389 matches
-
de arestare pentru ucigașul unui polițist. De data asta încercă din absolut toate puterile - dar nu reuși nicidecum. Audrey tresări, apoi se întoarse pe partea cealaltă. Buzz îl văzu pe Mickey peste câțiva ani, sătul de ea, lăsând-o de izbeliște pentru una mai tânără și oferindu-i un frumos cadou pecuniar de despărțire. Îi văzu pe cei de la LASD, de la LAPD, de la FBI și pe gorilele lui Cohen alergând după fundul lui de țărănoi până la capătul lumii. Îi văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
interne ale altor țări și că nici Papa însuși nu era îndreptățit să întoarcă hotărârea regelui Spaniei. La rândul meu, m-am împotrivit zicând că aceasta era o chestiune de propovăduire și că Sfinția Sa nu putea să-i lase de izbeliște pe credincioșii creștini din Japonia, rămași de acum și fără episcop și fără Biserică. Firește că neînțelegând limba, solii n-au luat parte la aceste dezbateri. Din castelul friguros de la Santa Severa, au aflat de la mine cum se desfășurau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
blânde și pe ei? Nu seamănă ei cu mielul rătăcit de turmă de care vorbește Biblia? Dacă pentru a căuta mielul rătăcit restul turmei este pus în primejdie... zise cardinalul cu tristețe, păstorul n-are încotro și lasă mielul de izbeliște. Nici noi n-avem altă cale pentru a ne păstra confreria neatinsă. — Vorbele acestea îmi aduc aminte de cuvintele rostite de arhiereul Caiafa înainte ca Domnul Iisus să fie ucis. Pentru a salva tot poporul, altă cale nu este decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Fiule, eu nu vreau să întăresc vorbele arhiereului Caiafa. Dar pe atunci Domnul nu conducea o orânduire, pe când Caiafa, da. Toți cei care conduc o orânduire vor spune întotdeauna precum Caiafa că altă cale nu este decât să lăsăm de izbeliște un om pentru a-i slava pe cei mulți. Și noi credem în Dumnezeu, dar din clipa în care am făcut ordine bisericești și am întemeiat o orânduire, am ajuns și noi în locul lui Caiafa. Pentru a-și salva ordinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
spună ce anume cereau oamenii aceștia, peste privirea Papei se așternu o umbră de tristețe. Dar nu putea să întârzie din cauza acestor orientali slujba de Înviere pe care o așteptau credincioșii din întreaga lume. N-avea cum să lase de izbeliște întreaga turmă de oi din cauza unui singur miel. În șoaptă le porunci acelora care-i purtau palanchinul să înainteze. — Vă rugăm... Tanaka, samuraiul și Nishi îl implorară pentru ultima oară. Fără să-i bage în seamă, palanchinul se puse iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scrie aceste cuvinte. Pentru că își dorea un Dumnezeu numai al lui. Nu-L voia pe Hristosul despre care predicau episcopii îndestulați în bisericile din Nueva España, ci voia un Dumnezeu care să le fie alături lui și indienilor lăsați de izbeliște. „El este mereu lângă noi. El ne ascultă tânguielile și durerile, El plânge împreună cu noi...” Samuraiului i se părea că vede aievea chipul omului care scrisese aceste semne stângace. Se apropia prima iarnă de când se întorsese acasă. În crângul dimprejurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
încercăm să vedem cum am fi răspuns noi, cum am fi reacționat după o noapte nedormită, cu nervii, cu amărăciunea interioară, și poate chiar puțin cu ideea că Domnul ne-a abandonat, că după atâtea cuvinte ne-a lăsat de izbeliște. Eu îmi închipui trei răspunsuri. - Primul: refuz și derâdere: „Ce știi tu, ce vrei să ne înveți pe noi care suntem pescari, ce știi tu despre acest lac?” Este atitudinea omului care spune: „Ce știe Dumnezeu despre viața mea? Știu
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
este traducător anglofil, poet el însuși... Spune-i, te rog, trei lucruri care să-l convingă să meargă mai departe în teritoriul literaturii și trei lucruri care (ar putea) să-l determine să se apuce de altceva, să lase de izbeliște acest teritoriu pe care iluziile cresc precum buruienile...! Deocamdată, fiind încă pe banii "babacilor", pare sedus de ideea de traducător, pune și multă pasiune în ceea ce face. Este deja convins că din traduceri nu se câștigă decât bani pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu apare nimic, ci un gol imens în care rânjesc colții nemiloși ai prostiei, îmi spun că am ales să trăiesc pe un nisip alunecos și-mi merit soarta. Am avut nenumărate momente când îmi venea să las totul de izbeliște și s-o iau de nebun prin lume, că aș fi avut unde să-mi găsesc și eu un loc. însă și mai mare îmi părea atunci zădărnicia vieții risipite aiurea, și căutam iarăși pământul acela ferm din care știam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
editorii știu ce vor atunci când hotărăsc ca secția lor să aibă o prezență pe Facebook: unde vor să se desfășoare conversația și în ce măsură vor să aibă control asupra conținutului. Este vital ca, odată creată pagina, să nu fie lăsată de izbeliște. Ea trebuie actualizată constant. New York Times a mers mai departe și le-a permis unora dintre jurnaliștii săi exponențiali să și creeze pagini. Acestea se adaugă unei suite de zeci de pagini pe subiecte de nișă, de la fotbal, artă culinară
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
două echipe. Nu ne rămâne decât să sperăm că Știința va reveni cât mai curând pe prima scenă a handbalului feminin românesc și, odată revenită acolo, nu va mai fi sedusă și abandonată de cei care au lăsat-o de izbeliște anul acesta. Evoluția scorului: 3-3 (min. 5), 5-6 (min. 12), 7 12 (min. 20), 11-15 (min. 25), 11-19 (pauză), 14 21 (min. 35), 15-22 (min. 41), 15-26 (min. 47), 21-29 (min. 54), 25-33 (final). ȘTIINȚA BACĂU: Bogdan (10 interv.), Angheluță
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Olanda este simbolizată prin patinoarul de la Unirii, Germania printrțun peisaj de la Bușteni, cu un gazon perfect și brazi aliniați, în care își face loc o construcție industrială, iar Moldova prin pilonii unui pod a cărui construcție a fost lăsată de izbeliște. 1 Decembrie România este imaginea încețosată a unei nopți de iarnă, în care clar se vede doar semaforul, cu becul roșu aprins. Dan Popescu, galerist de la H’Art Gallery din București, explică: „Peisajele capătă o dimensiune simbolică subtilă, Roman prezentând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și Încearcă să-ți organizeze viața. Dar unde ai fi acum fără el? Taxiul opri la stop la intersecția Muntele Herzl. Șoferul spuse: —Ce ger. Mi s-a stricat Încălzirea. Nenorocitul de stop nu funcționează. Toată țara asta e de izbeliște. Fima zise: —De ce să exagerăm? Sunt pe lumea asta vreo douăzeci și cinci de țări mai reușite decât a noastră, dar mai sunt și peste o sută unde pentru cuvintele astea ai fi fost pus imediat la zid. Șoferul răspunse: —Să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din ea. Am încercat să te prind din urmă, dar deja dispărusei. Zach și-a întors ochii. Am visat-o uneori. M-am văzut plutind pe apă, fără nici un folos. Am visat că te-am lăsat acolo, în gabară, de izbeliște. Jina a simțit că umezeala i se impregnează în pantaloni. Acum știa care era adevărul. N-ai fi putut să faci nimic. Zach a clătinat din cap. Ba sigur c-aș fi putut. Am fi putut să nici nu venim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de la cetate povestind toate acestea și Încă ceva. Cu istețimea lor de țărani mult Încercați de-a lungul vremilor, Îl măsuraseră pe voievod și pe căpitanii adunați În sală. Și simțiseră În adâncul sufletelor că nu vor fi lăsați de izbeliște. Că oamenii aceia vor lupta cât de bine vor putea ei și că doar peste trupurile lor va putea Înainta urdia otomană. Și Îl mai văzuseră, În dreapta domnitorului, pe acel căpitan despre care circulau legende prin toată Moldova. Cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o creștem, să fie fata noastră. —Ai inimă slabă dă muiere. Nu-i avem pă Păun, Rozmarin și pă Izaura? —Și ce-i d-aia. N-o vezi cât este dă frumușâcă și dă amărâtă? N-o s-o lăsm dă izbeliște. Cum dă izbeliște, muiere, că merge la mătușă-sa. Aia iar o avea copii. l-o conveni, ori nu. —D-apou ta’-su n-o s-o caute? N-o s-o ducă acasă? Ca s-o bată mă-sa vitregă? N-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fie fata noastră. —Ai inimă slabă dă muiere. Nu-i avem pă Păun, Rozmarin și pă Izaura? —Și ce-i d-aia. N-o vezi cât este dă frumușâcă și dă amărâtă? N-o s-o lăsm dă izbeliște. Cum dă izbeliște, muiere, că merge la mătușă-sa. Aia iar o avea copii. l-o conveni, ori nu. —D-apou ta’-su n-o s-o caute? N-o s-o ducă acasă? Ca s-o bată mă-sa vitregă? N-o putem lăsa. Ne
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
care știe să dea în cărți ca să-l ademenească la așternutul ei parfumat! La asta trebe bine să iei sama că încă-i destul de tânără și odată numai ce vezi că nu mai ai moșneag și îți rămâne gospodăria de izbeliște!.. Fără îndoială că aceste argumente și contraargumente, ipoteze și presupuneri stăruiau în mintea Zamfirei, ca la o nevastă mai mult decât grijulie cu toate câte erau ale ei și pe care, justificat, nu dorea să le împartă cu nimeni, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
te ia și pe tine cu tot cu căruță și cu cal, dacă vrea. De aceea trebe să te ferești de el ca de copita calului nărăvaș, că nici nu știi când și cum te înhață și rămâne piranda cu puradeii de izbeliște... cu mâna întinsă pe la colțuri și apostrofată de către trecători că de ce nu muncește... Alocația-i mică și nu ajunge nici măcar pentru o săptămână de oloi și sare-n barabule și păstăi... Noroc mare cu alegerli, că mai primim de la partizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
muiată treptat într-o vopsea a cărei culoare încă nu era deslușită, vibrând între un cenușiu pur și un negru în devenire. Seara nu era prea departe, foamea însă se arăta a fi nespus de aproape de ei. Lăsară lucrul de izbeliște. Se așezară în jurul focurilor, în așteptarea străchinilor cu mâncarea ce urma să le facă viața mai însorită. Câțiva chiar încercară să ceară bătrânelor măcar o lingură de zeamă, pofta era mânată de la spate de o foame ce nu cunoștea nici un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fără urmă mai multe gâște, că un cioban se plânsese de lipsa a doi cârlani, că o babă aschidă ajunsese până la primărie cu o jalbă în proțap că i se luase chiar o cloșcă, de i-au rămas puii de izbeliște, de parcă ar fi pierdut un colț de țară, și câte altele. Dar pentru atâta lucru, nu se făcea niciodată tevatură. Se știe că și lupul mănâncă din oile pe care ciobanii le numără în fiecare dimineață. Poate aveau și ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
e de preferat să te afli deasupra liniei de jos urmată de ștampila și semnătura președintelui comisiei, decât pe lista care avertiza că acei candidați aflați la subsol trebuiau să-și macine toată vara, ingurgitând o materie lăsată cândva de izbeliște. Ina și Alex se arătară mulțumiți că băieții lor trecuseră și peste acest obstacol al vieții. Că mai erau destule ce se profilau în zarea nu prea îndepărtată, erau conștienți, dar nu le discutau încă; asta ar fi estompat bucuria
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
care a dus la distrugerea vestitei postăvării și la izgonirea bieților ei muncitori de la bucățica de pâine cu care-și păcăleau foamea zilnică, și, câinecâinește, supraviețuiau. Așa au ajuns, acei bieți oameni, din elita elitelor, În domeniu, niște inși de izbeliște, ai nimănui, de nici unde. Spre a nu pieri, ei și familiile lor, buhușanii, au Împuns lumea. Palma de tărâm În care se retrăseseră, temporar, a fost golită de locatari, Într-un timp scurt. Cumnecum, au nimerit pe niște coclauri
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
încă ce afacere! Ce? E lucru de nimic să primești șaizeci de stupi pentru o bucățică de loc nefolositor? Stupii fac miere, ceară, lăptișor de matcă și propolis...Și pe deasupra se și înmulțesc...Asta numai dacă nu sunt lăsați de izbeliște. Pentru că de unde ne aflăm se vede foarte bine Curtea domnească cu „Biserica despre Doamna” ridicată deasupra turnului porții, mi-a venit în minte faptul că judecățile domnești nu sunt deloc părtinitoare sau cu jumătăți de măsură. Îi împărtășesc și călugărului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
venit s-o dea afară și ei și-au făcut treaba. Aveam trei copii, că a doua oară a avut gemeni. Nu i-aș fi lăsat eu în libertate. Furam, făceam, lucram ca o fadromă, dar nu-i lăsam de izbeliște. „Mă uit la desene. La Tom și Geri“ - Constantin Valentin Capul lui mare cu mustață a vrut 2 cartușe Viceroy, 2 plicuri par avion, adidași 42, pantaloni xl. A ucis un copil de 14 ani. Felix. I-a dat pietroaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]