1,146 matches
-
până acum. --Păi, loturile alea sunt cu încurcătură. Au fost date aiurea pe izlazul comunal. Primăria o să te dea în judecată dacă le folosești. --Să încerce! Nu ne-au dat ei actul de proprietate? Dacă vor să mă scoată de pe izlaz, foarte bine! Să-mi dea în altă parte. Dar atunci le pun eu condiția ce pământ să-mi dea. Ei, spune, sunt deștept,sau nu? --Taci cu deșteptăciunea ta! Crezi că o să te lase acolo pe unde pasc oile lui
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
patru. --Aoleu! Înseamnă că sunt vecin cu târla aia? Să nu-mi spuneți că este reper topografic! --Aia este târla domnului inginer Casapu. N-are nicio treabă cu loturile astea. Hai, la treabă! --Ia stați, domnu Pascu! Aici nu este izlazul comunal? De ce ați dat loturi la oameni? Înainte de colectivă noi am avut pământul la câmp. Tot la un singur loc. Unde este pământul nostru? --Nu știu, nu mă întreba, nu e treaba mea. Eu am în primire registrul agricol cu
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
mi-ați dat pământul, vreau să mă simt proprietar pe el...Hai, cât mă costă corectitudinea?.. --Domnule! Refuz categoric să mai continui discuția și măsurătoarea! Voi reclama primarului intenția dumitale. --Și eu voi reclama primăria că a dat loturi pe izlazul comunal. În cazul ăsta, mă tem că dumneata ai să bagi primăria în bucluc. Pascu Vârtosu pufnea și se roșise ca un rac. Se tot răsucea pe loc, ca un cal în buiestru, cugetând: Mărășteanu ăsta se dovedește a fi
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
anonim, care-și ducea traiul liniștit, împreună cu soția sa, pe pământul Ucrainei. Notorietatea vine când nu te aștepți. În data de 26 aprilie 1986 era o zi frumoasă de primăvară, iarba răsărise verde peste tot, oile ieșiseră la păscut pe izlazuri. Se făceau pregătiri intense pentru sărbătorirea zilelor de 1 și 2 Mai. Unii își căutau undițele să meargă la pescuit. Alții plecaseră în excursii la munte. Nimeni nu presimțea ceva deosebit. S-a declanșat o veste apocaliptică: apăruse pe cer
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
cuprins de o satisfacție de parcă ai avea și tu ca vizitator un merit, măcar cel al apartenenței de neam. Cu cât localitățile sunt mai mari, cu atât construcțiile sunt mai multe. Dacă satele și-au mărit spațiile locuite și pe izlazul de odinioară al vitelor, Clujul mi s-a părut de trei ori mai mare decât l-am lasat cu mai mulți ani în urmă, întins pe spații mult în afara granițelor cunoscute de mine. Îi spuneam unei prietene că de mi
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
la Rusalii, obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
trecea vreun drumeț, sfârșit de sete și de arșița zilei, el umplea cana de lut cu apă, oferind-o trecătorului. Fără plată! Îi făcea atâta plăcere să facă această faptă bună ori de câte ori avea prilejul. Se-nțelege, apa din izvorul din izlazul său nu se sfârșea, precum nici bunătatea sa. Ceea ce ne-ar părea foarte curios, nu se știe cum și de unde, în fața casei beduinului apăru un pui de gazelă, mic, drăgălaș și jucăuș. Ieși din casă să vadă minunea de gazelă
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > NUVELA IDILE - URMARE PARTEA ÎNTÂIA Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ogașul Popii ... Când a intrat pe izlaz, soarele se ridicase mult pe cerul limpede ca sticla. Și în ziua asta se aștepta acea zăpușeală la care sătenii îi ziceau vipie. Nu erau vite multe pe unde intrase ea și observase dinainte că pe Ogașul Popii nu prea
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
din poala pădurii. Zilnic, când era soare, se spăla peste tot, pe unde avea nevoie, mai ales că aici era sigură și n-avea cine s-o vadă goală. Loc mai nimerit și pentru plajă nu se găsea în tot izlazul și nu se da în lături de stat câteva ore dezbrăcată la soare. ...Dar azi, că din cauza aceasta n-a avut somn azi-noapte, o bântuiau impresiile unei întâlniri în liniștea pădurii tăcute. Intrase într-o dilemă provocată întâmplător cu câteva
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
știa când se apropia ceasul de călărie a lui Roxette, când ea deschidea poarta, îl chema, încăleca pe spinarea lui cea moale și lucioasă, îl mângâia pe hreavă, îl dezmierda prin cuvinte drăgăstoase. Atunci el începea să tropăie voios pe izlaz, prindea viteză la fugă, și ieșeau în galop prin poarta larg deschisă. Treceau așa, ca adierea dulce a vântului, străbăteau întinderile, treceau podul de peste râu, apoi se afundau pe potecile cele sălbatice ale pădurii din întinsa moșie a baronului! Atunci
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
Acasa > Impact > Relatare > FĂCLII PE NIL (2) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Făclii pe Nil (2) Dacă pe ostrovul evreilor, pe izlazul de pășune, copiii, vitele și păsările puteau umbla în voie în toate părțile, nu același lucru se putea spune despre ostrovul vecin, în amonte pe Nil, aflat de asemenea în vecinătatea uriașului fluviu. Acest ostrov era mult mai întins decât
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
ostrov era mult mai întins decât cel al evreilor, și se vedea că era mult mai multă prosperitate pe el - lanuri de grâu întinse și copaci de multe soiuri plantați armonios și în șiruri frumoase. Pe acel ostrov se vedeau izlazuri unde pășteau mari cirezi de vite, cămile și turme de oi, păzite cu strășnicie de slugile stăpânului locului. Într-adevăr, toate pământurile acelui ostrov erau ale unui bogat egiptean, Asenath pe nume. Acesta avea un conac mare, în întregime de
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
de harpe și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de slugile prinse în neorânduială în acele inspecții ale stăpânului. În sezonul când, lucrările pe ogoarele ostrovului erau în toi, începând cu inundațiile Nilului și până la strângerea și treieratul recoltelor, vedeai pe câmpurile egipteanului
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
la nimereală patru vaci de lapte mai arătoase și le mânară la stăpânul lor. Acesta dădu poruncă, vitele luate să fie duse în grajdul cel mare și să fie însemnate ca fiind ale lui. Printre cele patru vaci luate din izlazul evreilor, era și singura văcuță a lui Efraim. Seara, fu jale mare în casa lui Efraim. Hannah își jelea văcuța dispărută : - Vai de noi, vai de noi, săracii ! Ce-o să ne facem fără văcuță ? De unde o să mai avem lapte pentru
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
și târgurile moldovene o mare parte a meșteșugarilor este ruptă total sau parțial de agricultură. Totuși, agricultura rămâne încă o îndeletnicire complementară, pe care meșteșugarii, datorită câștigurilor mici, sunt nevoiți să o practice pentru întreținerea existenței. Meșteșugarii se folosesc de izlazul târgului, de moșia târgului, au vitele lor. Micul meșteșugar posedă de obicei un mic atelier, unde el lucrează singur sau cu membrii familiei sale, iar atunci când nu are un astfel de atelier, el se angajează cu munca în târg sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
muncă, creând o piață a forței de muncă, ea se înfăptuia într-un ritm mai rapid decât în epoca precedentă. Cei mai numeroși dintre lucrătorii de la saline, rufetașii, aveau în folosință terenuri pe care practicau agricultura ca o îndeletnicire complementară, izlazuri pe care creșteau vite, se foloseau de păduri, de anumite drepturi de monopol asupra unor iraturi ale Tg. Ocna. Or, în perioada 1848-64, pământurile lor erau rășluite sistematic, iraturile trecuseră asupra eforiilor, încât și această categorie de lucrători se afla
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
majoritate covârșitoare, erau țărani clăcași sau liberi. Cât privește lucrătorii salariați din atelierele meșteșugărești, îndeosebi cei din atelierele orășenești de cooperație capitalistă simplă, este neîndoielnic că majoritatea lor era ruptă total de agricultură. Deși orașele și târgurile aveau moșii și izlazuri (în proprietate sau în folosință), de ele dispuneau orășenii „gospodari”. În Bacău, de pildă, la 1859-1860, se aflau 677 de „familii de cultivatori”. În moșia orașului aveau însă loc de hrană numai 425 locuitori. În Iași, la 1861, din cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dar noapte de porfira și stacojie dimineață și zi de aur coborînd Prin limpedele schimbător văzduh dezvăluiră cîmpuri verzi prin 360 Norii schimbători, ca niște paradisuri desfăcute în întins, Cu-orașe și cu sate și temple, corturi, turme de-oi, izlazuri Unde copiii lumilor elementare în armonie locuiesc. Nu mult timp locuiesc în armonie, viața le e smulsa Și-apoi urmează suferinți de iarnă, pe rînd sînt trași în Golul 365 În care Enion rîvnește, pe rînd sînt trași la sărbătoarea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
valurile-mi liniștite cresc? Aceasta-nseamnă a fi Unul Dumnezeu? mult mai degrab' aș vrea ca să fiu Om, Dulcea Știință să o știu, si sa ma însoțesc cu sinceri camarazi, Șezînd pe sub un cort, privind turme de oi și fragede izlazuri. Tu ia cicanul lui Urthona: cuptoarele acestea reclădește-le. 150 Refuzi? oare mă necăjesc scînteile care din par îți ies? Cu valurile-mi furioase te voi sili să reclădești. Moartea alege-o sau viața; în ápele-mi te lupți; acum alege
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Satele sunt așezate pe un teritoriu alcătuit prin alipirea, adesea la distanțe mari, a unor zone deosebite de muncă (agricultură). Astfel, satele aveau parte la munte, parte la pădure, pentru lemne și vite, parte la apă (râu sau baltă-iaz), la izlaz (pășune), la livezi (pomi fructiferi), la câmpul de cultivat (pământul arabil), la vatra satului-casele și curțile țărănești, precum și zone speciale: vie, grădină cu legume, livezi. Locuitorul (sătean), făcând parte din ceata de neam a satului, are drept de folosință la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
provenea). Astfel, un sat umbla pe 14 bătrâni, altul pe 45 bătrâni, ce reprezintă părți egale de la prima împărțire a pământului. Nu este vorba de o împărțire în hectare, ci în cote-părți de drepturi asupra fiecărei zone economice: câmp, ape, izlaz, pădure. Pe baza organizării pe bătrâni, pământul satelor (obștilor) se împarte în fâșii lungi de pământ, cuprinzând de la munte până la câmpie, participarea la toate zonele economice. Pentru fiecare linie de pământ, subîmpărțită la rândul ei în "curele de pământ", corespund
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un titlu mult prea lung pentru o lucrare oficială. Bătălia de la Lucerna este descrisă cu detașare, insă putem remarcă dramatismul situației: "Trebuie să mărturisesc că nu am fost niciodată în viața mea mai îngrozit [...] În cele din urmă, traversând un izlaz, am ajuns pe o poteca. Unul dintre căpitanii noștri, un saxon și un domn, si a împușcat plin de curaj calul și și-a chemat oamenii să i se alăture și să apere drumul. Dar dușmanii ne-au atacat plini
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ei a fost așa de bună încît astăzi în practică tot pe aceeași tradițiune urmează agricultura. Legea rurală dedese o nouă impulsiune agriculturii și, daca legiuitorul ei ar fi prevăzut să oblige pe săteni să conserve și să nu spargă izlazurile vitelor, ar fi fost mult mai avantajos pentru conservarea vitelor, al căror număr a scăzut treptat cu 25 la sută de la 1866 încoace. O cestie mare socială s-a rezolvat, impulsiune nouă s-a dat agriculturii, cu toate acestea arendașii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca să privesc cum defilează prin fața mea, însoțind propria-mi umbră, fantomele acelor zile, într-un sumbru cortegiu. Săptămîni, luni, anotimpuri se perindă în amintire. Abia de par mai lungi decît o zi de vară sau o noapte de iarnă. Aci, izlazul pe care mă plimb cu Dora, ca un cîmp de aur strălucitor, e numai floare; aci, nevăzute, insulițele și tufele de iarbă-neagră zac sub covorul de zăpadă. Și în spațiul unei clipe, fluviul de-a lungul căruia ne plimbăm duminica
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]