324 matches
-
mare viteză nea Fane înjurând și ținându-și palma peste ochi. A ieșit din curte val-vârtej. Poarta greoaie din lemn putred s-a trântit în urma lui. Tabla verde a gardului s-a cutremurat, salcâmul din străduță a clămpănit din crengile jerpelite. Copacul ăla întotdeauna îmi păruse o cobe. C XXXIII Îl trezi o bufnitură, urmată de un zgomot de sticlă spartă. Motanul cenușiu sărise pe poliță, alunecase, iar în cădere dărâmase Sfânta Treime și fotografia. Acum cărămida zăcea peste fața zdrobită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
încremenit, doar bâțâind din pumn din când în când. Eu cu Cristina tremuram din toate balamalele să nu sară bătrînul din sicriu și să se ia cu țiganii, așa cum făcuse toată viața. Șatra, însă, satisfăcută de umilința îndurată de alaiul jerpelit, se milostivi să ne facă loc de trecere: ia lasă-i șî pă jegăriții ăștia să treacă, mânca-ț-aș! Să fie dă sufletu’ lu’ Solimanu’, că altfel nu trecea ei nici până mâine! Omul revoltat trecu vânturându-și pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
forță de la Drept, încercam să plutesc. Apoi scrisorile Sabinei au devenit jalnice - mă implora să mă duc la ea. Destul de agasat, am luat drumul Buzăului prin februarie. Mi s-a părut cel mai urât, mai insipid oraș din lume: blocuri jerpelite, case tupilate între magazii de lemne putrede, oameni cenușii cu priviri arțăgoase. După ce m-au dirijat greșit de câteva ori, am reușit să ajung la periferia de unde trebuia să iau autobuzul spre Măgura. Doar că în stație nu era țipenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o fotografie cu două bătrâne. Una avea țeasta alungită, ca o minge de rugby, cealaltă purta ochelari cu lentile groase cât fundul unei sticle de whisky. Cea cu capul țuguiat ținea în brațe un pechinez cu privire fixă și blană jerpelită. De fapt nu-l ținea propriu-zis în brațe pe el, ci o scândură pe care băbuțele păreau lipite cu aracet. Făcu click pe butonul de zoom in și, mărind imaginea, putu vedea că pe muchia exterioară a scândurii scria cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
deschis prompt, de la sine. A pășit înăuntru și s-a uitat în jur. Se afla într-un hol întunecat, cu pardoseală de piatră, luminat doar de patru sau cinci lămpi fixate sus pe pereții din lambriuri de lemn, cu tapiserii jerpelite și picturi în ulei, care contribuiau la imaginea crepusculară. Erau uși pa ambele părți și drept în fața lui, o scară lată de stejar. Văzu lumină pe sub una din ușile din stânga lui și din aceeași direcție se auzeau din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
plecat pentru totdeauna. Alexandru se culcă. Ultimele mașini alunecă spre marginile orașului și semafoarele clipesc singure în ceață. În sfârșit lumea a adormit. Televizorul merge în gol. Costache Popa sforăie pe fotoliul său, lumini albastre se plimbă pe pereții camerei jerpelite, sonorul, în lipsa unui ascultător, redevine o materie inertă, indefinit divizibilă, ca piatra sau nisipul. Acum ar fi momentul, dacă dl. Popa ar avea o fiică, o soră, o soție, o mamă, ca aceasta să-l privească cu luare aminte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-și Încărcă carabina și puse restul gloanțelor În buzunar. — Ai putea să tragi și cu Springfield-ul, ești mai obișnuit cu el. Să lăsăm Mannlicher-ul În mașină, cu memsahib. Băiatul tău o să-ți care arma mai grea. Eu am tunul ăsta jerpelit. Acum, să vezi cum e cu bivolii. Păstrase detaliile astea până În ultimul moment pentru că nu voia să-l neliniștească pe Macomber. Când te atacă un bivol, o să se repeadă cu capul ridicat și Îndreptat Înainte. Umflătura dintre coarne Îl protejează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aceeași masă mereu și ne tot vedeau acolo. Erau unii care vindeau ziare cu anunțuri matrimoniale și niște fete vindeau un fel de ouă de cauciuc din care ieșea un cocoș când le apăsai, și mai era un tip bătrân, jerpelit, care arăta tuturor niște ilustrate din Paris, pe care nu i le cumpăra nimeni, desigur, și atunci revenea și arăta ce are sub teancul de cărți poștale, unde erau numai fotografii porcoase, și atunci mulți se căutau de bani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
s-a întors, a reînălțat casa, hălăduiește acolo, dacă a hălădui e verbul potrivit pentru un pictor care orbește. Ne-am instalat pe malul iazului, cu sprîncenele de stuf netăiate. Totul părea imitare proastă, de teatru de provincie. Decor ieftin, jerpelit. Cerul cel adevărat, soarele cel adevărat, apa cea adevărată fuseseră luate de-acolo de Rusalin Pop și fixate în tablouri. Nici șarpele (dezmierdînd iarba căzută în patimă după el) nu s-a arătat. Iarba era țepoasă și uscată, ca din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
facă față asediului, apoi capitulă... Câțiva metri pătrați, luminați de un bec chior, rafturi cu detergenți, uite și mopul Luciei, odată am vrut să-l rup pe spinarea ei, dar nu mai știu de ce, totuși, eram foarte nervos, niște adidași jerpeliți care au prins perioada în care tu, scriitor ratat, vroiai să faci alergări în fiecare dimineață, pentru a fi în formă maximă, aiurea, n-ai alergat nici cinci metri, ești mult prea comod pentru așa ceva, poate îți vei lua inima
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cum îi explodează capul, câteva fracțiuni de secundă îi trecură picioarele cu unghiile vopsite în roșu ale Luciei, apoi se prăbuși la pământ și în el însuși. Detectivul deveni doar o amintire, iar un adolescent cu plete, îmbrăcat în haine jerpelite și încălțat în bocanci, începu să-l cotrobăie prin buzunare. Scoase portofelul, în deschise rapid, extrase câteva bancnote, apoi îl scăpă dintre degete. Din fotografia lipită pe legitimație, Detectivul zâmbea, iar razele lunii făceau ca insigna să strălucească. Băiatul holbă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
atunci când gerul sticlea, doar ca s-o vadă. Dar nu-i vorbise niciodată așa. De fapt, dacă n-ar fi arătat atât de neobișnuit, cu barba crescându-i de sub pomeții scobiți, cu părul lung strâns călugărește și cu hainele fluturând jerpelite, nici n-ar fi fost sigură că era el. Vorbi mai departe : — O cântare a treptelor. Profunzimile nu îți cer totdeauna să cobori ; uneori, poți să te sui în adânc. Treptele însă sunt obligatorii, altminteri nu e inițiere, ci prăbușire
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în echipament de culoare neagră au fost penalizate mai des decât cele de altă culoare. Subiecții au fost rugați să evalueze, timp de 25 de minute, purtătorii echipamentelor în baza unei scale cu atribute bipolare: timid/agresiv; bun/rău; drăguț/jerpelit; activ/pasiv; puternic/slab (M.G. Frank și Th. Gilovich, 1988/ 2008, 75). Rezultatele acestei etape au confirmat că subiecții îi percepeau pe jucătorii îmbrăcați în echipamente de culoare neagră ca fiind semnificativ mai agresivi și mai puternici decât cei care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și sacul de cartofi iarăși nu au încăput în sacoșe; abia ducea bagajele. A trebuit să-i car eu laptopul, că altfel nu se descurca. Ironia sorții: printre tarabe era și ex-ul meu numărul șase, tras la față și cam jerpelit; stătea cu mâinile înfundate în buzunare și ne conducea cu o privire întunecată spre ieșire, îi făcusem eu semn să nu se amestece. 5.4. ce fac cu alimentele și de ce?tc "5.4. ce fac cu alimentele și de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în foileton în ajunul revoluției de la 1848, și ale cărui episoade au ocupat luni întregi coloanele din "Journal des Debats". Primul personaj, aplecat asupra mesei de lucru, este un bătrîn cu "mască lividă", îmbrăcat într-o redingotă veche, ponosită și jerpelită, cu gulerul slinos. Umil, el prezintă interlocutorului său, un bărbat tînăr, cu privire scrutătoare, cu aer de superioritate, un teanc de mesaje, venite din toate colțurile lumii. Dictate de o voce seacă, răspunsurile sînt imediat transcrise într-un limbaj cifrat
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
găsit în 1939 mult schimbat. Mai înainte, remarcase Findlay, Wittgenstein se îmbrăca simplu, dar cu multă grijă și bun-gust. Acum însă, când l-a vizitat pe Findlay, portarului hotelului unde locuia în Cambridge Wittgenstein i-a apărut îmbrăcat atât de jerpelit, încât a ezitat să-l lase să intre. „Vârsta îl ajunsese din urmă în intervalul de timp din 1930. Părul lui era sur; nu mai arăta ca Baldur, zeul soarelui, ci ca un căpitan de vapor norvegian cu privirea pătrunzătoare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cuvioasă / Va răspunde dumneaei. / Și răspunsul a venit / Prompt, cum nu l‐ ar fi gândit: / ‐ Dragă, ai dreptate mare,/ Prost arăt la‐nfățișare / Foile‐mi abia se țin / Și pătate sunt din plin,/ Iar coperta mâzgălită / Peste t ot și jerpelită ! ... / Dar te‐ai fost, tu, întrebat / Mâini prin câte am umblat?/ Ochi câți s‐ au plecat pe mine / ʹN clipe grele ori senine? / Unii poate‐ au plâns pe pagini / Ca și toamna prin paragini ,/ Precum alții‐or fi zâmbit / Când
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
găsit în 1939 mult schimbat. Mai înainte, remarcase Findlay, Wittgenstein se îmbrăca simplu, dar cu multă grijă și bun-gust. Acum însă, când l-a vizitat pe Findlay, portarului hotelului unde locuia în Cambridge Wittgenstein i-a apărut îmbrăcat atât de jerpelit, încât a O VIAȚĂ DE EROU? 77 ezitat să-l lase să intre. „Vârsta îl ajunsese din urmă în intervalul de timp din 1930. Părul lui era sur; nu mai arăta ca Baldur, zeul soarelui, ci ca un căpitan de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tu să fii doar o tăcere și totuși spectatorul să înțeleagă tot ce nu poți să spui. Filmam într-un sat de pe Neajlov, unde se adunase tot praful Bărăganului, costumul meu venea direct din vechile magazii ale Buftei, o manta jerpelită care trecuse înainte probabil prin toate producțiile studioului și nu fusese spălată probabil de la Răsună valea. Avea un miros de vechi cu praf, ploșniță, nuci proaspete și vin roșu, că la finalul fiecărei zi de filmare mai stăteam așa îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași, ne-a introdus în universul Înghițitorului de săbii. În sală mai erau încă mulți uimiți ca mine și prinși în mreaja personajului lui Mircea Albulescu, proiectat pe ecran, măreț și degradat, impresionant și jerpelit, trist, pribeag și fascinant. Studentă pe atunci la Teatrologie, am înțeles și n-am înțeles peisajul ce mi se înfățișa, complexitatea de gânduri și păienjenișul de relații, de sensuri, de reacții. Anul următor aveam să mă număr printre primii candidați
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
T.G. Importanții jurați, cu ochi mirați pe el: ce e, tov. T.G.? Speriat, sculptorul întreabă: se mai pot aduce lucrări? Generoși nevoie mare, jurații zic: fugi repede și ad-o! Sculptorul: nu, o am aici. Și scoate sculptura din buzunarul raglanului jerpelit. "Casa de oaspeți" din Bucium. Ce buncăr misterios, ascuns în verdeață luxuriantă! Să nu fi văzut proletarul de rînd, lumpenul, în ce cuibușor trag, pentru o noapte, două, cei doi căpcăuni? N-am avut onoarea să-l vizitez. Întîmplarea face
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El e, adică, solo trompetă. Și bancnotele s-adună, slavă domnului, în tocul deschis al trompetei. Nebun? Cînd totul începe să se liniștească, revin mereu pe debarcaderul de la Cà d'Oro. Mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ei în materie de alegeri, de ce nu i-om avea și noi (permanent) pe-ai noștri... Ia, zi-i, neicusorule! Ies cîteva minute din atelier, în curte, la soare. În poartă, o făptură. Un fel de Ana Pauker dar mai jerpelită (pentru că ailaltă, Anuța noastră cominternistă, era dată dracului, cu hormonii ei inoculați de însuși tătucul popoarelor). Vine asta la mine și-mi arată clădirea de vis-à-vis, în care își avusese pînă de curînd sediul un partid cu ceva socialist pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nom. învechirea, învechitul A SE ÎNVINEȚI Ion se învinețește de frig tranz.: Frigul îl învinețește pe Ion part. învinețit, -ă nom. învinețirea (învinețitul − rar) A SE JERPELI Hainele se jerpelesc în timp tranz.: Copilul își jerpelește hainele la joacă part. jerpelit, -ă nom. jerpelirea A SE JULI Ion se julește la deget tranz.: Ion își julește degetul part. julit, -ă nom. julirea, julitul A SE JUPUI Pielea de pe scaune se jupoaie după o lună de folosire tranz.: Ion jupoaie pielea de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]