325 matches
-
i-a dăruit-o, în bunătatea Lui, însuși Dumnezeu... și nu numai atât: acest provincial, ca un făcut, mai suferea și de harul specific al claselor de jos, de a vedea totul grotesc și îndoliat, și asta într-un târg izraelit, cu mari flori de balegă pe caldarâm, singurele, adevăratele creiere ale metabolismului proștilor și suficienților Târg cu bordeluri și bodegi acre unde bei ca să uiți, unde nu poți lega o vorbă cu nimeni, cu nimeni, din pricina zgomotului asurzitor al morilor
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
și neobositul slujitor al lui Christos la concluzia tristă că „antisemitismul și legionarismul (contra cărora vituperase toată viața - n. m.) stau sub cenușe, ca niște cărbuni gata să aprinză iarăși pământul”. În același timp, în 1946, regretă că prietenii lui izraeliți nu l-au invitat la concertul marelui Jehudi Menuhin, despre care scrisese în „Adevărul” și nu-și poate reține o anumită nemulțumire: „Israel își aduce aminte de mine atunci când e trist și bolnav. Sunt un fel de infirmier al lui
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
de la toponime sau antroponime în funcție de frecvența lor în uz.) în DEX, nu sînt înregistrate decît formele substantivale regularizate, identice cu adjectivul, deci fără -că, pentru: americană, europeană, germană, lituaniană, palestiniană, indiană; nu apar deloc nici israelian,-ă, nici israeliancă (există izraelit, dar acesta e un cuvînt diferit). în DOOM, derivatelor cu -că li se acordă ceva mai mult spațiu - ceea ce ar părea să implice mai multă încredere în puterea lor de impunere. Apar așadar americancă, europeancă, elvețiancă - dar, fără -că: lituaniană
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
la autorități prin petițiuni subscrise de una sau mai multe persoane" și, acest drept corespunzând cu o datorie, autoritatea e datoare de-a primi petițiunea, autoritatea înaltă a Coroanei ca și oricare alta. Fiecare are dreptul? Nu, ne 'nșelăm. Delegațiunea izraeliților are acest drept și i se și recunoaște. D-nii Rosenthal, Israel Iancu Schonfeld, Dr. Blumenfeld, Alpern, Șapira, Kohn, Wahrmann, Herșcu Schechter, Strul Avram Ringelescu, acești d-ni pot prezenta regelui petițiuni în numele unei colectivități fără ca regulamentul prețios al ceremonialului să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d. Titu Maiorescu în studiul său Literatura română etc. Astfel toată atitudinea dv. e de sus în jos, ca și când ați avea a da seama despre scrierile unor oameni inferiori d-voastră; e scrisă cu acea cârnire din nas proprie scriitorilor izraeliți din toate țările, cu acea suficiență care se crede superioară oricui. În acest instinct de suficiență greco-ovreiască 95 {EminescuOpXIII 96} am lovit prin pasajul de mai sus. Dar cine ești d-ta pentru ca, de la vârsta care-o ai și cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atitudinea sa în cestiunea izraelită. În adevăr, era un om îndestul de citit pentru a nu înțelege că aci era o cestiune de rasă, iar nu de religie și ca însușirile contractate în decurs de veacuri de către rasa veche a izraeliților făceau din admiterea ei la cetățenie un pericol pentru exitența unui popor tânăr și neesperimentat ca cel românesc. Prin atitudinea sa în această cestiune își atrase atenția a d-lui Ion Brătianu, un fin cunoscător de oameni, care nu-l
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
există mulți publiciști pentru cari evenimentele din Ungaria vor fi o oroare, însă nu de indignarea 198 {EminescuOpXIII 199} lor poate fi vorba, nici de umanitarismul ideologic, ci de realitatea economică și de neajunsurile ei, produse prin activitatea singulară a izraeliților. Se va observa din cele mai de jos că evreii exercită o acțiune dizolvantă atât asupra moravurilor cât și asupra echilibrului economic al populațiunilor rurale. Țăranul și proprietarul, oameni ocupați cu producțiunea brută, fără aptitudini negustorești, cad în genere jertfă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cestiune izraelită în Ungaria. D. Tisza ordonă capilor municipiilor să fie cu băgare de seamă la agitațiunile ce pornesc din partea așa numiților antisemiți în contra populațiunii evreiești și să intervie numaidecât la orice turburare a ordinei publice, pentru ca viața și averea izraeliților să nu sufere neajunsuri. Antisemitismul e așadar în floare și antisemiții formează în țară un partid puternic, cu multe ramificări. S-ar putea zice că partidul numără membri pe față, activi, și afiliați pasivi și secreți. Numărul celor din urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
conaționalilor lor și că n-au lipsit enunciațiuni în acest înțeles. E adevărat însă că cei mai însemnați dintre ei gândeau că trebuie să se procedeze fără a se băga înainte, ci să se lase creștinilor meritul emancipării. Un predicator izraelit zicea între altele: Ce e de făcut pentru noi? Pentru noi? Nimic. Totul pentru popor și patrie, nimic pentru noi. Nici o vorbă de emanciparea evreilor daca alții nu vor spune-o pentru noi. Întâi dreptul omului de-a trăi, de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu statistica, multă - puțină câtă se face la noi, pentru a proba că în țara aceasta, care se numește românească, elementul românesc este cel care scade la număr, el e cel atins de morbiditate și moarte, că nici catolici, nici izraeliți, nici oameni de vro altă lege n-au a înregistra pierderi anuale atât de însemnate ca poporul ortodox, adecă cel de limbă romînă? Să cităm din nou economiști 235 {EminescuOpXIII 236} vrednici de credință cari arată că trei din patru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
său. De aceea lumea mai bună n-a venit la serbare. Regele a fost primit în Iași de cătră paragrafele bugetului statului, despărțite în plutoane de funcționari, de cătră viitorul foarte problematic al școalelor primare și de cătră câțiva negustori izraeliți. Societatea ieșană în înțelesul adevărat al cuvântului s-a abținut cu totul de la serbare, lăsând câmp deschis lumii oficiale și oficioase. Și la ce să fi venit oare? S-audă pe d-nii Cariagdi, Grădișteanu și C. A.. Rosetti vorbind despre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel nou, spuse Ileana, văzând că Toma o privește cu îndoială. Deși Dumnezeu i-a ajutat pe evrei să fugă din Egipt, amintește-ți cât de greu le-a fost după ce au ajuns în deșert. Patruzeci de ani au rătăcit izraeliții până să ajungă pe pământul făgăduit. Pentru că nu au respectat poruncile lui Dumnezeu. I-a pedepsit din această cauză. Da, numai că eu nu aș numi asta o pedeapsă, mai degrabă aș spune că este vorba de o condiție. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
iată că vechea sărbătoare evreiască, în care se mănâncă miel și pască, a trecut gardul victorioasă și în tabăra creștinilor. Deci dacă nu mai adăugam oule roșii, numai cu mielul și pasca, puteam să zicem că suntem în tabăra vechilor izraeliți. Asta a fost tot! Și ca să nu credeți că sunt chiar un păgân adevărat, vă spun și eu acum ca orice creștin: „Hristos a înviat!" Doar ceva despre Lege Ce mi ți-i și cu pensionaru'? Luna trece, pensia merge
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
divină, ar anatemiza prestarea serviciului militar. Dacă porunca a V-a a fost dată în sens strict sau relativ, putem afla din interpretarea faptelor istorice și din perceperea patriarhilor, marilor preoți, profeților și regilor, trimiși de Dumnezeu să conducă poporul izraelit, sub directa inspirație cerească potrivit Sfintei Scripturi. Din ea aflăm că interdicția este relativă: ne sunt înfățișate anumite aserțiuni și fapte narate, prin care ni se spune că a ucide din motive drepte este permis și uneori chiar poruncit. Biblia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ce a lovit trebuie dat morții, că este ucigaș, și răzbunătorul sângelui vărsat îl poate ucide pe ucigaș îndată ce-l va întâlni (Num 35, 20-21). Autorul celor zece porunci - potrivit Scripturii, Dumnezeu însuși - intervine frecvent în diferitele împrejurări ale poporului izraelit, poruncind să fie scos din mijlocul poporului și ucis un om sau altul, în funcție de gravitatea faptelor sale. Dumnezeu l-a lăudat pe Avraam pentru că, fără nici o ezitare, era pe punctul de a-și sacrifica fiul unic, pe Isaac, în țara
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grăi în numele altor dumnezei, pe un astfel de profet să-l dați morții (Deut 18, 20); lui Iosua să-l dea morții pe Acan, mânjit de furt față de Domnul, cu toții copiii săi, băieți și fete, care erau inocenți și toți izraeliții i-au ucis cu pietre și după ce i-au ucis cu pietre, i-au ars cu foc (Ios 7, 25); nu l-a mustrat pe Iefte care, reîntorcându-se la Mițpa, după o bătălie în care fusese biruitor, și-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vicii care trebuie ori nimicite, ori ținute în frâu de puterea cea dreaptă. Din acest motiv, un război care aparent pare nedrept, devine drept în planurile lui Dumnezeu, astfel Augustin apăra paginile Vechiului Testament, contra atacurilor maniheilor, justificând agresiunile poporului izraelit împotriva popoarelor care locuiau în țara promisă, din care au fost izgoniți, și a națiunilor mărginașe. O altă problemă dificilă, pentru conștiința creștină, era dacă soldatul care ucide în timpul luptei săvârșește păcat. Răspunzând la aceasta, Augustin revine la principiul potrivit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu sabia lui Nabucodonosor: „Barbarii sunt puternici din cauza păcatelor noastre. Din cauza viciilor noastre armata romană a fost învinsă; și ca și cum toate acestea nu ar fi suficiente, războaiele civile cu masacrele lor, au făcut mai multă distrugere decât sabia dușmană. Săracii izraeliți, în comparație cu care Nabucodonosor este numit servitorul lui Dumnezeu (Ier 25, 9)! Cât de nefericiți suntem noi, cei care provocăm atâta dezgust lui Dumnezeu, care prin furia barbarilor și-a dezlănțuit mânia asupra noastră!“. În acest fragment întâlnim un suflet legat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mult (aflat la al 40-lea, probabil n-ar fi avut altă variantă decît să repete unul dintre vechile programe - oricum neîmplinite), după consultarea unei statistici privind natalitatea din orașul Iași, pe 1880, transcrie următoarele: "s-au născut creștini 1165; izraeliți 1488 au murit creștini 1676; izraeliți 1059 total -511; +429 avem dar la creștini un minus de 511, iar la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul rapid al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
probabil n-ar fi avut altă variantă decît să repete unul dintre vechile programe - oricum neîmplinite), după consultarea unei statistici privind natalitatea din orașul Iași, pe 1880, transcrie următoarele: "s-au născut creștini 1165; izraeliți 1488 au murit creștini 1676; izraeliți 1059 total -511; +429 avem dar la creștini un minus de 511, iar la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul rapid al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o dovadă de excelența regimului economic și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
neîmplinite), după consultarea unei statistici privind natalitatea din orașul Iași, pe 1880, transcrie următoarele: "s-au născut creștini 1165; izraeliți 1488 au murit creștini 1676; izraeliți 1059 total -511; +429 avem dar la creștini un minus de 511, iar la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul rapid al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o dovadă de excelența regimului economic și politic sub care trăiește poporul românesc în zilele lui Carol Îngăduitorul". Și concluzionează, interesat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ceea ce primește în pământ, în nutriment, nu e mai mică de 84,90%, dar în cele mai multe cazuri ea e de 164%, de 200%, de 250%, de 300%"452; "În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268"453; "În anul 1863 în cele cincisprezece penitenciare centrale ale țării a fost populația mijlocie de 2 130 și numărul zilelor de arest de 775 374; iar în anul 1874
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu e mai mică de 84,90%, dar în cele mai multe cazuri ea e de 164%, de 200%, de 250%, de 300%"452; "În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268"453; "În anul 1863 în cele cincisprezece penitenciare centrale ale țării a fost populația mijlocie de 2 130 și numărul zilelor de arest de 775 374; iar în anul 1874 populația mijlocie a fost de 3
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
meritorii pe cari le-a comis. Iată ceea ce foaia oficioasă nu înțelege deloc. Auzi, dizolvată? O Cameră ai cării membri s-au îmbogățit cu ocazia răscumpărării, o Cameră în care există tainice biurouri de împământenire, unde cu bani peșin fiece izraelit de treabă poate câștiga onoarea și avantajele cetățeniei române fără a fi îndeplinit condițiile înscrise în Constituție? Auzi, dizolvată o Cameră care, fără rezistența opoziției întrunite, era să împământenească propunerea Costinescu cu toate urmările și categoriile ei? Se poate ca
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu mai multă precizie («sub Innocentio... minores»). După acest al șaptelea an apar iacobiții, purtând mantii negre și răspândind cuvântul vieții. Iar sub Grigore al nouălea, frații încinși cu funie Și desculți îl predică pe Cristos gol ca niște adevărați izraeliți. Toți sunt cuprinși de compasiune și purtați spre devoțiune de acești slujitori ai lui Cristos. Înflorește înțelepciunea, schismele sunt alungate. Datorită acestor două ordine, beghinele își pun vălul. Ei locuiesc numai în orașe și trăiesc din roadele Evangheliei. Mulți disperați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]