311 matches
-
Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate pline de rugină, și se apucă de le grijește bine și le pune deoparte. Pe urmă umple o tava cu jăratic, se duce cu dânsa la herghelie și o pune jos între cai. Și atunci, numai iaca ce iese din mijlocul hergheliei o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab, de-i numărai coastele; și venind de-a dreptul la tava
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la herghelie și o pune jos între cai. Și atunci, numai iaca ce iese din mijlocul hergheliei o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab, de-i numărai coastele; și venind de-a dreptul la tava, apucă o gură de jăratic." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Prâslea, care ședea doparte, văzu piatra care căzuse cu zgomot, mulțumi lui Dumnezeu că i-a scăpat zilele și se gândea ce să facă ca să iasă afară. Pre când se gândea și se plângea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în toate literaturile cu câteva secole mai înainte. Apocrifele religioase abundă cu privire la Vechiul și la Noul Testament. Din ele se putea afla că Adam a murit tânjind după măslinul sfânt, că Satana a furat veșmântul Domnului, că Moise copil a luat jăratic în gură și alte de acestea. S-au devorat viețile de sfinți (Gheorghe, Vasile cel Nou, Paraschiva, Sisoe), apocalipsele, tot ce cuprindea descinderi și ascensiuni (Viața sfântului Vasilie cel nou și înfricoșatele vămi ale văzduhului, Cuvânt de înblare pre la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nimeni în veci nu-l va supune!” Nicolae Iorga. Cărțile lui Nicolae Iorga. Articolele de revistă, studiile, pamfletele, portretele, polemicile. Șuvoi incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor în însușiri ca și-n defecte, a fost mare-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
tace doina zării”. Simțul apartenenței, nu doar la geografia, ci și la geologia satului natal se exprimă adesea prin atracția spre vigoarea telurică, spre seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
CXII FORJA Pe la amiază, Perth, cu barba-i încîlcită și cu trupul încins cu un șorț din piele de rechin, stătea între forjă și nicovala așezată pe o buturugă masivă, ținînd într-o mînă un vîrf de lance răsucit pe jăratic și apăsînd cu cealaltă pe foale. Deodată își făcu apariția căpitanul Ahab, cu un săculeț de piele cam mucegăit. La o mică distanță de forjă se opri, îngîndurat și rămase așa, pînă ce Perth, scoțînd în sfîrșit fierul din foc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de un pulover lung pe care i-l împrumutasem cât să-și usuce hainele, dănțuia pe o scândură linsă de flăcări. Cu degetele lui înroșite, zdrelite, frământa un bulgăre de lut, cu care învelea peștele înainte de a-l pune pe jăratic... În jurul nostru se întindea pustietatea albă a Volgăi iarna, sălciile cu crengile lor subțiri alcătuind un hățiș străveziu de-a lungul malului și, înecată în zăpadă, o barcă pe jumătate dezmembrată, ale cărei tălpici alimentau focul nostru barbar de lemne
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui cu o fluiditate neobișnuită. S-a grăbit să-și șteargă sclipirile acelea cu mâneca. „Ah, fumul ăsta!”, a mormăit el clipind din ochi și, fără să mă privească, s-a întors în barcă. Acolo, împingându-și picioarele înghețate spre jăratic, m-a întrebat cu o insistență mânioasă: - Și după aceea? L-au ucis pe băiatul acela, așa-i? Luat din scurt și negăsind în amintirile mele nici o lămurire despre asta, am răspuns printr-o bâlbâială ezitantă: - Păi... De fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Și a strigat: „Cel care se atinge de puștiul acesta o să aibă de-a face cu mine!” Iar ofițerul a trebuit să-i dea drumul... Pașka și-a aplecat obrazul și a început să scoată peștele învelit în lut, răscolind jăraticul cu o creangă. În tăcere, sfărâmam crusta de pământ ars, care se desprindea o dată cu solzii, și mâncam carnea fragedă, presărând-o cu sare grunjoasă. Tăceam și când ne-am întors, la căderea nopții, în oraș. Eram încă sub vraja celor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei ideale”, având
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
sfătuindu-l cum să facă. El se angajează să plece la Verde Împărat, dacă i se pune la dispoziție calul din tinerețele Craiului și hainele cu care a fost Îmbrăcat la nunta lui. Calul căutat de Prâslea trebuia să mănânce jăratic, dar dintre toți caiii din herghelie, era dispus la un asemenea tratament doar o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]