24,388 matches
-
forward” - atât ei, cât și părinții lor. Înscrierile pentru selecție se pot face pe site-ul www.leonardoschool.ro. Conferință de presă de lansare va avea loc miercuri, 29 aprilie 2015, între orele 18 și 20, la Hotel Parliament (str. Izvor 106, București). Corespondenții de presă sunt invitați să confirme prezența la adresa de e-mail contact@leonardoschool.ro. Persoană de contact Monica Gheorghiu Director Leonardo Gifted School Membru Mensa UK www.leonardoschool.ro 0735.759.539 pr@giftededu.ro Dr. Tănase Tasențe
Copiii supradotați, liderii de mâine [Corola-blog/BlogPost/94004_a_95296]
-
scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Ionescu, Marius Finca, Maica Onufria Codreanu, Maica Gregoria, Vasile Manea și atâția alții la fel de Mari, Mărturisitori și Martiri, știau și știu de marele atentat al Apusului, al Ocultei, care a încercat să frângă spiritul nemuritor al Daciei Mari, prin distrugerea Izvoarelor scrise care, atestau identitatea, cultura și continuitatea spirituală a Neamului nostru Dacoromân, scăpând de la pieire doar părticele de fragmente împrăștiate în vastă opera clasică a omenirii. Dușmanii din lăuntru și din afara au distrus cea mai mare parte a izvoarelor scrise
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
distrugerea Izvoarelor scrise care, atestau identitatea, cultura și continuitatea spirituală a Neamului nostru Dacoromân, scăpând de la pieire doar părticele de fragmente împrăștiate în vastă opera clasică a omenirii. Dușmanii din lăuntru și din afara au distrus cea mai mare parte a izvoarelor scrise, dar geniile, eroii, martirii, cuvioșii și sfinții au mărturia Neamului scrisă în ceruri, unde cei răi nu pot niciodată ajunge. Marele General, om de știință, scriitor, pictor Vasile Parizescu i-a conturat cu mult sârg și căldura sufletească portretul-icoană
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
om de știință, scriitor, pictor Vasile Parizescu i-a conturat cu mult sârg și căldura sufletească portretul-icoană: „A strâns bucurie cu bucurie, fericire cu fericire, lacrima cu lacrima și le-a prins în sufletul său dogoritor, însetat și luminat că izvoarele unui fluviu și că strălucirea unui răsărit, într-un ocean de ceruri, într-un imposibil finit al infinitului și, toate, nu mărgăritare, nu diamante, nu stele, ci pământești împliniri, de la începuturi și până departe, încoace, spre zilele și timpurile noastre
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
o modestie rară, neîntâlnită de mine în viață (atunci aveam 72 de ani). Acest MARE Om, era renumitul istoric, Gheorghe Buzatu, cel care scrisese sute de articole despre Istoria neamului nostru, publicase zeci de cărți. Și toate erau scrise după izvoare, după materiale documentare originale, pe care le studiase în Arhiva Națională. Tot ce a scris el, era viu, nu a scris niciodată, așa cum o fac o mulțime de „istorici”, precum vorba noastră românească, născută din practica celor întâlnite: „cărți din
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
sufletul cît roua-n Clipa ei ne mai îndură Cît se zbate-n vînt lumina Ca o frunză uriașă Nu mai da pe fluturi vina Că-ți scot sînii din cămașă Și ți-i zmulg cu chiu și larme La izvoare-n prund să-i sfarme Unde-un pește-albastru doarme Lîng-o cupă moale-n carne
Un pește-albastru pentru Fascinel by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12063_a_13388]
-
diamante șterpelite de la ștrumfi , un soi de compensare prin vis și delir fraged a unei realități destul de vitrege cu întîmplările zgubilitice, cu isprăvile infinit afectuoase, ca în basmele cu zîne care, una-două, scoase la aer și destin, pe pajiști împrejmuind izvoare rotunde. sînt împinse de o imaginație înfierbîntată pînă la roz. așa. fără jenă. să își arăte sînii. coapsele. curul. ba mai și fac, din proprie inițiativă, pași delicați spre gura pupăcioasă a cititorului împătimit de litere licențioase. că de aia
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
pune la inimă că, în urmă cu trei decenii, într-un poem dintr-un volum al nostru rima funii/petunii devenea punctul de miră al unui refuz. Lucru care nu ne împiedică să păstrăm cu plăcere Eseuri critice în bibliotecă, izvor de referințe, recital de stil, fericită întoarcere în Patrie a grenadirului.
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
într-o capcană inversă", care se cere interpretat în manieră clasică. Dacă începutul are un cert contur eminescian de tipul "Vîn- tu-n trestii lin foșnească", finalul trebuie trecut prin teoria lui T. Vianu privind modul în care apa (lac, izvor, mare) reușește să țină captivă lumina cerului ("capcană inversă"). Ultimul, dar nu cel din urmă dintre "aleși", este Macedonski. S-ar putea selecta din multitudinea de exemple cel puțin acela, cules în treacăt, din poezia Pădurea: "Nimica n-are ca
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
tine!...executa ea iarăși salturi mici, afectuoase, de iepure drogat...)... dah, buuuun... deci, a fost... o dată ca acum!, țipa dînsa, iluminată, pișicheră, grațioasă, fragilă, devotată, nemaipomenit de subțire și tandră... și pe podea, în iarba catifelată a covorului, se rotunjeau izvoare limpezi, scorburi adînci căsca dulapul, masa se clătina în valuri moi de pîrîu, cu peștii prelungi țîșnind din sertare, cu gîngănii cu picioroange crăcănate traversînd în iuțeala și-n zig-zagul fulgerului superficia tăbliei lucioase... vazele desfoliau în aer nuferi globulari
Povestește-mă, băi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12421_a_13746]
-
vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi e fiertul fierului, Imn tineretului, Silvester Andrei salvează abatajul, Semnați Apelul păcii!, Marșul păcii, Prin zăbrele, Partidului, Noi cei trimiși, Dar din dar, Popor, izvor renăscător), iar citatele sînt de o fidelitate uluitoare: Mi-e inima ca un ghioc ce-a prins 1) în el tot cîntul vieții, Cu ciripirile de joc și trilurile tinereții, Prin ea bat ritmic din ciocane toți robii palizi din
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
și forța senină a verbului "uită". Mai aproape rămân basmele populare, unde apa moartă dă pieirea prin uitare, iar apa vie - dacă și ea există - șterge uitarea morții ca pe un somn greu. O imagine a apei vii apare în Izvoarele, piesă din aceeași epocă a debutului: Izvoarele au un limbaj strict. / Ele ne silesc să-ngenunchem / spre-a ne răpi setea. / Înzestrate cu ea vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire. Putem vedea aici o artă poetică; dar dacă
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
aproape rămân basmele populare, unde apa moartă dă pieirea prin uitare, iar apa vie - dacă și ea există - șterge uitarea morții ca pe un somn greu. O imagine a apei vii apare în Izvoarele, piesă din aceeași epocă a debutului: Izvoarele au un limbaj strict. / Ele ne silesc să-ngenunchem / spre-a ne răpi setea. / Înzestrate cu ea vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire. Putem vedea aici o artă poetică; dar dacă e vorba de un elan religios? Ori
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
Înzestrate cu ea vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire. Putem vedea aici o artă poetică; dar dacă e vorba de un elan religios? Ori de o laică, nietzscheană, scrutare a realului în aspectele lui cuprinzător simbolice? Poetul pune izvorul la plural, izvoarele, proiectându-ne într-o lume de surse vii, pretutindeni posibile. Limbajul strict care le este atribuit în poem ni se adresează nouă, ființelor omenești. Actul de a ne potoli setea este unul de autoritate: Ele ne silesc
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire. Putem vedea aici o artă poetică; dar dacă e vorba de un elan religios? Ori de o laică, nietzscheană, scrutare a realului în aspectele lui cuprinzător simbolice? Poetul pune izvorul la plural, izvoarele, proiectându-ne într-o lume de surse vii, pretutindeni posibile. Limbajul strict care le este atribuit în poem ni se adresează nouă, ființelor omenești. Actul de a ne potoli setea este unul de autoritate: Ele ne silesc să-ngenunchem, ca
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
setea. Gesturile naturale ale omului sunt splendid redate prin îngenuncherea, la care el e silit de autoritarii suzerani curgând la picioarele noastre, și prin inspirata răpire a setei omenești. Ultimele două versuri au nevoie de o completare : potolindu-ne setea, izvoarele "ne cunosc" instantaneu, ființa noastră le-a devenit perfect lizibilă. Aflăm de la poet că ele ne-ar putea revela lucruri importante, dar că... vorbesc ori tac. Este o comportare de oracole antice ; tac pentru că noi nu am întrebat nimic, sau
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
putea revela lucruri importante, dar că... vorbesc ori tac. Este o comportare de oracole antice ; tac pentru că noi nu am întrebat nimic, sau pentru că n-am pus întrebarea cuvenită, sau după bunul lor plac. Alternativa exprimării este însă prima pomenită, izvoarele vorbesc, unii oameni le înțeleg, alții nu cunosc limbajul lor strict... Ermetic îmi pare (aidoma unui răspuns oracular) versul final: Și nu cunoaștem altă nemurire. Nu-l voi micșora cu propuneri de sens; și aici, e vorba de un prea-plin
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
consolare și vru să încheie convorbirea. - V-am anunțat, doamnă, fiindcă era normal să știți și dumneavoastră, nu-i așa? Sărmanul Jiji s-ar bucura, credeți-mă, foarte mult, dacă ați participa la înhumare. Mâine, vineri, la ora 11, la Izvorul Nou. Sicriul e depus la capelă. Iar după ceremonie, să ne însoțiți la masa de pomenire. Știți, el nu mai are pe nimeni în familie. Vor veni doar câteva cunoștințe... Puse receptorul jos și rămase cu ochii în gol. Nu
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
că el avea ceva cu digestia. Ei bine, cele două săptămâni petrecute la Olănești n-au durat pentru ea decât patru zile. în a cincea, spre prânz, a spus că pleacă să se plimbe și să bea un pahar la izvorul 9. Dar era cam agitat, preocupat de ceva. L-a privit mai atent și... din buzunarul cămășii oranj depășea ceva alb, un carton sau așa ceva. Uite ce bine-și amintește și azi. După atâția ani! Fiecare gest, fiecare cuvânt: Ť
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
toate direcțiile, neutră în genere ideologic. Debutul în prima tinerețe e scutit de plaga infecției. Apoi survine intervalul de contagiune, cu consecințe dezastruoase. în fine, după vindecare, se inaugurează perioada de recuperare, descotorosiți de păcatele trecutului, autorii reabilitați revin la izvorul fecundității. Prezint, desigur, evoluția sumar, în linii esențiale, neoprindu-mă acum la ezitări, reculuri, drumuri ocolite. La Cioran, resurecția s-a săvârșit cu recunoașterea erorilor - chiar dacă spovedania a fost lapidară. Autoimputarea a fot formulată net în declarații neechivoce și ea
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
aerul pur, în încăperea mai mare... proaspătă, infinită... voi adormi în culorile unui curcubeu zemuind de îngeri geloși, mă voi trezi fericit , leoarcă de rouă, auzind în mușuroaie ,sub ureche, tropăitul migălos al cîrtiților... mirosind cu nara larg deschisă izul izvoarelor scîrțîitoare pe prundul fin încrețit de undele verzi ale apei...voi bate cu fruntea în clapele unei mașini uriașe de scris... de cleștar rotitor...
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
devălmășia Grădinii cu pepeni Și gardul de stuf stînd să cadă, Se înalță cu grație în dimineața vîntoasă nu-i nimeni pe grind Nici gîștele, nici oile. Nici bătrînul blajin. într-un anume loc, balta se varsă Și dispare subteran " Izvor invers către nadir Văruiesc pescărușii grindul Cu excrementele lor. Tot grindul e alb Spuma șerpuie de-a lungul apei Pînă departe. Oi de spumă Murdare răsuflă greoi lîngă apă Pe drum, gutuia cu aripi de frunze s-a prăbușit din
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
se încleia deja alta proaspătă. Căpătasem un fel de mănuși sinilii. Și continuam, continuam, șoptindu-mi nedumeririle, înnobilîndu-mi tristețea în litere caligrafiate pe foi veline. Îngerii nu erau pretențioși, nu doreau marea cu sarea, nici lacul cu caimacul, nu... ci izvorul rotund,neclintit,cu prundul răspîndit lin, artistic, cu niscaiva nuferi orbitori plutindu-i pe suprafața netedă, lucioasă...Slujbaș conștiincios, scrib vrednic, încovoiat veșnic peste registrele largi, cu mii de rubrici orizontale, verticale, ba și de-a curmezișul filei largi, spre
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
venit poate clipa în care fîntînile din adîncime ar putea umbla dimpreună cu oamenii pe cărarea diurnă și pe cărarea nocturnă a venit vremea în care poeții vor putea locui în fîntîni vor putea dormi în miezul inimii lor cu izvoarele nesupuse și de nesupus vreodată scurt pe doi oboseala poate fi învinsă numai cu somnul cel intens rămuros numai cu somnul cel intens somnoros somnul de bronz al purității neliniștite imflamate pînă-n străfunduri scurt pe doi submarinul celebru nautilus va
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]