadă îl înconjurase pe îndârjit, transformându-se pe clipă într-un cal alb. Neînfricatul îl și încălecase pornind în iureș la vale, urmat de alți zeci de armăsari, apăruți ca prin farmec din fuioarele de nea. Caii cei albi prinseră în copite pământul, răscolind amarnic tot ce hlamida rece apărase până atunci. Dădeau omătul către poale prin darace, îl strângeau
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Silabiseau un nume maaare, ce deveni un brand : "Drumeș !" ............. Orice succes, eu vi-l aplaud! Chiar dacă viața ne desparte, desigur, numai spațial Mereu eu sunt cu dumneavoastră, nu fizic, ci, spiritual! V-admir că învățați continuu: lansat, metodic, într-un iureș Aducând atâtea "Cupe..."și "Diplome...", aici la "Drumeș"! La "Testări Naționale", parcă-i ceva predestinat : La locurile mai de frunte, de când vă știu, v-ați "abonat"! Orice succes, eu vi-l aplaud; și pentru voi, mereu mă Rog : Ca Scriitor
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Arhim. Ioanichie Bălan, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ
In Memoriam: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioanichie Bălan [Corola-blog/BlogPost/92387_a_93679]
-
naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt și din patria luceafărului Mihai Eminescu!... Drept urmare, în iureșul acestor zile, la împlinirea a nouă ani de la moartea și înmormântarea sa, mi-am adus aminte de viața, opera și activitatea covârșitoare și debordantă a Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, a cărui plecare dintre noi, neașteptată și mai ales nedorită, o
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
identitatea națională, nici cea individuală nu mai sunt cele de acum 100-200 de ani. S-au schimbat multe în lume și în oameni. Modernitatea centrifuga a operat modificări drastice în structura socială și în psihologia individuală, iar actuala globalizare, cu iureșul tehnicizării și al comunicării instantanee, dar și cu o acută contrareacție în multe părți ale planetei, nu lasă nici ele definiția să se stabilizeze. În ceea ce privește soluțiile de păstrare a identității naționale, acestea sunt greu de anticipat, cum nu este ușor
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
ai altarului bisericesc străbun, în frunte fiind un alt vrednic de pomenire - Prea Fericitul Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum și (de) foarte mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați,!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că în iureșul acestor zile, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme, adică de numai
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, după ce a slujit, timp de șapte ani, ca Episcop Vicar al Tomisului și Dunării de Jos (1975 - 1982)... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop Epifanie a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi, la împlinirea a trei ani... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Împlinirea a patru ani de la săvârșirea din această viață a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Serafim Mân de la Mănăstirea Rohia - Maramureș (1935 - 2013)... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viață omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
putea imagina ambient mai potrivit pentru edificarea unei Încrederi devastatoare În aproapele meu, aferim! 9 Ieșit de sub duș, m-am Întins pe pat și, cu ochii ațintiți În tavan, am Încercat să Încropesc o ordine, să descopăr un sens În iureșul de evenimente și Întâmplări care se buluceau fără noimă În această cea mai neobișnuită zi a vieții mele. Minutele se scurgeau cu lentoare aproape materială, iar tot ce reușeam era să mă afund tot mai tare În necunoscut și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lui Romulus și Remus ca pe o amenințare fiind considerată de cei mai mulți dintre istorici un anacronism strident. Și totuși, doar o sută de ani mai târziu, În 212, legenda spune că, În timpul asediului orașului Siracuza, grecul Arhimede, care, nederanjat de iureșul luptelor dimprejur, desenase pe nisip o figură geometrică și era adâncit În studierea ei, i-a adresat soldatului roman care Îl amenința cu sulița celebrele cuvinte latinești: noli tangere meos circulos - să nu te atingi de cercurile mele! Nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și și-a scuturat, de formă, hainele de apă. — Sunt al dracului de ud! i-a spus el cu voce tare cadranului solar. ISTORIC Războiul a izbucnit În vara de după anul Întâi. Dincolo de un anumit interes de natură sportivă față de iureșul nemților spre Paris, Întreaga poveste n-a izbutit nici să-l intereseze, nici să-l emoționeze pe Amory. În același spirit de care ar fi putut fi animat vizionând o melodramă amuzantă, spera că războiul avea să fie lung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de deprimat.) RYDER: Petrecerea ta este, fără Îndoială, reușită. ROSALIND: Vorbești serios? N-am dat pe-acolo de mult. Sunt obosită. Te superi dacă nu dansăm câteva minute? RYDER: Să mă supăr... Sunt Încântat! Știi ce mult urăsc ideea de „iureș“. Să te tot Întâlnești cu fate... ieri, azi, mâine. ROSALIND: Dawson! RYDER: Ce-i? ROSALIND: Mă Întreb dacă știi că mă iubești. RYDER (surprins): Cum... O, știi că ești remarcabilă. ROSALIND: Pentru că știi că sunt o partidă dificilă. Oricine se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și iluziilor sale generale despre literatură. Importantă în asemenea cazuri este, după mărturisirea poetului, "teoria" - "teoria are și o valoare pragmatică. O unealtă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră", optică pe care Barbu o accentuează în iureșul polemic din Poetica domnului Arghezi. Urmând aceeași idee, ar însemna că G. Călinescu a scris, să zicem, articolul Poezia "realelor", în numele propriei sale poezii, și nu din convingerile sale estetice generale, convingeri și virtualități mai bogate, sau chiar altele, diferite
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor, rase o oală de sarmale, un curcan la
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
au lăsat urme adânci în sufletul meu. Mă simțeam deconectat afectiv decei pe care îi lăsam în urmă, dar nu aveam încă stabilite legăturile cu cei la care plecam. Zilele se rostogoleau peste mine și viața mea părea cuprinsă de iureșul unui plonjon pe un tobogan alunecos”, continuă acesta. Totuși, după o jumătate de an în care se află în căutarea unui răspuns din partea lui Dumnezeu cu privire la oportunitatea deciziei de a părăsi Chicago, Petru Lascău înțelege că este voia Tatălui Ceresc
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte acum, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
Poezie de Al.Florin ȚENE Germinația de sub zăpadă Alunecă sănile pe vise de zăpadă- Sub ea căruțele germinează trudă, Copii mai vin uneori să vadă În sat câte-o bătrână rudă. Umbrele bunicilor privesc peste gard Cum trec nepoții în iureș pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă cum scârțâie roata Urechea lui așterne tăcerea sub nea, Sănile trag după ele gloata De constelații până apune ultima stea. Atunci ies din cimitire
GERMINAŢA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361559_a_362888]
-
Chiar și numai privitul pe o fotografie a Corinei Martin atrage pe drumul fără făgaș, dar cu duh, al admirației, adună și înaripează cuvinte pentru alcătuirea unui eseu cu parfumul scrisorilor de altădată. Corina Martin inspiră un eseu cu un iureș de cuvinte, un râu de cuvinte, frământându-și cu frenezie spumele valurilor. Aceasta-i ceea ce merită omul de succes care este Corina Martin, care întoarce vieții tributul sacrificiului. „Trebuie să recunosc”, spune, pentru „Business Magazin”, că cel mai adesea a
CORINA MARTIN. SPERÂND ÎN CANATUL FERESTREI IEŞIREA SOARELUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363844_a_365173]