750 matches
-
critică, în răspăr cu stilul oficial și cu găștile literare, configurând marca stilistică a "Grupului de la Iași", mi-au dezvirginat mintea și aș plasa oricând ca surse ale modelării mele culturale ulterioare eseul lui Luca Pițu despre Lévi-Strauss citind Frații Jderi, cronicile lui Dan Petrescu făcute Cenaclului de Luni sau altor monștri sacri ai literaturii oficiale, studiul lui Sorin Antohi despre Eufrosin Poteca și începuturile utopismului românesc, "raderea" exemplară (care se intitula, dacă nu mă înșel, chiar "Pietà") a lui Nichita
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
breslele tradiționale și dansul lolelor, Împreună cu reprezentații de măiestrie ale personajelor mascate. Personajele tradiționale prezentate În Breasla Lolelor reprezintă cele mai importante bresle meșteșugărești din Agnita: Breasla Blănarilor reprezentată de Coroana pe care sunt așezate patru vulpi cu câte un jder În gură și de un urs cu stăpânul său; Breasla Croitorilor reprezentată de Căluțul Croitorului Împreună cu călărețul său, și Breasla Dogarilor reprezentată de un bărbat ce Învârte o doagă de butoi pe care sunt așezate În formă piramidală pahare pline
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
totul și mai clar, vă propun o ghicitoare: numiți un ministru care a făcut ceva semnificativ (orice!) în anul în care Mircea Cărtărescu a publicat Levantul. 1990. Sau în anii în care în care Mihail Sadoveanu a publicat trilogia Frații Jderi. Ați găsit? Mă îndoiesc. Bine, s-ar putea spune că există și alte categorii de creatori care ar merita un tratament special înaintea miniștrilor. Pictorii. Sculptorii. Regizorii. Și fierar-betoniștii, și chelnerii... Și alții, și alții... Doar fac mai multe pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
vulpile, porcii mistreți, căprioarele, iepurii, veverițele, bursucii. Dintre animalele domestice întâlnite din cele mai vechi timpuri amintim vaca pentru lapte, calul pentru tracțiune, oaia țurcană, capra domestică, porcul. Pe pajiști întâlnim popândăul, cățelul pământului, dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în ele mai există animale și păsări pentru vânătoare. în lucrarea sa Descriptio Moldaviae, marele savant Dimitrie Cantemir spunea că: pădurea e casa și masa vânatului. Se mai găsesc prin pădurile noastre mistreți, cerbi, căprioare, bursuci, vulpi, iepuri și chiar jderi, iar dintre păsări sitari și potârnichi. în vremurile mai îndepărtate existau prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
FAUNA Lumea faunistică este foarte diversă. Dintre mamifere menționez: - ursul brun (Ursus arctos), - veverița (Sciurus vulgaris), - râsul (Lynx lynx), - nevăstuica (Mustella nivalis), - vulpea (Vulpes vulpes), - lupul (Canis lupus), - căprioara (Capreolus capreolus), - mistrețul (Sus scropha), - iepurele (Lepus europaeus), - dihorul (Mustella putoris), - jderul (Martes martes), - bursucul (Meles meles), etc. Păsările sunt reprezentate prin: - ciocănitoare (Dendrocopos major, D. medius, D. minor), - cuc (Cuculus canorus), - pupăză (Upupa epops), - pițigoi (Parus lugubris), - sticlete, mierlă, - gheonoaie (Picus viridis), - fazan (Phaseanus colchicus) - pe cale de dispariție în lunca Proviței
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în toți Carpații românești: urs brun (Ursus arctos), cerbi și ciute (Cervus elaphus), căpriori și căprioare (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), râși (Lynx lynx) - ocrotiți prin lege; la poalele munților apar vulpile (Canis vulpes), jderii (Martes martes), veverițe (Sciurus vulgaris), mai rar lupii (Canis lupus) și i iepurii (Lepus europeus). Dintre celelalte specii care prezintă inters științific, sunt prezenți lilieci (Genul Myotis), de asemenea ocrotiți prin lege și ș șoarecele de zăpadă (Microtus nivalis ulpius
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Apa morților (1911), Neamul Șoimărestilor (1915), Țara de dincolo de negura (1926), Dumbrava minunată (1926) Hanu-Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Baltagul (1930), Creangă de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Frații Jderi (1935-1943), Divanul persian, (1940), Povestirile de la BraduStrâmb (1941), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei, în care se află cea mai amplă frescă a sufletului românesc: “El are realismul lui
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Sale” și ai țării; prin îmbinarea elementelor clasice cu cele romantice, devin personaje legendare. Ei sunt caracterizați de trăsături spirituale ale fibrei naționale străvechi - setea de adevăr și dreptate, vitejie, curaj, putere de sacrificiu, dorința de libertate. Opere reprezentative: Frații Jderi, Neamul Șoimăreștilor . - Epoca de decădere a Moldovei, în timpul domniei lui Duca-Vodă, un despot lacom, egoist, indiferent la viață grea a oamenilor, necruțător, ilustrând antieroul absolut, complet opus imaginii de pater familias a lui Ștefan cel Mare. Românul Zodia Cancerului sau
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
zona subalpină predomină ienupărul (Juniperus intermedia) și jneapănul (Pinus mugo). Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în Carpații Românești. Astfel, în acest perimetru, întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), râsul (Lynx lynx), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris), lupul (Canis lupus), pisica sălbatică (Felis sylvestris). Destul de des întâlnim șoarecii de zăpadă (Microtus nivalis nepum). Avifauna cuprinde numeroase specii, cum ar fi: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), sitarul (Scolapax rusticola), șorecarul (Buteo buteo), păsărarul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
nu după tipare ci cu mâna). Părțile componente sunt încheiate cu acul, cu ață nu prea groasă (demult se folosea ața de cânepă sau de in). În afară de piei de oaie se mai folosesc "holițe", blănuri (miel negru sau brumariu, dihor, jder). Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
muntele era pentru mine o margine, marginá lumii... (Hronicul și cântecul vârstelor). Un Blaga interiorizat, "mut ca o lebădă", cultivă coborârea reculegere în inele mâhnit, atitudine nu mult diferită de muțenia-înțelepciune a lui Sadoveanu. Ce distanțe psihice, apoi, între autorul "Jderilor" și E. Lovinescu, foști colegi de clasă la Fălticeni! unul franc orientat spre modernitate, altul evoluând consecvent sub pavăza tradiției. La fel, Ion Pillat (născut în 1891), Lucian Blaga și Ion Barbu (născuți în 1895), deși aparținând aceleiași generații, sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
produce "după prădăciunea Moldovei de tătari și cazaci." Sumedenie de note despre Moldova ștefaniană fuseseră valorificate în 1934 în Viața lui Ștefan cel Mare, scriere a unui istoric riguros. După un an apărea Ucenicia lui Ionuț, primul tom al trilogiei Jderilor, operă suprapunând documentelor fundamentale disponibilitățile ficțiunii; instrumente mijlocitoare, informațiile de arhivă nutresc retroviziuni într-o regie narativă subiectivă. Sintetizând în spiritul construcțiilor epopeice, Sadoveanu e apropiat, firește, baladescului și legendarului; discursul scriptic despresurat lasă câmp liber oralității, spunerii spontane. Deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fi cel mai mare scriitor" (Scrisori și documente, 1979). Chiar în același 1937 (la 24 decembrie, aflat la cură la Karlsbad) un Sadoveanu care dăduse Hanu Ancuței, Zodia Cancerului, Baltagul, Creanga de aur și primul tom al trilogiei Frații Jderi opere de repertoriu național se lăsa invadat de dubii. Jurnalul de la Karlsbad respiră tristețe: Destinul a trebuit să se împlinească, și n-am cel puțin impresia că aș fi făcut ceva care să dureze și să mă continue în ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
autor, conținând 53 anecdote evreiești (traduse din franceză). XXIX File de calendar 1940 (12 ian.-12 aprilie); format 12 x 17 (cerneală albastră și creion negru); 33 pagini scrise pe file de calendar; 1940 Jurnal București Iași. Documentare pentru Frații Jderi 127 pagini (aproximativ 1932-1934). Informații despre Moldova sub Petru Rareș (aproximativ 1936). Maia Mitru PARTEA I (1906-1913) [REFLECȚII. IMPRESII]* În evoluția lui eliberând din când în când necontenit forme tot mai ameliorate omul tinde cătră personalități; asta pare a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin gura unui înțelept ca tine. Și s-a întors fericit la balabustă. PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936) I [DOCUMENTARE PENTRU "FRAȚII JDERI" (Aproximativ 1932-1934)]* Supt Ștefan Vodă Ion Boureanu comis (6965-6972) Neagu comis (6974-6978) Ilea Huru comis (6979-6992) Grozea comis (6987-6992) Șandru comis (6995-6999) Petrică comis (7000 și sub Bogdan) Zbiarea stolnic (6965-6972) Luca (6974-6978) stolnic. Poate cel tăiat la Vasluiu. Toma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mare au pe uscat, după ce noi, cu ajutorul lui Dumnezeu a tot puternicul, i-am tăiat mâna cea dreaptă. Deci fiți fără întârziere gata. Din Suceava, în ziua sfântului Pavel, luna Ianuarie în 25, anul Domnului 1475. Ștefan-Voievod, Domnul Țării Moldovei. Jder, boer care s-a luptat la Războeni, mare gospodar pe apa Bistriței și-n munți, prin intrigi cade în dizgrația lui Vodă; e pus la închisoare în Suceava. Jder are un fecior în Lehia, care primește veste despre nenorocirea de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
luna Ianuarie în 25, anul Domnului 1475. Ștefan-Voievod, Domnul Țării Moldovei. Jder, boer care s-a luptat la Războeni, mare gospodar pe apa Bistriței și-n munți, prin intrigi cade în dizgrația lui Vodă; e pus la închisoare în Suceava. Jder are un fecior în Lehia, care primește veste despre nenorocirea de-acasă. Vine în țară mânios și pornit împotriva Domnului, hotărât să libereze pe părintele lui. Pe drum, în împrejurări dramatice, în lupta cu un pâlc de tătari, se leagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Domnului, hotărât să libereze pe părintele lui. Pe drum, în împrejurări dramatice, în lupta cu un pâlc de tătari, se leagă cu doi oșteni, dintre care unul e Bogdan fiul Domnului. Tustrei pun la cale atacul închisorii și liberarea bătrânului Jder. La faptă, sunt prinși și aduși înaintea Domnului... unde Bogdan pledează cauza cea dreaptă... Bogdan își face cele dintăiu isprăvi prin țară, necunoscut. A cules de pe drumuri pe un războinic viteaz și bețiv, om vesel și chefliu. La o luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
războinic viteaz și bețiv, om vesel și chefliu. La o luptă cu tătarii sunt ajutați de un fecior care vine din țară străină, și se leagă tovarăși, fără ca feciorul străin să știe că Bogdan e fiul Domnului. Ostrov Feciorul lui Jder arată amărăciunile lui, că bătrânul Jder e-nchis pe nedrept în Suceava, la pâra unui dușman, că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la cale eliberarea prin silă a lui Jder. Bogdan se duce în recunoaștere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și chefliu. La o luptă cu tătarii sunt ajutați de un fecior care vine din țară străină, și se leagă tovarăși, fără ca feciorul străin să știe că Bogdan e fiul Domnului. Ostrov Feciorul lui Jder arată amărăciunile lui, că bătrânul Jder e-nchis pe nedrept în Suceava, la pâra unui dușman, că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la cale eliberarea prin silă a lui Jder. Bogdan se duce în recunoaștere la Suceava la o zi mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiul Domnului. Ostrov Feciorul lui Jder arată amărăciunile lui, că bătrânul Jder e-nchis pe nedrept în Suceava, la pâra unui dușman, că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la cale eliberarea prin silă a lui Jder. Bogdan se duce în recunoaștere la Suceava la o zi mare, și se întâlnește cu Voevodul. Acolo-i cere liberarea lui Jder, între altele, și n-o poate dobândi. Acuma e ceva mai grabnic de făcut; trebue să plece la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că casa i-a rămas pustiită, averile părăduite, jupâneasa nenorocită. Pun la cale eliberarea prin silă a lui Jder. Bogdan se duce în recunoaștere la Suceava la o zi mare, și se întâlnește cu Voevodul. Acolo-i cere liberarea lui Jder, între altele, și n-o poate dobândi. Acuma e ceva mai grabnic de făcut; trebue să plece la hotar, în Pocuția. Pleacă la hotar Bogdan cu bătrânul; dar înainte pune la cale cu feciorul lui Jder și cu tovarășul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i cere liberarea lui Jder, între altele, și n-o poate dobândi. Acuma e ceva mai grabnic de făcut; trebue să plece la hotar, în Pocuția. Pleacă la hotar Bogdan cu bătrânul; dar înainte pune la cale cu feciorul lui Jder și cu tovarășul lui cel bețiv, eliberarea bătrânului Jder. Bogdan încredințează bețivului un inel care va deschide porțile. La granița Pocuției; puterea lui Ștefan-Vodă. Dragostea lui Bogdan pentru "Domnița îndepărtată" și gândul lui s-o cucerească cu sabia. N-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o poate dobândi. Acuma e ceva mai grabnic de făcut; trebue să plece la hotar, în Pocuția. Pleacă la hotar Bogdan cu bătrânul; dar înainte pune la cale cu feciorul lui Jder și cu tovarășul lui cel bețiv, eliberarea bătrânului Jder. Bogdan încredințează bețivului un inel care va deschide porțile. La granița Pocuției; puterea lui Ștefan-Vodă. Dragostea lui Bogdan pentru "Domnița îndepărtată" și gândul lui s-o cucerească cu sabia. N-are nădejde însă când se gândește că e slut. Întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]